Gravidute prin FIV (26)
Raspunsuri - Pagina 8
kineta spune:
AMZU,se poate sa ai dreptate ce spui tu,dar cum se explica leucocitele crescute si frisonul?
9+
carmendu spune:
Dragele mele,
Dupa cum stiti sambata 15 noiembrie l-am nascut pe bebe victor, desi eram programata sa fac cezariana luni pe 17. Da’ ce s-a gandit bebe Victor? sa se nasca atunci cand vrea el, adica de ZIUA LUI.
sambata seara pe la 6,30 stateam cu voi pe forum cand am simtit undeva intre anus si vagin cum a facut ceva POC. Mi-am zis ca bebe nu putea sa se miste atat de brutal, iar gaze nu mi s-au parut sa fie. Dupa vreo 10 min ma dau jos din pat sa ma duc sa fac pipi. Si atunci s-a decalnsat. Frate, curgea, curgea si nu se mai oprea. Din instinct am strans picioarele, dar degeaba. Mi-am dat seama ce s-a intamplat si, foarte calma mi-am sunat sotul, care tocmai ce se intorcea de la un curs.
In seara aia urma sa vina o prietena cu familia ei pe la noi, “sa ma mai vada o data gravida, inainte sa nasc” si am zis ca ii astept pe ei si pe sot sa mancam impreuna. N-am mai apucat…..si mi-era o foame….
Si ce s-a mai gandit doamna, ca doar sunt o doamna…. sa fac baie si sa ma aranjez si eu, ca doar nu puteam sa fiu nearanjata pentru marea intalnire.
Si am intrat in baie, am facut baie pe cap, m-am ras de la genunchi in jos, cu dungi, ce-i drept, da’ cred ca a fost cel mai rapid ras pe care l-am produs vreodata. Cand ies din baie, ma asteptau prietena mea, soacra mea, sotul venise intre timp si ma intrebau de zor daca aveam nevoie de ajutor. Eu NU. Sotul imi zice ca sunt nebuna, ca ce m-a apucat cu baia pe cap si cu coafatul, taman acum!
Lichidul curgea, dar in cantitati mai mici, contractii n-aveam, dar eu aveam o treaba……sa ma coafez. M-am dat si cu fixativ. Si am plecat la spital. Pentru prima oara in ultimele luni, n-am avut nici o durere sau contractie. Trecea sotul meu peste speed bumpers si sine de tramvai si eu nu reactionam defel.
Am ajuns la spital, ne-am dus la receptie si calma le-am spus ca eu cred ca mi s-au rupt membranele. Vine o doctorita, ma baga la monitorizare, imi face un control pe masa si imi zice ca intr-adevar o sa nasc. Woau! Asta e! ma imbraca in camasa cu fundul gol. Dr de garda imi suna medicul care m-a urmarit. Din pacate el nu este in bucuresti. E la o sedinta de buget. Nu m-am panicat. Am incredere in dr de la medlife, dar le-am zis doar ca e o sarcina obtinuta prin fiv si am o embrioreductie, deci….si dr meu o trimite pe sotia lui, care imi cunostea si ea cazul meu. Este ok si asa. Vine un dr anestezist care ma intreaba daca sunt fricoasa. Eu de colo….NU. nu mi-e frica de nimic. Bun. Vine sotul, fii barbata, Zoe, ne pupam. Eram calma.
Vine o asistenta si imi zice ca o sa margem in sala de operatii. Imi iau strugurelul si telefonul. Nu stiu ce puii mei citisem ca musai trebuie sa ai strugurelul la tine. Si ma tineam de el de parca era salvarea mea. Intreb totusi in sala ce fac cu telefonul si strugurelul. Mi le ia o asistenta. Aveam si ceas la mana. Imi zice ca pe ala pot sa-l pastrez. Ok.
Ma suie pe masa sa imi faca anestezia rahi- peri. Ma tine o asistenta in brate. Simt o piscatura in spate. Dr anestezist ma intreaba daca mai simt piciorul stang. Eu zic ca incep sa nu-l mai simt p-ala drept….intr-un final prinde anestezia, nu-mi mai simt picioarele…..si de acum incepe circul.
Cum am inceput sa nu-mi mai simt picioarele, m-am panicat ca nu mai veam control asupra picioarelor, mi-a crescut pulsul, greata, ameteala, aoleao, mi-e rau, vars, inclina masa, tine farfurioara sa vars, da’ ce sa vars, ca nu mancasem de la 11 dimineata si era vreo 8, 30 seara ( ca doar il asteptasem pe sot sa mancam si noi impreuna, ca o familie). Ma calmeaza, apoi mi se face din nou rau. Imi venea sa vars, da’ nici macar n-aveam putere din cauza anesteziei.
Imi pune camp in fata si probabil ca incepe operatia. Din acel moment mi s-a parut ca timpul a inceput sa se dilate nepermis de mult. Si am inceput sa intreb cat mai dureaza. Primesc raspuns din partea dr. “pai nici n-am trecut de stratul de piele”, cum? Pai cat mai dureaza, nu mai am rabdare. Si am inceput sa bat cu degetele nervos in lateralale patului (imi legasera mainile). Au scos copilul (mi-e mi s-a parut ca a durat o vesnicie pana l-au scos), l-au curatat, eu ii intrebam insistent daca e sanatos. Da, e sanatos. “da de ce e vanat?” . “nu e vanat. Uite ce frumos e. si ce degete lungi are. Daca era fetita nu le avea asa de lungi!” eu “da? Da’ e sanatos?” .
mi-l dau, il pup, nici sa plang n-aveam putere. Si pleaca cu el. Ii intreb unde il duc. La acvariu ( e locul unde tin bebelusii la medlife).
Acum ca au luat scos copilul, ca e sanatos, eu m-am cam plictisit pe masa asta. “cat mai dureaza?” imi spune ca acum incep sa coase. Bine, bine, dar cat mai dureaza? Bateam in continuare cu degetele in masa, incercam sa-mi ridic capul, umerii, eram agitata rau de tot. Ma intreaba dr anestezista daca vreau sa ma adoarma un pic. Intreb daca o sa-mi fie greata dupa, zice nu. Atunci, baga pe vena ca nu mai am rabdare. Imi baga un calmant, care m-a facut sa inchid ochii si sa vorbesc prostii cu dr., dar eram in continuare agitata si vroiam sa-mi ridic umerii. Ma trezesc la un moment dat, intreb daca mai dureaza (asta a fost leitmotivul nasterii) si le zic sa imi mai bage pe vena inca o portie.
Se termina operatia. Mutatul dupa masa de operatie pe masa de transport si apoi pe patul de la terapie intensiva a fost super dureros. Eram asa de pierduta. Imi aduc aminte ca atunci cand am intrat la terapie intensiva era o mamica langa patul meu care s-a uitat la mine plina de compasiune si condescendenta. Ce-o fi zis “saraca!”
Aici au inceput durerile cumplite. Din pacate, pentru ca m-am agitat foarte mult in timpul operatiei, nu mi-au mai putut face calmante pe cateter. La un moment dat, asistenta de la terapie mi-a spus ca nu mai are ce sa-mi dea. Da-ti-mi una in cap, ca ma doare de mor. Vine sotul, imi spune ca a vazut copilul. Ca e bine. Imi arata poze. …….
Acum povestea din partea sotului. El statea foarte calm la receptie si dadea telefoane in stanga si in dreapta, cand iese o dr cu caruciorul cu copilu si ii zice “uite-l si pe tatic. Vreti sa mergeti sus” el de colo “ nu sunt eu taticul, nu-I copilul meu. E prea devreme. De-abia a intrat in operatie” bahhhh, e copilu tau, trezeste-te. Lasa naibii telefonul ala!
Perceptia timpului din punctual lui de vedere a fost total diferita fata de cum am perceput eu timpul….
Eu din pacate n-am dormit deloc toata noaptea la terapie intensiva. Durere…mamica de langa mine care a sforatit de-mi venea sa ma dau jos la ea si sa-i fluier la ureche, teama ca ce ma fac daca am nevoie sa fac pipi (fraiera de mine nu stiam ca am sonda!!!) si mai eram si legata la un brat la niste monitoare care din jumatate in jumatate de ora mi se umflau pe mana si apoi auzeam la si 25 si la si 55 bip, bip, bip, zzzzzhhhh.
a doua zi mi-a venit randul sa ma dau jos din pat. Durere frate, durere maxima. Vreau calmante din sticluta magica!
Ajung in salon si ….surpriza…..imi aduc bebelusul in camera si mi-l pun la san. Aoleo, ce ma fac cu el, ca nu stiu cum sa-l tin….si e atat de mic….si eu n-am sfarcuri bune. Da e al meu si l-am asteptat atat de mult, si mi-e atat de drag, si-l iubesc si parca nu ma mai doare nimic. Si sunt calma, sunt calma, sunt calma…………
am pus si cateva poze cu bebe victor
http://good-times.webshots.com/photo/2016522710103625916UXZSOj
carmen 
lui Victor 15 noiembrie 2007
pozele noastre
carmendu spune:
manumanu- vreau sa te felicit si aici. felicitari mamico de gemenasi. sa fie sanatosi si sa va bucurati de ei.
moniland- felicitari pt bhcg mare. sa fie o sarcina usoara si sa ajungi la termen.
marush- ce faci, iubita? tot in spital? astepti?
despre baieteii valerii mai stiti ceva?
pt cine face modificari in listuta, datele mele.
victor s-a nascut in 15 noiembrie, cezariana, 3080 gr, 51 cm, apgar 9/9, 39 sapt fix, fix
carmen lui Victor 15 noiembrie 2007
pozele noastre
Moniland spune:
Ei, Carmen draga, ai vazut ce poate face puiutul. Ti-a dat si ti-a luat toata durerea. Dar fericirea ramane!!! 
Moniland spune:
Dragele mele, cu toate ca am zis ca sunt doar in vizita nu va las in pace. Azi mi s-a rupt un pic din dintele frontal. Deranjeaza doar la aspect. Maine dimineata am programare la stomatologie. Dar in seara asta mi-a spus o prietena sa nu ma duc la stoma in primul trimestru de sarcina. Mi-a bagat un cui in cap si acum nu prea stau linistita. Voi ce ziceti?
carmendu spune:
moniland- decat durere, mai bine dentist. nu e cazul la tine. important e sa nu-ti faci radiografii in primul trimestru si sa nu-ti faca anestezie.
carmen lui Victor 15 noiembrie 2007
pozele noastre
Moniland spune:
Nu va fi nici anestezie, nici radiografie. Ma duc atunci linistita? Probabil usor frezat si plombat. Dar chiar nu vreau sa risc nimic, nimic.
Moniland spune:
Si Carmen, Victor e numele meu preferat 
kineta spune:
CARMEN ce bebelus frumos ai,sa-ti traiasca sa fie sanatos,iar costumul de superman,m-a dat pe spate,mi-a placut povestea detaliata din experienta ta,ar fi frumos in masura timpului disponibil,toate fetele care au nascut sa ne povesteasca
9+
Bianca B spune:
Carmendu foarte emotionanta povestea nasterii printisorului. Sa fiti fericiti sanatosi si voiosi
Bianca 27+ 
Daca vreodata nu primesti zambetul pe care il astepti, fii generos si daruieste persoanei respective un zambet. Deoarece nimeni nu are mai mare nevoie de un zambet decat persoana care nu stie sa zambeasca celorlalti