Eminescu si manelele
Stiu ca socheaza titlul insa asemenea titlu atrage atentia.
Azi e ziua de nastere a lui Eminescu. Pentru unii inseamna mult, pentru altii putin, pentru altii nimic. M-am uitat putin pe ziarele online si aproape nimeni nu mai spune ceva, astazi, de Eminescu.
In schimb, aflam ce mai spune Moni Columbeanu, Adi Minune si ce nou prieten are Elena Basescu.
Ma intreb cine e de vina pentru marea nesimtire a valorii in Romania. Poate noi toti pentru ca citim asemenea stiri de rahat. Sau poate asa e normal.
La Multi ANi Eminescu.
Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
iubesc:www.supereva.ro Blog: http://mirelablog.supereva.ro/dblog/
Raspunsuri
beshter spune:
Ziua nationala a Portugaliei este 10 iunie, data la care a murit marele poet national al portughezilor, Luís Vaz de Camőes.
Ce diferenta, nu?
Victoria spune:
Asta asa e,ca daca nu s-ar citi, nu s-ar tipari...Si cum rating/tiraj mai mare asigura Moni si Minune..
Marturisesc ca nici eu nu am mai citit de mult Eminescu, dar am citit stirile de dimineatza( nu ca mi-ar fi folosit la ceva).Ce ziceti, citim azi macar o strofa din EL? Sau, cine are la indemana, posteaza un vers/o strofa?
V
Edit: uite ce am gasit: http://www.cimec.ro/Carte/eminescu/me.htm
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!
beshter spune:
Mie cel mai mult imi plac 'Glossa' si 'Oda (in metru antic)'.
Si 'Scrisoarea I'.
Eu nu cred ca cineva in tara asta se trezeste intr-o buna zi ca vrea sa citeasca niste Eminescu (cei care chiar va treziti, sa stiti ca eu exagerez aici dinadins). In afara de cei de specialitate, bineinteles.
Asta se intampla din mai multe motive. In primul rand, lumea e sastisita de cat i s-a tot repetat, cu ochii dati peste cap, ca Eminescu e asa si pe dincolo. E foarte bine ca se tot spune asta, dar n-ar strica si sa fie invatati sa se apropie de text si sa-l citeasca de si cu placere. Eu insami am citit cu adevarat Eminescu foarte tarziu, dupa ce am citit revelatoarea 'Visul Chimeric' - a lui Cartarescu. Cand am inteles ca se pot spune lucruri complet noi despre Eminescu, mi s-a trezit si interesul.
In al doilea rand, lumea are, de obicei, lucruri mai importante de facut.
In al treilea rand, nu e inflatie de Eminescu tiparit, ci de ...alte chestii...Care era exemplul? Moni Columbeanu.
Eu as face (de-as putea) in asa fel incat oamenii sa descopere singuri ca Eminescu e poet national, nu sa creada ca asa e pentru ca asa se spune si sa le fie suficient.
Oda (in metru antic)
Nu credeam sa-nvat a muri vrodata;
Pururi tânar, înfasurat în manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua
Singuratatii.
Când deodata tu rasarisi în calea-mi,
Suferinta tu, dureros de dulce...
Pân-în fund baui voluptatea mortii
Neînduratoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele marii.
De-al meu propriu vis, mistuit ma vaet,
Pe-al meu propriu rug ma topesc în flacari...
Pot sa mai renviu luminos din el ca
Pasarea Phoenix?
Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar în sân, nepasare trista;
Ca sa pot muri linistit, pe mine
Mie reda-ma!
(1883, decembrie)
marami spune:
E noaptea de Craciun. Vantul sufla jucaus peste dealurile troienite de omat. Cerul isi cerne argintata zapada in roiuri si vartecusuri scanteietoare. E ora la care, cu genele obosite, copiii pasesc in imparatia somnului.
Parintii au adormit si ei. Numai vantul n-are somn. El e paznicul ce vegheaza taina acestei nopti, taina noptii de Craciun. Spre miezul noptii, cand nu se mai aude nici un fosnet de-al oamenilor, vantul coboara pe un val de zapada un inger din multimea instelata. E ingerul Craciunului.
In fiecare an, in aceasta noapte, Dumnezeu il trimite pe pamant cu daruri pentru copii. Ingerul are o tolba atat de adanca, incat niciodata darurile din ea nu s-au imputinat. El intra din casa in casa si se opreste la capataiul fiecarui copil. dintr-o privire ii citeste si ii cantareste sufletul, dupa care scoate din desaga darul harazit lui de Dumnezeu, care pregateste in fiecare an o multime de daruri minunate.
Prima data a intrat intr-o casa cu ferestre mari, prin care abia se zarea o luminita firava. Intr-o incapere curata si calda, intre perne, pe un patut o fetita tocmai adormise. Ingerul s-a apropiat de ea, a cercetat-o cu o privire patrunzatoare si a scos din sac darul potrivit pentru sufletelul ei. Darul ei era pacea. Ingerul a binecuvantat-o si i-a citit deasupra capului, dintr-o carte groasa, cuvantul lui Dumnezeu:
- Tie, pentru ca nu te certi cu nimeni si nu-ti plac vorbele urate, tie iti daruiesc pacea. Inima ta va fi plina de pace toata vremea. Oamenii se vor simti linistiti langa tine si vei potoli multe furtuni din sufletele lor.
Pe urma ingerul a sarutat-o pe copila pe frunte si a zburat mai departe.
A intrat in alta casa. Si acolo un baietel de abia atipise. Ingerul la cantarit si pe el cu privirea si a scos darul din desaga. darul acestu baietel era curajul. Dupa ce l-a binecuvantat, i-a citit si din cartea cea groasa:
-Tie, pentru ca nu-ti este frica de greutati si alegi de fiecare data ce este mai greu de facut, iti daruiesc curajul. vei avea o inima curajoasa si nu vei sti ce inseamna indoiala. Oamnii te vor pretui si se vor sprijini de sufletul tau cand vanturile vietii ii vor clatina.
Dupa ce a terminat de citit, ingerul l-a sarutat pe fruntesi a plecat grabit mai departe. Calea ce-o avea de facut era lunga.
A intrat in casa unei fetite care adormise de numai cateva clipe. Dupa ce i-a cantarit cu grija sufletelul, a scos din desaga darul potrivit pentru ea. darul ei era blandetea. Ingerul a binecuvantat-o si i-a citit:
- Tie, pentru ca nu vrei sa ranesti pe nimeni, nici macar cu o privire, iti daruiesc blandetea. vei avea o inima blanda ca o raza de soare si vei alina multe suflete chinuite.
Dupa ce a sarutat-o pe fruntea adormita, ingerul s-a grabit spre alti copii. La toti le-a cantarit sufletele si le-a lasat daruri pe potriva lor. A dat unora intlepciunea, altora bucuria, altora harnicia, istetimea, mila cumpatarea, smerenia, nadejdea....si cate si mai cate daruri.
Intr-un sfarsit, a ajuns si la ultima casuta. Era o casa simpla, taraneasca. Obosit de osteneala drumului, ingerul si-a scuturat in cerdac aripile incarcate de zapada argintiesi a intrat incetisor intr-o odaie. Acolo, intr-un patut cu cearceafuri curate, dormea adanc un baiatel. Avea fruntea inalta, peste care se revarsau bucle negre si moi. Ingerul s-a apropiat deel si l-a privit indelung.Baietelul isi rezemase pe brat tampla stravezie si si ganditoare, incat nici nu parea un copil, ci un om in toata puterea cuvantului. Lumina palida a lunii ce batea prin fereastra ii scalda chipul alb si fraged ca floarea de cires. Ingerul l-a privit incurcat. A vrut sa-i cantareasca sufletul dar nu a putut. Sufletul acestui copil era mult prea mare. Atat de mare, ca ingerul s-a speriat si a tresarit, nestiind ce sa inteleaga. Oare avea el prin desaga vreun dar potrivit pentru acest copil? O clipa chiar a avut gandul ca poate Dumnezeu a uitat sa puna un dar pe masura lui. dar ingerul stia ca acest lucru era cu neputinta si a cautat mai atent in tolba. In mana a luat ceva greu, greu de tot. A tras mana afara si a privit in palma. Atunci s-a cutremurat. darul acestui copil era suferinta. Ingerul a privit fruntea alba ca laptele a baietelui, buzele subtiri, obrazul fraged, umerii plapanzi si a suspinat. A suspinat dandu-si seama ca nici mintea lui de inger nu poate pricepe toate tainele si judecatile lui Dumnezeu.
- Stiu cat de mare este sufletul tau. Stiu ca in el va incapea o lume intreaga, stiu ca in el vei vrea sa cuprinzi chiar nemarginirea mea. Stiu ca inima iti va arde de iubire. Ca iti vei iubi ca nimeni altul neamul din care te-ai nascut, ca ii vei iubi pe oameni pana la sfarsit, ca vei iubi toate frumusetile facute de Mine, ca vei iubi Biserica Mea, pe Sfintii Mei, pe Maica mea, stiu ca ma vei iubi pe Mine. Si pentru ca te vei asemana cu Mine in iubire, tie iti daruiesc darul Meu cel mai de pret: Iti daruiesc suferinta. Intreaga ta viata va fi muiata in adancuri amare de lacrimi. Sabii, fulgere si piroane vor trece prin sufletul tau. De la oameni vei primi biciuiri, loviri si pietre. Toti se vor lepada de tine, iti vor injosi numele si-l vor umili. Chiar si cei apropiati ai tai, cand iti va fi cel mai greu, iti vor da sa bei fiere si otrava. Rani vindecate si nemangaiate vei purta in trup si in suflet.
Ingerul s-a oprit o clipa, a suspinat si a citit mai departe:
- Dar din acest adanc de suferinta va creste un tanar mandru ce va arde in inima sa toate darurile si durerile neamului sau. Va creste un tanar voievod ce ce va fi peste veacuri lumina neamului sau. Iar cand lumea nu va mai putea incape stralucirea ta, lumina ochilor tai se va stinge. Atunci vei urca usor, cu suflet bland si luminos, slobozit de toata suferinta, in lumina falnicelor bolti, in palatele cele de margean, acolo nu este nici durere, nici intristare nici suspin...
Acestea au fost ultimele cuvinte pe care ingerul le-a citit din cartea cea groasa. printre genele rourate de lacrimi l-a privit pe copilul ce dormea si i s-a parut ca vede stralucind pe fruntea lui cand o cununa de stele, cand o cununa de spini. A vrut sa-l sarute si pe el pe frunte, dar n-a indraznit. Si atunci ingerul s-a aplecat cu evlavie si a sarutat picioarele copilului care primise ca dar suferinta.
Copilul acela era Mihai Eminescu.
Sunt PUTERE si IUBIRE pentru pretioasa Emma, in fiecare zi la ora 13.
mandrutzele mele D(29 sept 91) & D (18 iul 05)
pozne-npoze
unboticutz spune:
o sa spui ca am ceva cu tine, dar n-am
reiau vechea mea idee ca nu te uiti unde trebuie
ca sa nu fiu pe dinafara, va dau o stire interesanta, din primul ziar pe care l-am deschis:
http://www.adevarul.ro/articole/poetul-mihai-eminescu-omagiat-la-venetia.html
Sunt PUTERE si IUBIRE pentru pretioasa Emma, in fiecare zi, ora 13
sa nu-i uitam!
ardeiash spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Mihaelka Ziua nationala a Portugaliei este 10 iunie, data la care a murit marele poet national al portughezilor, Luís Vaz de Camőes. Ce diferenta, nu? |
poate nu stiati dar ziua de 15 ianuarie va fi declarata Ziua Nationala a culturii Romane.. sursa: http://www.adevarul.ro/articole/15-ianuarie-va-fi-declarata-ziua-nationala-a-culturii-romane.html
interesant de citit ar fi totusi articolul
Adevarul despre Eminescu – la 120 de ani de la ucidere ... din curentul..
http://www.curentul.ro/index.php/Actualitate/Adevarul-despre-Eminescu-la-120-de-ani-de-la-ucidere.html
te pune serios pe ganduri.. cum vi se pare?
s-auzim numai de bine! si
beshter spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui ardeiash
poate nu stiati dar ziua de 15 ianuarie va fi declarata Ziua Nationala a culturii Romane.. sursa: http://www.adevarul.ro/articole/15-ianuarie-va-fi-declarata-ziua-nationala-a-culturii-romane.html interesant de citit ar fi totusi articolul Adevarul despre Eminescu – la 120 de ani de la ucidere ... din curentul.. http://www.curentul.ro/index.php/Actualitate/Adevarul-despre-Eminescu-la-120-de-ani-de-la-ucidere.html te pune serios pe ganduri.. cum vi se pare? s-auzim numai de bine! si |
Multumesc pentru articol, ardeiash!
Cat despre ziua culturii romane, cate lume va sti despre ea? Oricum, e un pas relativ important. N-am pretentia sa fie 15 ianuarie zi nationala.
marami spune:
Si mai aduc un fragment dintr-o scrisoare
Iata vine-un sol de pace c-o naframa-n varf de bat.
Baiazid, privind la dansul, il intreaba cu dispret:
- Ce vrei tu?
- Noi? Buna pace! Si de n-o fi cu banat,
Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul imparat.
La un semn deschisa-i calea si s-apropie de cort
Un batran atat de simplu, dupa vorba, dupa port.
- Tu esti Mircea?
- Da-mparate!
- Am venit sa mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroana intr-o ramura de spini.
- Orice gand ai, imparate, si oricum vei fi sosit,
Cat suntem inca pe pace, eu iti zic: Bine-ai venit!
Despre partea inchinarii insa, Doamne, sa ne ierti;
Dar acu vei vrea cu oaste si razboi ca sa ne certi,
Ori vei vrea sa faci intoarsa de pe-acuma a ta cale,
Sa ne dai un semn si noua de mila Mariei tale...
De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris si pentru noi,
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi.
- Cum? Cand lumea mi-e deschisa, a privi gandesti ca pot
Ca intreg Aliotmanul sa se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, batrane, cati in cale mi s-au pus!
Toata floarea cea vestita a intregului Apus,
Tot ce sta in umbra crucii, imparati si regi s-aduna
Sa dea piept cu uraganul ridicat de semiluna.
S-a-mbracat in zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
In turbarea-i furtunoasa a cuprins pamant si mare.
N-au avut decat cu ochiul ori cu mana semn a face,
Si Apusul isi impinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruinta se miscara rauri-rauri,
Ori din codri rascolite, ori starnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adanc#259; ale lumii inceputuri,
Innegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se miscau ingrozitoare ca paduri de lanci si sabii,
Tremura inspaimantata marea de-ale lor corabii!...
La Nicopole vazut-ai cate tabere s-au strans
Ca sa steie inainte-mi ca si zidul neinvins.
Cand vazui a lor multime, cata frunza, cata iarba,
Cu o ura ne'mpacata mi-am soptit atunci in barba,
Am jurat ca peste dansii sa trec falnic, fara pas,
Din pristolul de la Roma sa dau calului ovas...
Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Si, purtat de biruinta, sa ma-mpiedec de-un mosneag?
- De-un mosneag, da, imparate, caci mosneagul ce privesti
Nu e om de rand, el este domnul Tarii Romanesti.
Eu nu ti-aa dori vrodata sa ajungi sa ne cunosti,
Nici ca Dunarea sa-nece spumegand a tale osti.
Dupa vremuri multi venira, incepand cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe;
Multi durara, dupa vremuri, peste Dunare vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;
Imparati pe care lumea nu putea sa-i mai incapa
Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamant si apa -
Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimant,
Cum venira, se facura toti o apa s-un pamant.
Te faletti ca inainte-ti rasturnat-ai valvartej
Ostile leite-n zale de-mparati si de viteji?
Tu te lauzi ca Apusul inainte ti s-a pus?...
Ce-i mana pe ei în lupta, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau sa-i smulga de pe fruntea ta de fier,
A credintei biruinta cata orice cavaler.
Eu? Imi apar saracia si nevoile si neamul...
Si de-aceea tot ce misca-n tara asta, raul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iara tie dusman este,
Dusmanit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste;
N-avem osti, dara iubirea de mosie e un zid
Care nu se-nfioara de-a ta faima, Baiazid!
Sunt PUTERE si IUBIRE pentru pretioasa Emma, in fiecare zi la ora 13.
mandrutzele mele D(29 sept 91) & D (18 iul 05)
pozne-npoze
viviana spune:
Aproape la toate scolile din Romania sunt manifestari.
Fata mea a plecata mai devreme la scola cu o ora pentru a participa in sala de festivitati la o asemenea manifestare.
Si eu citesc ziare online, dar trec peste stirile incriminate.
Azi am cautat cu precadere stiri eminesciene si am gasit slava domnului!
Toate ziarele serioase scriu despre aniversarea de azi.
Eminescu nu trece neobeservat. Nu a trecut in nici un an neobservat.
Imi pare rau, ca online, se percepe altceva.
www.cotidianul.ro/eminescu_se_aniverseaza_din_ipotesti_pana_n_venetia-70103.html" target="_blank">http://www.cotidianul.ro/eminescu_se_aniverseaza_din_ipotesti_pana_n_venetia-70103.html
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
mamicapaulei spune:
buna, si baietelul meu azi a avut la scoala o serbare sau nu stiu cum s-o numesc
toti copii au recitat eminescu s-a facut si o mica sceneta cu eminescu si ion creanga
chiar mi-a placut. ce sa zic.. despre ziare se vi8nde barfa prostia si.. silicoanele sau cica nici alea nu mai sunt la moda ca si le scot unele