partener de viata sau amic, tata sau nene?

A_Iulia spune:

Desi am senzatia ca tu cunosti mai multe decat noi despre caz, as vrea sa-ti spun ca pentru majoritatea oamenilor un barbat care nu se intereseaza de copilul lui, din indiferent ce motiv, este un gunoi.

Cam greu de schimbat aceasta parere, si cam greu de gasit calitati ale actualei sotii, in aceasta conjunctura.

Restul sunt vorbe.

Ramona J spune:

Mie nu mi se pare OK relatia asta. Sigur, el e foarte dragut, s-a purtat frumos, dar nu se poate hotari ce vrea. Pai cit timp ii trebuie: o luna, un an, zece ani?
Problema e ca fetita creste si nu stie si ea clar cine e omul asta din viata lor. Iar tu nu stii ce sa-i spui. Nu e vorba ca-i spune pe nume sau ca-i spune tata, astea sint doar niste cuvinte. E vorba de implicarea emotionala cu un om care e cu un picior afara pe usa.
Eu as opta pentru un partener care e dispus sa-si asume rolul de sot si de tata.
PS Daca nu e bine asa, sa vina dupa orele de program si sa plece inainte sa se trezeasca fetita.

mariamunteanu spune:

Da, este grav ca tatal biologic nu se intereseaza de copilul lui. Nu este numai grav, cat si imoral, inuman, cum spunea Adina - un gunoi. Daca nu vroia copil, trebuia sa se protejeze. Gasesc dezgustatoare lamentarile barbatilor care sustin ca nu si-au dorit copilul, in schimb le-a placut foarte mult sa se distreze fara nici o grija, nici macar aceea de a se proteja.

Actualul prieten este nehotarat din aproximativ acelasi motiv: un soi de lasitate, nu-si asuma raspunderea pt. ca Sesama are un copil din alta relatie, ceea ce pt. unii ingusti la minte reprezinta un mare defect .

Maria

szivarvany spune:

Si noi avem alaturi un barbat cara insa isi doreste sa fie sotul meu, tatal copilului meu si absolut nu-l intereseaza de parerea nimanui, nici a familiei lui, nici a prietenilor, deh, nenorocire mare s-a abatut asupra lui sa ne intalneasca Si sunt sigura ca nu ii este deloc usor cand e felicitat pt frumusetea "fie`si" sau cand cei din familia mea il striga pe numele tatalui Giuliei
E o responsabilitate enorma, insa stie exact ca asta isi doreste si se comporta ca atare.

Fetele au zis bine, el chiar trebuie sa decida ce-si doreste si ce va face in viitor, amanunte foarte importante pt tine, dar mai ales pt copil.



Daria & GIULIA(2004 08 16)

catale spune:

Palermitana,

Subscriu la ce au scris celelalte colege referitor la postarea ta.

sesama spune:

Am citit raspunsurile voastre si va multumesc pentru ele.
Ma bucur ca mi-au raspuns si mamici cu bebei care nu au inca un partener de viata stabil. Cred ca ele inteleg si mai bine situatia si ceea ce am spus. Ma bucur pentru mamicile cu bebei care au gasit un nou sot si adevarat tatic pentru bebeii lor, deci se poate! De altfel cred ca e absolut sigur ca mai intai trebuie sa existe mare dragoste si intelegere intre cei doi adulti chiar daca prima oara ne iese in fata felul cum se intelege noul eventual tatic cu bebelul nostru. Pana la urma copilul simte si este afectat de relatia celor doi adulti.

Palermitana, am citit ce ai scris si tu si multumesc pentru raspuns. Da, este adevarat ca m-am complacut in situatii care nu imi placeau incercand sa acord credit si timp celuilalt. Cred ca toti o facem la un moment dat mai ales cand sentimentele sunt in contradictie cu ceea ce spune ratiunea si atunci, exista un timp in care nu stii ce hotarare sa iei. Sigur, ideal ar fi sa alegi o cale de mijloc, ca sufletul si mintea ta sa fie linistie... Sa nu-mi zici ca n-ai trait niciodata o situatie de compromis fiind intr-o relatie.
Cat despre de ce nu isi viziteaza tatal copilul sau ca nu si l-a dorit... nu vorbim de o noapte petrecuta cu cineva ci vorbim de ani de relatie in care cei dori isi stabilesc daca isi doresc sau nu un copil impreuna, se stiu unul pe celalalt, isi stiu dorintele. Si nu te hotarasti brusc, cand apare bebe ca nu mai vrei copii. Ca...pana la urma e si viata atat psihica cat si fizica a femeii respective in pericol, cat si sunt total comvinsa ca se numeste OMOR treba asta. In plus, eu mi-am dorit intotdeauna copilasi. Sigur ca nu am crezut nici o clipa ca el nu se va interesa de bebe chiar daca nu mai suntem impreuna, dar... cred ca asta e un gen de responsabilitate incompatibila cu mintea unor oameni.
In concluzie, m-ati ajutat f. mult cu parerile voastre si ramane ca eu si partenerul meu sa comunicam mai mult si sa luam hotararile bune pentru viata noastra. Tocmai pentru ca ma saturasem de asteptare, si simt ca fiecare luna face parca cat un an de cand o am pe bebita (in sensul ca ea creste extrem de repede si viata trece parca mai consistent si nu e vreme de ezitari), simteam nevoia de a afla si alte pareri (poate chiar de la persoane care trec prin situatii similare) inainte de a lua o hotarare serioasa pentru familia mea (ca doar suntem doua acum!)

alessia105 spune:

Desi am citit cam pe diagonala povestea ta pot sa iti spun ca cam stiu tipul de barbat care este prietenul tau ... Este un om fff sufletist, timid , bun de pus la rana ;)..dar care din pacate nu a taiat inca "cordonul ombilical" cu familia de origine ...e de condamnat ( poate ) ..nu e de condamnat ..iarasi poate ... asta este un flagel romanesc ca copiii sa depinda intr-un fel sau altul cat mai mult timp de parinti ,dar e de discutaaat pe tema asta ca am strica topicul asta de toot .
Asta e problema acum ..ce faci sa o rezolvi?!?!Pai ori astepti sa taie el cordonul ori ii dai un elan,dar acest elan trebuie sa fie fffffffffffffff fffffff (de 1000000 de ori) diplomatic .Sa ma explic
S-ar putea ( vb in necunostinta de cauza ,dar sunt sigura ca tu stii mai bine situatia) ca parintii lui sa fie de moda veche si relatia lui cu o femeie singura cu un copil sa fie o mareee rusine ptr ei si chiar o problema in familia respectiva , tu fiind "vrajitoarea cea rea , care face vraji baiatului". Asta se intampla ptr ca parintii lui nu te cunosc cu adevarat cine esti ,iar parerea lor despre tine e una fffffffffff deformata ... de asta iti spuneam mai sus ca iti trebuie ffffffffff multa diplomatie ... Daca eu as fi in locul tau si as stii ca imi doresc din toata inima ca omul acesta sa fie langa mine si sa fie linistit as face TOTUL ca aduc linistea in sufletul lui ( ptr ca siguur nu ii e ff usor sa fie intre ciocan si nicovala ) si atunci incearca pe cat posibil sa faci in asa fel in cat parintii sa inceapa sa isi doreasca sa te cunoasca .Spre ex ..vin sarbatorile ..trimite-le un ceva simbolic ( dar si aici ai ff mare grija sa nu cumva cadoul tau cat de simbolic sa jigneasca ) ...zbate-te si ptr problemele lor ( ale parintilor ) si ale lui ..adica au o problema zi lui "hai sa mergem sa o rezolvam impreuna "sau "tu rezolva problema asta ca ptr problema cealanta am eu o cunostinta " ( chiar daca nu ai te duci personal si o rezolvi) ..ideea e ca auzind numai lucruri bune despre tine ...simtindu-te aproape..dar mai ales simtiind ca "copilasului lor " ii merge bine alaturi de tine , sa isi doreasca ei sa vada ca au gresit si daca asta se va intampla siguur vei reusi sa le schimbi opinia si sa te accepte . Nu incerca sa intervii intre el si ai lui ptr ca atunci vei adancii prapastia dintre tine si ai lui .La fel nu incerca sa fi falsa,dar nici sa se vada ca te stradui exagerat de mult sa faci ce vor ei .Fi tu insuti , incepe cu primul pas si fa pasi marunti . Dar asta numai dupa ce esti tu siguraaa ca VRETI ( amandoi ) sa fiti parteneri de viata.Eu una nu prea am inteles daca tu il iubesti cu adevarat ..ca barbat, partener de viata , tata la copilul tau , prieten ...sau iti e bine cu confortul asta pe care ti-l da el ca prieten ,ajutor , substitut de tata , ptr ca si asta e ffff important mai ales ptr tine ..te-ai vedea langa el o viata?? sau daca taticul risipitor se va intoarce il vei ierta ?
De prezentat copilului dupa mine copilul este ffffff mic inca si pana mai creste ai destul timp sa te hotarasti ce va fi .. intre timp gasiti un nume dragutz "DIDI" "DODO" ..copiii sunt experti in asta asa ca nu va fi o problema ..si va fi acel nume fara prea multe explicatii ..eventual daca nu te deranjeaza prea mult invata-o sa iti spuna si tie pe nume ..asa ca nu va mai fi nevoita sa fi mami si dodo, ci sesa si dodo .. cu siguranta cand va creste si va realiza cu adevarat cam ce si cum va trece singura la mama si tata .Sincer eu asa as proceda in locul tau ...dar off course asta e ...



----------------------------------------------------
Alessia,Dezbracatu' si Spiderman

Si ei au dreptul la viata...semneaza si tu

O parte din mine

Bedrosmart spune:

Abia citind mesajul Alessiei () mi-a sarit in ochi un amanunt pe care la inceput l-am trecut cu vederea, pentru mine fiind complet neimportant: Sesama, tu ai facut un copil FARA sa fii casatorita. In multe, FOARTE multe familii din Romania, mai ales daca este vorba de oameni mai simpli (fara a dori sa jignesc pe cineva) comportamentul tau este o crima de neiertat.

Prietenul tau isi iubeste parintii (lucru de altfel foarte bun si de admirat), dar ei te privesc cu un enorm dispret si, probabil, vorbesc foarte urat de tine. Nu va duceti impreuna la ei nu pentru ca nu ar vrea el, ci pentru ca pur si simplu ei i-au spus probabil (cred eu) ca nu te vor primi niciodata in casa lor. Daca te vei duce acolo, banuiesc ca vei fii data afara.

Tu il intrebi de ce nu mergeti impreuna la ai lui, iar el evita raspunsul. Pai cum ar putea sa-ti spuna adevarul atat de dureros fara sa te jigneasca teribil? Isi da seama ca ai putea chiar crede ca si el, pe undeva, te considera vinovata sau demna de dispret, din moment ce el nu e in stare sa se impuna in fata lor si sa te apere.

Insa nu toti barbatii sunt la fel de puternici si nu toti parintii sunt la fel de intelegatori. El nu vrea, e clar, sa renunte la tine, va iubeste si pe tine si pe fetita ta, dar pur si simplu nu stie si nici nu are cum sa impace capra si varza.

Parerea mea este ca e posibil ca parintii lui sa nu te accepte niciodata. Oricat de frumos te vei comporta cu ei si, mai ales, cu fiul lor, ceea ce ai facut tu va ramane pentru ei mereu o rusine de nesters.

Din cauza asta cred ca nu are nici un rost sa faci presiuni asupra lui. Nu este corect din partea ta (sper ca nu te superi ca-ti spun asta) sa-i ceri sa renunte la familia lui. Pur si simplu obisnuieste-te cu gandul ca nu vei avea de-a face cu ei. Cu cat ei ii vor face mai multe zile fripte ca are o relatie cu tine si cu cat tu te vei purta mai frumos cu el, IGNORAND situatia cu parintii lui, cu atat mai curand va veni ziua in care se va muta la tine si veti fii cu adevarat un cuplu.

Nu-l cunosc pe iubitul tau (evident ), dar crede-ma ca multe mamici (inclusiv eu) si-ar dori alaturi un partener atat de sufletist si care sa acorde atata atentie unui bebelus. Asa ca... tu decizi.

Bedrosmart

ram0nica spune:

Eu cunosc pe cineva (tata natural, de altfel) pe care nu l-a prea inmuiat nici echo, nici loviturile in burtica (desi in stanga si-n dreapta spunea ca abia-l asteapta). In schimb a fost extrem de impresionat cand s-a nascut. Si minunea a tinut 3 zile. La propriu. Era foarte oscilant: acu' nu stia ce dragalasenii sa mai faca cu bebe, ca a doua zi abia daca sa-l ia in brate. Nu-mi ramane decat sa cred ca tipul nu e in toate mintile !

Asa ca parerea mea e ca nu toti s-ar da pe brazda "mai devreme sau mai tarziu". Unii poate. Altii - niciodata.

Liliana82 spune:

sesama Soacra tot soacra ramane! daca nu comenteaza faptul ca tu ai un bebe o sa comenteze reteta de compot sau de sarmale! cear fi sa iesiti la restaurant toti ? asa e teren neutru nici la tine nici la ea. sau invit-o la o cafea Oricum e clar ca tu trebuie sa faci primul pas in a cunoaste "soacra" sau pune-l sase mute la tine.. si oricum daca ii va fii dor de el ea "soacra" va face reconcilieri ! E clar omul asta te iubeste! si probabil te dorea din perioada cand erai cu fostul. in aceeasi situatie sunt eu adica insarcinata in luna a 3 a , respectivul tata natural nu pare foate interesat adica la inceput nici sa nu auda ca as vrea sa pastrez copilul, dar un fost prieten a devenit interesat de mine si doreste sai fie tatic spiritual > tot cam 33 de ani are , ma plimba pe la coferii cand ma apuca poftele , pe la controale si asculta linistit vaicarelile de crampe etc. Eu pe maica-sa 0o cunoasteam de mult din momentul cand eram iubiti si ma prezentase asa ca facusem deja o alianta la facut "sarmale si compot" bineinteles de ochii soacrei ca sa nu bage strambe . Cand mi-a cerutsa o ajut la evisceratul puilor pe care ii taiase la tara in cantintati industriale adica 15, iam spus ca eu asa ceva nu pot face ca am stomacul sensibil si daca dau de miros de gaina de casa vomit si sufletu si eu prefer puiu congelat si aranjat frumos de la magazin, pentru ca 1 zi de spitalizare pentru greturi si varsaturi costa prea mult si nu merita efortul! Imediat a inceput sa bage stambe cum ca as fii foarte sensibila ,bonavicioasa , etc. ca daca eu sunt asa acum (respectiv atunci inainte sa racim relatia si sa raman insarcinata cu altul) atunci o sa ma vaicaresc si-o sa borasc toata ziua cand o sa fiu insarcinata etc. dupa ce am reluat relatia am vazut-o pe "soacra" ca sa nu i spun "acritura" de 2 ori . am discutat despre proiectul meu pentru autorizatia de constructie despre care ea aflase in prealalabil la serviciu.ainceput sa bata apropouri ca nu iar placea sa rmana singuri la batranete etc. Deci clar prietenul nu i-a zis nimic lui maicasa de sarcina mea cu altul! Eu nu stiu cum va evolua relatia cu preietenul meu care in mare masura seamana cu prietenul tau dar parerea mea este sa nu iti pese prea mult de socri caci este destul de matur sa se desprinda de fusta mami, Invita-l sa se mute la tine si lasa lucrurile normal, deci nu mai parea interesata atat de mult de familia lui.