se leagana in somn-e normal?
Raspunsuri - Pagina 2
rrox3 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ionica Sunt de acord cu ce spunea eunice78. Copila ta este lipsita de afectiune si este un mod de ati atata-o. Si eu dorm cu pitica mea in pat,are 2 ani si nu vad niciun incovenient. Nix, un catel din plus nu v-a inlocui niciodata caldura ,dragostea si afectiunea mamei,am abosit sa aud timpenii de genul asta scrise de domnul spook si company. Tu spui, multi copii preferea astfel de obiecte. Tu chiar crezi ce spui? chiar crezi ca un copil care se leagana singur in somn prefera sa i se puna un martzog din plus in brate in loc sa-l ia mama sa in brate? ah, ai omis sa mearga cu copilul la psy sa i se prescrie eventual vreun medicament . Poate sunt eu prea clasica in gandire,dar gafele astea ma intristeaza cand le citesc. |
De unde pana unde tragi tu concluzia asta din cateva randuri scrise de carrie pe forum?!?
Nu crezi ca exagerezi si jignesti? Leganatul poate avea multe cauze, cea mai intalnita cred ca e o stare de anxietate resimtita de copil. Dar poate pur si simplu ii place sa se legene. Tie nu-ti placea sa te dai in leagan? Erai lipsita de afectiune?
Si de unde pana unde afectiune aratata copilului = dormit cu copilul in pat?!
Nix si Marcellina au dat sfaturi bune

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
marcellinna spune:
Am scris in celalalt mesaj cu alte cuvinte ,ca nu e usor sa satisfaci cerintele de afectivitate si prezenta in timpul zilei(uitla) cu copilul.
Ionica,tu ai incercat si ti-a fost greu.Nu e usor,unii copii reusesc din prima sa doarma singuri altii supun parintii la eforturi mai crescute.
Nu inseamna ca sunt lipsiti de afectivitate si au nevoie de psihoterapie sau tratament medicamentos daca nu reusesc din prima.
Inseamna ca unii au timpi diferiti de altii sau ca unii copii sunt ...mai "santajisti" decat altii.
Tu nu ai gresit ca ai incercat sa-ti calmezi copilul si ai inceract sa-l pui sa doarma singur....crede-ma nu te acuz,departe de mine gandul...nu ai fost destul de puternica sa duci totul pana la capat.
Ar trebui sa te gandesti si tu,sa analizezi un pic (subliniez ca nu te combat sa nu crezi ca am ceva cu tine)daca nu cumva cererea de atentie si dormitul in pat cu copilul tau e un santaj ca sa-i fie satisfacut capriciul,sau o e nevoie reala de atentie nesatisfacuta in timpul zilei.
Astepti al doilea copil...cand va veni pe lume cum vei face si cam ce explicatii o sa-i dai primului? Sau vei dormi cu amandoi in pat?
Si daca da,sotul tau unde va dormi si cum crezi ca vor fi noptile voastre...daca vrei sa ma intelegi ce vreau sa spun.
apropo de sot...cand tu esti obosita de adormit copilul in vederea lasatului sa doarma in patutul lui,nu strica sa te suplineasca sotul in activitatea asta si atunci copilul va primi asa cum e corect cand exista si mami si tati,afectivitate si din partea lui.
eunice78 spune:
Intru doar sa fac o mica precizare in cazul in care m-am exprimat f clar.
Eu nu am spus ca fetita nu are parte de afectiune si nici ca dormitul in pat inseamna , este echivalent cu a oferi afectiune.
Ce am vrut sa spun este ca este posibil ca fetita sa fie intr-o perioada in care sa aiba nevoie de mai multa afectiune decat de obicei, de fapt de o atentie sporita, iar pe de alta parte dormitul cu mama poate conferi copilului un sentiment de siguranta care il poate ajuta sa depaseasca mai usor unele etape din viata.
Eu sincer sper ca acest subiect sa nu se transforme in unul conflictual pe tema daca e bine sau nu sa dormim cu copilul.
Mai ales ca, copii nu sunt la fel, unii sunt mai sensibili, altii mai independenti, chiar daca sunt crescuti de aceeasi mama si NU EXISTA RETETA UNIVERSAL VALABILA, COMPATIBILA PERFECT CU FIECARE COPIL.
Asa ca mai bine intra Carrie si ne spune parera ei, si daca sunt utile experientele noastre..ni le accepta sau nu, in functie de ce crede ea ca e bine pt copilul ei.
Eni, mama de baietzi - Petru (14.08.2003) si Toma (29.09.2006)
marcellinna spune:
Exact,unii copii sunt mai independenti ,altii au timpi mai redusi de a se "rupe" de patul sau sanu mamei,unii sunt mai "obiectivi" alti profita de santajul sentimental...nu-i niciunul la fel cu celalalt asa cum nici mamele nu sunt toate pe aceeasi idee.
unele sunt de parere ca fiecare doarme in patul lui,ca alaptatul se face pana la x luni si nu mai mult,ca statul cu bunicii e binevenit pt anumite perioade si nu mai mult si asa mai departe.
Sper si eu sa nu se transforme discutia asta in dormit in pat cu parinti,da sau nu?
Au mai fost destule discutii din astea din cate imi amintesc si n-au fost nici placute nici foarte constructive la un moment dat.
Treaba e ca sincer nu-mi place cand cineva cere ajutor si merge pe un anumit curent sa fie catalogat intr-un anume fel.
Fata a cerut indicatii in cofnrmitate cu optiunea ei de a nu dormi cu copilul in pat.
Nu e placut pt o mama ce nu vrea sa doarma cu copilul in pat sa fie acuzata ca sufera copilul din cauza ei ca nu-l vrea in pat tot asa cum mici cele ce dorm in pat cu copilul nu le e placut sa auda din cealalta tabara ca nu stimuleaza copiii sa "creasca".
Sunt mame ce vor sa alapteze copiii pana la varste X...altele pana la luni X...se acuza una pe alta ba de egoism ba de "mama closca hiperprotective"...ce rost are?
Se ajunge doar la cearta.
Se fac greseli in cresterea copilului?cu siguranta da,cu siguranta fiecare am facut ceva gresit,un lucru cat de mic dar l-am gresit.
Dar daca cineva vrea raspunsuri,aici sunt destule,nu ramane decat sa se accepte atat sfaturile cat...hehehe asta-i mai greu ..ca ups...am gresit crezand ca...facand asa sau altfel.
carrie spune:
buna fetelor
am revenit la subiectul deschis de mine mai demult.
am renunta la el atunci pentru ca recunosc ca m-a deranjat putin ca a devenit cam conflictual.
insa nu am scapat de problema si as avea nevoie de sfaturi in continuare insa vreau sa clarific cateva aspecte.copilul meu nu sufera de lipsa de afectiune, e inconjurata de toata dragostea, eu petrec mult timp cu ea chiar daca sunt si la servici, in rest e cu bunicii(si are 3 in jurul ei).e un copil vesel, pozitiv, rade intr-una e fericita.
de luni bune dormim cu ea in camera sa veghem somnul -nu in pat cu ea ci ea in patutz noi in altul.am constatat ca se leagana cand vrea sa readoarma dupa cate un ciclu de somn cand altii poate isi baga suzeta sau degetul in gura.noi o intrerupem repede si se culca.daca nu am intrerupe-o s-ar legana mai mult.
partea proasta e ca am reusit sa o convingem la culcare sa nu se legene si a inteles o perioada acum face asta din nou...
am fost la homeopat , mi s-a spus ca e un tic si trebuie scos, lucru cu care ne straduim din rasputeri...dar am senzatia ca doarme agitat si de aceea se leagana , ca sa readorma deci ar trebui sa fac ceva la calitatea somnului.i-au iesit toti dintii deci nu e de acolo.
astept cu drag sfaturi dar legat de posibilitatea de a dormi cu ea, as prefera sa nu, daca 2 ani a acceptat cu placere sa doarma singura.
we frumos
Mindy spune:
copiat de pe un site romanesc despre copii
******
Este totusi o manie ciudata! In fiecare seara, infasurat sub plapuma, micutul dumneavoastra isi leagana capul pe perna... De ce oare are nevoie de acest ritual?
De fiecare data, cand isi cauta somnul, copilul dumneavoastra se leagana cinci sau zece minute. Sa nu va ingrijorati, acest fenomen este destul de banal si incepe in cele mai multe cazuri inainte de 3–4 ani. Cei care cultiva acest obicei au fost, in general, leganati deseori in primele luni din viata lor.
De ce acest obicei?
* Ii place sa se simta in siguranta. Initial. leganatul ii aduce aminte probabil de plutirea usoara resimtita in pantecul mamei. Fatul pluteste in lichidul amniotic si urmareste ritmul miscarilor mamei lui. Aceasta stare determina leganatul si apoi adormirea, chiar si in utero. Probabil ati constatat acest fenomen cand erati insarcinata. Abia va intindeati ca bebelusul dumneavoastra incepea sa se agite si sa dea din picioruse in burta dumneavoastra! Pe de alta parte, nu este de mirare ca micutii nostri se leagana in pozitia fatului, le aminteste de cea pe care o aveau inainte sa se nasca.
* Are nevoie sa se linisteasca. Leganandu-se, gaseste o miscare regulata si repetitiva care il calmeaza. Prin aceasta balansare, resimte o anumita placere care ii aminteste de altfel atractia pentru leagan.
* Ii este frica de ceva si isi cauta somnul. Cum ii faceati cand era mai micut, poate ca se leagana pentru a adormi sau pentru a se linisti. Amandoua motivele pot fi si legate: poate ca incearca prin acest gest sa respinga monstrii care il impiedica sa cada in bratele lui Morpheus. De asemenea, in general cam pe la varsta de 3 – 4 ani, copiii trec de la patutul mic la patul mare. Si atunci nu-si mai gasesc reperele care reprezentau pentru ei gratiile si alinierea de papusi si de ursuleti in jurul lor. Se simt un pic pierduti. Mai adaugati peste toate, inserarea si despartirea de mama si tata... si veti realiza ca sunt motive suficiente pentru a destabiliza un copil.
Nu aveti de ce sa va ingrijorati
Sa nu va ganditi ca micutul dumneavoastra poate sufera de autism. Aceste balansari ritmice la ora de culcare nu au nici o legatura. Un copil suferind de autism se legana aproape tot timpul, zi si noapte, si simptomul cel mai important in aceasta boala este lipsa de comunicare cu anturajul lui cel mai apropriat, si nu este cazul copilului dumneavoastra, care cauta doar o anumita placere inainte de a adormi. Daca se leagana in timpul zilei, dar in momente unde are nevoie sa fie alintat sau linistit de cineva, de asemenea, comportamentul lui este total normal.
Fiti atenti totusi prin ce trece. Leganatul poate fi mai important in anumite perioade cum ar fi cea a terorilor nocturne cand copilul nu se trezeste cand plange.
Vorbiti cu el. Intrebati-l de ce simte nevoia sa se legene si ce simte atunci. Daca ramane foarte evaziv, nu stie sau nu vrea sa raspunda, nu insistati. Poate doreste sa-si pastreze ritualul pentru el singur.
Nu incercati sa opriti acest obicei. Copilul dumneavoastra incet incet il va abandona cand nu va mai simti nevoia. Isi va gasi alte metode pentru a adormi, cum ar fi cititul, care il va duce direct spre somn, odata cartea inchisa.
*****
SabrinaLia spune:
Carrie ,dar tu ai incercat sa o culci cu tine in pat sa vezi daca se mai leagana?
Nu inteleg aceasta"frica" de a culca copilul in pat cu tine.Eu i-am culcat pe ai mei in pat cu mine,pina la 2,3 ani si nu de fiecare data am dormit impreuna, ci doar cind mi-au cerut-o.
carrie spune:
da Sabrina, am culcat-o si se leagana si cu mine in pat.in plus nu ii place, e mai agitata pt ca e obisnuita sa doarma singura.
nu e nici o frica, pur si simplu e nici o schimbare in bine si in plus mai am o fetitza de 6 ani, care doarme singura si care s-a cerut si ea cu mine in pat cand am exersat.
cred ca e un tic si nu stiu cum sa scapam de el...e ca suptul degetului...
maraki spune:
Fratele prietenei mele care are 30 si ceva de ani si mi se pare perfect sanatos, isi leagana capul dupa ce adoarme, in primele 10 minute cred. Nu stiu care este cauza, prietena mea spune ca asa face de cand era mic.
Monica
http://www.community.webshots.com/user/maraki36
mamica de bebe Angelo ( 29 Dec. 2005 )
Foto Angelo
Angelo1
Angelo2
Angelo3
Angelo4
filmulete maraki5
SabrinaLia spune:
Ok ,Carrrie ,am gasit ceva pe net si asa cum scria si in mesajul lui Mindy nu e nimic grav.As mai adauga niste puncte insa.
1.Pain relief,asta daca are vreo durere de dinti sau ureche infectata sau cum ii zice.
2.Frustrat.
3.Vrea atentie
4.Autism.
Ce poti face:
Sa dai copilului atentie dar nu atunci cind se leagana.Nu o certa ,pentru ca nu va intelege.
Incearaca sa te porti normal fara sa dai foarte multa importanta.
Ai grija sa nu se loveasca la cap in timp ce se leagana.
Copilului ii plac ritmurile statice.
Expertii recomanda dansul ,marsul ,"and drumming or clapping to music together. "Ai grija sa se joace fizic cit mai mult ca sa-si consume energia negativa care ii poate da nelinistea de dinaintea culcarii.
Inceraca sa stabilesti o rutina inainte de culcare .Citestei povesti ,cinatai sau cintati impreuna.Mingiio pe sapte sau pe capusor.
Iar daca ti se pare ca exagereaza cu leganatul ,o duci la doctor .
Sper ca ai inteles ceva din intortochiala mea.![]()
