nu am hobby

de cand ma stiu nu am avut hobbyuri...sau poate am avut dar n-am stiut sa le identific ca fiind hobby

am citit inca din copilarie cu mare placere si o mai fac inca, dar asta nu inseamna ca nu pot trece 2-3 luni fara sa pun mana pe o carte (exceptand cele de specialitate de l abirou pe care sunt obligata sa le citesc); in lunile in care fac pauza de carte studiez cu pasiune egala emisiuni de divertisment si reviste de cancan si brafe mondene, carti de colorat, carti cu abtibilduri ..dar ma gandesc ca daca hobby-ul meu era lectura atunci n-as face pauza niciodata si as suferi in perioadele in care timpul lipsa nu mi-ar permite sa-mi uremz pasiunea

nu am facut colectie de timbre in copilarie, oracol, caiet cu poze de actori sau versuri din cantece...ma rog, preocuparile din anii 80 in care am copilarit

imi place sa calatoresc dar o fac in proportie de70% pentru relaxare si doar 30% pentru vizitat, vizionat si imbogatit spiritual...teoria fiind ca nu trebuie sa ma stresez prea tare cu vizitatul pentru ca oricum daca tara respectiva ma incanta foarte mult, pot reveni oricand acolo sa aprofundez, pe cand o leneveala buna nu se obtine oricand

imi place sa dansez dar n-am avut parte niciodata de partener pasionat de asa ceva si singura nu m-am apucat de nimic

imi place sa inot dar s-a inchis piscina de la mine din cartier si nu mi-a curs nici macar o lacrima...deci nici sportul nu e un hobby; fac cu intermitente ceva activitate fizica dar mai mult din cauza ca stiu ca inseamna sanatate

am cochetat cu goblenul in perioada studentiei dar asa cum m-a apucat (adica subit) asa mi-a trecut

ma entuziasmez rapid in diverse domenii, suudiez putin problema, ma documentez (traiasca google) dar cand vine problema aprofundarii pe termen lung eu nu mai sunt prezenta

ma gandesc ca daca as pune pasiune in ceva viata mea ar fi mai plina...ma gandesc ca atunci cand dispar persoane dragi din viata cuiva o astfel de pasiune te poate tine pe linia de plutire....poate nu as mai fi la fel de irascibila, superficiala cum sunt acum pentru ca hobby-ul meu m-ar pasiona indeajuns incat sa nu ma mai enervez din orice.

e normal sa nu ai un hobby? si sa nu fi avut niciodata? (sau poate am ceva dar nu sunt in stare sa descopar singura)...cred ca am avut candva o discutie cu o persoana pe care o apreciez mult si mi-a explicat cum e cu lipsa de hobby: era ceva nasol dar bineinteles ca am uitat teoria respectiva sa dau vina pe viata de azi care imi mananca timpul liber? (nu cred, din ce am remarcat, persoanele care au un hobby isi fac timp, chiar si 5 min)

voi cum stati la capitolul asta?

rein spune:

Poate nu e la subiect... dar ce zodie esti? berbec?

mirela.d spune:

Nici eu nu am nici un hobby in adevaratul sens al cuvantului. Si eu citesc si o fac cu pasiune dar nu stiu daca acesta este un hobby. Totodata, incerc sa ma pun la curent cu toate modificarile aparute in lima romana, verific DOOM-ul si DEX-ul de cate ori am o nelamurire dar nici aici nu vad ca ar fi un hobby. Hobby ar presupune o preocupare intensa pentru obiectul acestuia.
Nu cred ca sunt defecta. Si cu siguranta nu sunt singura. Suntem cel putin doua.

ymca spune:

rein...gemeni

beshter spune:

Felicitari! Esti o persoana absolut normala.

beshter spune:

Sunteti cel putin trei.
Nici eu nu cred ca cititul e un hobby - ma imbolnavesc de nervi cand vad sau aud diverse domnisoare recitand poezia cu 'hobby-urile mele sunt cititul, muzica si calatoriile'.
Mirela, sunt de acord cu tine - un hobby presupune o relatie intensa si uneori, exclusiva cu obiectul. Sotul meu, de exemplu, e fotograf amator si, da, are o relatie intensa cu fotografia. Asadar, asta e un hobby.

rein spune:

La fel de bine ca un hobby, pot exista pasiuni pe termen scurt care satisfac niste curiozitati si nevoi de cunoastere. Cred ca e important sa nu fim ignoranti. Apoi cata pasiune investim intr-o idee mai depinde si de timpul liber pe care il avem la dispozitie.

beshter spune:

Crede cineva altceva?

cristina22 spune:

subscriu

cristina si Andrei

ymca spune:

ma bucur ca nu sunt singura

in ultimii 2 ani, in cadrul unor intalniri internationale, s-a decis ca fiecare sa se prezinte intr-o maniera mai putin formala( ca sa inlesnim comunicarea si socializarea ulterioara) si toata lumea a fost rugata ca pe langa alte aspecte sa aminteasca si care sunt hobby-urile lor. toti aveau: aeromodelaj, sport extrem (mai ales cei din tarile nordice), erau antrenori de fotbal in timpul liber, arta fotografica, puzzle si tot felul de alte pasiuni.

totodata, cum am mentionat, ma gandesc ca un hobby iti face viata mai plina...eu momentan sunt inconjurata de mai toti oamenii dragi, dar in cazul unei pierderi nu stiu cum voi reactiona. ori, o persoana care face cu pasiune ceva cred ca are mai putine sanse sa cada in depresie. citeam ca un hobby mai poate reduce din stressul care se acumuleaza la job, in familie, etc - ceea ce nu mi-ar strica. hobby-ul te ajuta sa fii mai creativ, mai pozitiv...ma gandesc ca oamenii cu hobby sunt mai bogati cumva

exista metode de cultivare a unor pasiuni? sau daca asa sunt, asa raman?

rall spune:

Probabil suna superficial, dar animata de intrebarea pusa de rein, mie imi pare ca ai dat chiar definitia geamanului
In caz ca te face sa te simti mai bine, si eu sunt la fel.,, Chiar si cand vine vorba de munca mea, vin cu idei de noi proiecte si sunt toata entuziasmata, 2-3 zile muncesc pasional dupa care in mod subit imi trece, devin plictisita si vreau altceva