Cum si de ce suntem FIDELI partenerului (ei)

Cum si de ce suntem FIDELI partenerului (ei) | Autor: Basilique

Link direct la acest mesaj

Buna!

Am citit toate postarile de la subiectul cu inselatul nevestei si m-a cuprins o curiozitate puternica.
Am cateva intrebari - la care sunt dispusa sa raspund si eu.

Sunt convinsa ca si femeile sunt ispitite - da, stiu din proprie experienta - ar fi drept sa recunoastem lucrul asta. Ma refer la ispita pur fizica, atunci cand esti departe de casa si ai cativa colegi draguti in apropiere, cu care dezvolti proiecte profesionale de succes pentru cateva zile, mananci, glumesti, te simti bine... Si gata? Sari in pat cu ei / el? In acelasi timp dand telefon acasa sa vezi ce iti fac copiii si sotul care are grija de ei in lipsa ta?
Asta ar fi echivalentul situatiilor descrise in alte subiecte, cu one night stand, ca sarmanul nu a facut decat sa aiba o aventura de o noapte la petrecerea burlacilor sau cu o prostituata mai stiu eu unde.

hai sa fim sinceri - cati dintre noi au simtit aceasta ispita si NU au cedat? au rezistat? sunt convinsa ca multi, mai multi si mai multe decat credem. Citim tot timpul despre povestile triste si partenerii / partenerele inselate. As vrea sa citim si despre povestile de succes: cum reusim / reusiti sa luati ispitele drept ceea ce sunt - ispite, incercari de moment - cum trecem peste ele, cum luptam si cum rezistam? Nu e imposibil - si poate fi educativ: un ghid al fidelitatii in situatii de urgenta. Sper sa reusim sa ne ajutam reciproc.

Personal, am convingerea ca o relatie intre doi oameni, mai ales cand ai promis sa fii alaturi la bine si la rau, creste ca un fel de organism impletit pe care e foarte greu sa il mai desfaci. Poti, in shimb, sa il ranesti, sa il tai, sa ii impiedici cresterea. Poti sa il si ajuti sa se faca mare si puternic.

Toti avem problemele noastre, certurile noastre, incercarile noastre. Sunt vorbe si fapte care nu mai pot fi sterse. In acelasi timp sunt atatea lucruri minunate intre doi oameni+ copiii lor, atatea clipe magice in care te gandesti ca iti e bine. E viata in sine, asa cum pot fi multumita sau nemultumita cu mine, in functie de zi sau intamplare, sunt la fel de multumita sau nemultumita de sot sau relatia noastra. Dar e ceva diferit: suntem impreuna, luptam impreuna ca sa traim, ca sa traiasca mladitele noastre, ca sa ne fie bine.

Referitor la experienta mea "anti-inselare", pot contribui la subiect cu rationamentele care m-au ajutat - pana acum - sa fiu fidela.

Imi permit sa admir alti barbati - daca o merita - cam rar gasesc astfel de specimene, din pacate sau din fericire. Imi permit sa nu ma supar cand se intampla sa mai am vise (mai mult sau mai putin) erotice cu alti barbati. In stare de trezvie ma abtin, insa, de la fantezii erotice cu alti barbati si prefer propriul barbat sau, in lipsa lui, ceva poze anonime de pe net.

Cand sunt plecata de acasa e mai greu. De obicei, cand lucrurile merg bine pe plan profesional, apar si ceva hormoni declansati de starea de euforie, de - sa zicem - succes, satisfactie a lucrului implinit. Se formeaza o echipa, cateva zile de sporovait cate in luna si in stele la toate mesele principale (delicioase, oferite de obicei in cadrul delegatiei) provoaca o apropiere foarte placuta.
Ce faci daca printre participanti se gaseste si vreunul liber, dragut si la propriu, si la figurat, mai joci un sah, mai schimbi ceva pareri filosofice, iti mai admiri reciproc munca, si colac peste pupaza, mai stai si in acelasi hotel unde ar fi numai simplu sa faci doi pasi noaptea intr-a doua camera si sa petreci niste clipe placute (nebune, pasionale, a se vedea descrierile de la subiectul cu inselatul).

Da, si femeile au hormoni, si inca cum.

De ce nu o fac, nu am facut-o pana acum, si nu intentionez?

Pentru ca mai am si creier pe langa hormoni. Si el imi atrage atentia la cativa factori:
A. practici:
1. placerea, ca si durerea fizica, trece foarte repede, chiar daca poate fi extrem de intensa si satisfacatoare (aici ma refeream la placere, nu sunt sado-maso)
2. pe sotul meu l-am luat pentru o viata. vreau o viata lunga si buna si frumoasa impreuna cu el.
3. sotul meu imi daruieste foarte multa si buna placere fizica - organismul meu nu va suferi un colaps daca ma abtin de la sex cateva zile - saptamani pana ajung iar acasa.
4. daca chiar nu pot sa mai rezist, exista vibratoare, mana dreapta, mana stanga etc.

B. de suflet:
1. merita omul care ma iubeste / pe care il iubesc / cu care am copii pe care ii ingrijeste cat poate de bine, cu care am cladit o casnicie si o casa si cu care fac atatea lucruri impreuna / pe care ma bazez ca are grija de copii cand sunt plecata si invers / cu care TRAIESC - merita sa il calc in picioare pentru un moment de placere ACUM?! Nu merita!! Chiar deloc!! Am trecut de varsta de cativa ani, cand vroiam sa am jucaria chiar acum pe loc si nimic altceva.
2. Care era faza cu "si asa nu o sa afle"? Ba da, o sa afle, pentru ca lucrurile bune sau rele se intorc, mai devreme sau mai tarziu, pentru ca nu as fi in stare sa ma uit la el si sa pretind ca totul e la fel. Pentru ca as juca teatru si si-ar da seama. Pentru ca ar trebui, la un moment dat, sa spun lucrul asta cuiva, indiferent ca e prietena sau duhovnic sau psiholog sau cine o fi.
3. Inselaciunea DOARE. Doare pana si presupunerea, doare si sa iti imaginezi ca esti atat de netrebnic in ochii si sufletul celuilalt incat sa te poata compara cu altcineva. Sa fii pe locul doi in viata lui, sa te uite, sa iasa in momentul ala din viata voastra impreuna. Problema cu durerea e ca poate fi suportata numai daca are un sens. Ma doare cand nasc. Suport. Ma doare cand sunt bolnav si tintesc sa ma fac bine. Dupa o inselaciune nu se mai face nimeni bine, ai amputat ceva, ai ars, raman cicatrici ca dupa un accident.
Nu se merita - daca il iubesti pe omul acela care e langa tine la bine si la greu - nu il faci sa il doara. Destul dor restul cuvintelor si nervilor, care din fericire mai pot fi sterse cu altele bune si clipe frumoase - toti ne enervam. Cand inseli nu mai poti sterge. NU SE MERITA!!

Si in final argumentele cu de cate ori refuza sotia / sotul sa faca sex de oboseala, cat de aranjati si frumosi si delicati si plini de cadouri suntem. De ce, vezi Domane, avem atatea motive intemeiate sa cautam consolare in bratele altcuiva. Nu! Omul de langa noi e o comoara. Se poate face frumos sau urat, e obosit sau nu, e vesel sau trist, e viata in sine. Il ai si asa, si asa. Nu e plictisitor deloc. E al tau, esti al lui, sunteti ai copiilor vostri. Ceea ce se intampla intre voi e special. Poate nu mereu frumos si usor, dar special si unic - al vostru. Depinde de fiecare sa isi faca viata mai frumoasa sau mai urata. De straduit, ne putem stradui. Sa ne fereasca Dumnezeu de boala, ca atunci e urat de tot. Dar - chiar nu avem nevoie sa ne imbolnavim singuri relatia. Daca e bolnava relatia, cauti sa o vindeci sau pleci. Dar nu pleci la altul. Pleci pur si simplu si inveti.

Concluzia mea: ispite exista, de uitat ne uitam, dar nu suntem impotenti in a ne abtine! Nu exista gena neputintei. Avem putere si cand simtim ca nu mai avem exista surse de sprijin - prieteni, biserica, psiholog, natura, meditatie, activitati impreuna cu partenerul.

Si inca ceva: la nivel interuman, potentialul amant / amanta / aventura de o noapte simte unde sunt limitele flirtului tau. Nu mi s-a intamplat niciodata sa nu fiu tratata cu respect cand am vrut asta, indiferent cate glume si aluzii si simtit bine la nivel de conversatie mi-am permis - ne-am permis. Exista o granita fina de unde incepe sfarsitul. Daca nu o treci, nu se intampla nimic. Nici macar un sarut. Si asa e bine.

PS. da, am simtit si fluturasi de vreo doua ori, care au durat mai mult de o zi si o noapte. da, ca atunci, la inceput, in tineretile mult indragite si uitate. da, indragostita! ce frumos!... Efectul logic? Cand esti indragostit(a), ai grija mai mare de tine. Te imbraci frumos. Esti visatoare. Ai charm. Zambesti altfel. Chestiile astea le observa si sotul, care se (re)indragosteste nebun de tine si iti face curte si nu te lasa sa dormi noptile pana nu mai poti. O fi banuind el ceva, dar e prea plin de tact ca sa isi permita mai mult de cateva aluzii. In definitiv, va face bine la amandoi - si ceea ce ai langa tine e muuuult mai gustos decat pasarea de pe gardul viselor. Deci fara panica, fluturasii pot fi foarte bine folositi si redirectionati acolo unde trebuie - la partenerii nostri dragi!

PPS Sunt convinsa ca sotul meu are niscai dubii daca intr-adevar i-am fost fidela sau nu, ca prea ma intorc vesela din calatorii, si eu am niscai dubii la el, dar cred totusi ca lucrurile astea inca se mai simt. Putina gelozie si spirit de concurenta nu strica. Important e sa nu o faci, sa nu cedezi ispitei. Sper sa fim amandoi puternici si sa ne iubim / suportam pana la adanci batraneti, pe noi si copiii nostri.

Cu bine,
B.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Violeta Nicolae spune:

Frumos!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns viviana spune:

Pe scurt suna asa:
Nu-ti poti controla sentimentele dar actiunile da.

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabriella1 spune:


Cu "simtul" fidelitatii te nasti! Ca si cu bunul simt ! Il ai sau nu !

Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihaela77O spune:

Citat:
citat din mesajul lui gabriella1


Cu "simtul" fidelitatii te nasti! Ca si cu bunul simt ! Il ai sau nu !

Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.




de acord cu tine....!sunt casatorita de 12 ani,si am avut iesiri si fara sotul meu....si slava domnului au fost ocazii...dar nu m-a tentat niciodata nimeni...nu zic ca nu am admirat ce-i frumos,dar de la admira pana la a sari in pat....acum depinde si ce ai acasa si de viata pe care o duci..cu cel de acasa,ca daca acolo ai iad...e de inteles,insa daca totul este ok..

MIHAELA MAMI DE ANDREEA(03.04.1997)SI MIHAITA(25.09.2003)
Blogul lui Mihaita
Despre noi,aici!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabriella1 spune:

Citat:
citat din mesajul lui umflatel

Citat:
citat din mesajul lui gabriella1


Cu "simtul" fidelitatii te nasti! Ca si cu bunul simt ! Il ai sau nu !

Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.




de acord cu tine....!sunt casatorita de 12 ani,si am avut iesiri si fara sotul meu....si slava domnului au fost ocazii...dar nu m-a tentat niciodata nimeni...nu zic ca nu am admirat ce-i frumos,dar de la admira pana la a sari in pat....acum depinde si ce ai acasa si de viata pe care o duci..cu cel de acasa,ca daca acolo ai iad...e de inteles,insa daca totul este ok..

MIHAELA MAMI DE ANDREEA(03.04.1997)SI MIHAITA(25.09.2003)
Blogul lui Mihaita
Despre noi,aici!


cand nu mai merge,te desparti.In traducere libera intai cureti masa si apoi mananci!
Nimeni nu ma poate convinge ca oricat de rau ar fi intr-o casnicie si cat de rau e celalalt de langa tine ai DREPTUL de a calca stramb ! Nu in "interiorul" unei casnicii !
Am io damblaua mea ,na !

Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crisseis spune:

Mai bine si mai sintetizat nici ca se putea!
Basilique, felicitari, atat pentru gandire, cat si pentru felul concis sila obiect de a scrie.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crisseis spune:

scuze pentru greseala: "si la obiect".

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eumada spune:

Subscriu si eu la faza cu organismul care poate fi rupt taiat ranit.nu as face-o niciodata.pentru ce daca am tot ce vreau si-mi trebuie sa dau pe de laturi?
Ce tie nu-ti place altuia nu-i face.Si cu asta am zis tot.

[8+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tlaura spune:

Da, bun subiect! si eu m-am intrebat de multe ori de ce atatea infidelitati; si de o parte si de cealalta!
Si eu, ca majoritatea, am avut "ocazii" sau ispite! La mine totul se rezuma la mai putin; de nu am facut-o? In afara de faptul ca imi iubesc sotul (ca doar de asta m-am casatorit), respectul fata de mine si nu in ultimul rand de el, sunt motivele pentru care nu as insela niciodata. Iar chestia asta cu "aventura de o noapte", mi se pare chiar o chestie animalica; si sincer, am mai multe pretentii de la mine! As putea intelege atractia fata de alta persoana, atunci cand te indragostesti, dar in acest caz mai bine lamuresti totul mai intai cu partenerul actual!
Nu stiu si nu inteleg de ce la unii domina mai mult instinctele primare, in ciuda oricarui rationament.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Tisina spune:

De ce nu imi insel sotul? In afara de faptul ca il iubesc, imi respect familia, si ma respect pe mine.

Mergi la inceput