Donatori de sperma.....????
Raspunsuri - Pagina 2
anemary_M spune:
Va multumesc pt.incurajari,oricum sper sa nu fiu pusa in situatia de a face o asemenea optiune,eu tot mai sper ca tratamentele vor da roade. Oricum nu doresc la nimeni sa fie pus intr-o asemenea situatie,pt.ca va spun din proprie experienta ca este groaznic.
biankita spune:
foarte interesant subiectul, la noi sotzula are probleme , am facut ivf cu sperma straina insa am pierdut sarcina la 6 saptamani.
dupa aceea am zis ca nu e drept, shi acum sotzul incearca diverse tratamente poate avem vre-o shansa sa avem copilul nostru.
cred ca e un pericol totushi , nu e sigura daca tipul respectiv - donatorul - nu s-a dus la mai multe clinici din tzara?????? cum sa aflii??? daca el, acum student, se va insura shi va avea la randul lui copii, poate nu cu o singura sotzie, asha ca posibilitatea de intalnire creshte considerabil, mai ales ca persoanele de acelashi tata sau mama se atrag, e vocea sangelui, sa zicem asha.
din aceasta cauza in marea britanie se declara tatal natural al copilului, shi are dreptul sa-i shtie soarta.un lucru greu de inghitzit pentru sotz.
biankita
gabid spune:
Si sotul meu are probleme.Noi am facut FIV+ICSI si am reusit sa obtinem 11 embrioni.Am inteles ca acum se fac embrioni si din 0 prin punctie testiculara.De ce nu incerci asa?Vrei sa faci FIV sau inseminare?Cand sotul are probleme mari se recomanada de la inceput FIV.NOi am facut de 2 ori si a doua oara am reusit.In Martie speram sa facem iarasi pt al doilea bb.
Gabi.
biankita spune:
e de nasoale la noi, dupa punctzie n-a gasit nimik
speram, sa vedem ce iese dupa tratament naturist
dup-aia vom lua o decizie
io am 27, inca-s bine ( ca varsta ma refeream)
biankita
anemary_M spune:
Si noi ne-am gandit la FIV dar nu ne permitem-nu suntem din Bucuresti si salariile in provincie sunt bataie de joc; si nu cred ca as putea suporta un esec la FIV... nu stiu cum as suporta un esec la inseminare dar sper sa fiu tare si sa trec peste toate.
anemary_M spune:
Gabi, sotul meu a facut tratament 3 luni cu Potent Power, vit.A , acid folic si Zn.Inca nu stiu daca sunt ceva rezultate...
anemary_M spune:
Aduc acest subiect in actualitate... poate mai primesc ceva pareri sau sfaturi...
Chiar nu stie nimeni amanunte?
liliana csaki spune:
Draga Anemary,
Noi am avut aceiasi problema, ani de zile n-am avut copii dar nu ne-am pus preoblema, apoi am vrut un copil si-am inceput sa facem investigatii.Problema era la sotul meu-oligospermie severa. Au urmat tratamente-chiar si pe cel care l-a facut sotul tau, niste injectii pe care-am dat o caruta de bani- dar fara rezultat.A fost si la urolog insa nimeni n-a putut sa explice cauza, cu siguranta si sresul pe care-l traim cu totii are o parte din vina.Numai ca ne doream un copil.Si cum daca-ti doresti foarte tare ceva poti obtine, ei bine avem o fetita minunata care are acum 4 ani si 3 luni si e soarele nostru insa nu este copil natural. Dupa ce-am avut-o pe Laura doctorita mea, dr. Cezara Bucur-lucreaza si la Giulesti la clinica de fertilizare,mi-a tot zis sa mai incercam ca intre timp stiinta a mai evoluat si fac si ICSI si sotul meu a facut alte tratamente si fara rezultate, la ultima spermograma geneticiana, care de fapt face treaba asta mi-a zis ca n-a gasit decat vreo 4 mititei dar ca ea nu mi-ar da prea mari sanse si ca de fapt costa o gramada de bani, vreo 2500 USD pentru ICSI dar cu mari rezerve pentru reusita si evident mi-a recomandat donator.Ok. doctorita mea mi-a explicat ca nu exista nici un fel de riscuri pentru ca donatorii sunt foarte bine verificati si selectati si ma incuraja spunandu-mi ca in acest fel am avea un copil care ar fi macar pe jumatate genetic al meu.Problema mea a fost de principiu, pentru ca noi ne-am dorit un copil al nostru si nu al meu cu un alt barbat chiar daca nu e vorba de contact fizic.Sotul meu, painea lui Dumnezeu a zis-daca tu vrei-dar nu stiu daca e bine sau nu eu sunt ferma, nu asa, nu mi se pare fair fata de el,nu se poate, asta e, exista alternative, asa ca acum ne gandim la un fratior pentru puiuta noastra.Asadar, daca dilema voastra este vis-a-vis de siguranta donatorilor nu cred ca trebuie sa va faceti mari probleme desi, ma rog un risc poate fi intotdeauna,dar infim, oricum inainte sa decideti analizati problema pe toate partile inclusiv ce-o sa-i spuneti puiului peste 5-10-15 ani, e o decizie care clar va va schimba viata.Si ce e cel mai important, cred eu, nu cereti parerea nimanui in legatura cu asta, voi singuri trebuie sa hotarati ce e mai bine pentru voi, nimeni altcineva indiferent ca e vorba de restul familiei, prieteni apropiati...
va doresc tot binele din lume si sa fiti intelepti