LMA Comori de nov-dec 04(190)

mariussimiuc spune:

Cu situatia voastra nu ne-am confruntat,insa ne confruntam cu o gelozie si o cerere de atentie,care creste,creste,de nu se mai opreste...ca in reclama la cozonac.
Ma gandesc ca ceea ce se intampla e din cauza "fratioarei",simte ca va interveni o schimbare majora in viata lui.Cred ca e si un pic de gelozie,la gandul ca bebe mic va dormi in camera cu tine,iar el cam departte,in camera cu mamaie.
Chiar nu stiu ce sfat sa-ti dau...ca si eu sunt cam depasita de situatie.

---

---

Daca va este frica sa nu va ingrasati, incercati sa beti inainte de fiecare masa 100 ml de cognac. Cognac-ul, precum se stie din batrani, atenueaza teama...

fulguletz spune:

cuscra, pupam stilista...noi o luam si cheala, nu-i bai

ochi verzi, chiar mi-a placut expozitia...felicitari educatoarei ca si-a dat interesul!

miria_cristina spune:

ANNE-MARRY - Eu cred ca am problema asta cu Dami, dar o iau fara agitatie ca nu am ce-i afec este doar o etapa la noi, asa cum, la altii sunt altele.
La noi problema a inceput de anul trecut de cand ne-am mutat in asa noua. Si unde stateam avea camera ei, dar aici s-a obisnuit mai greu si pentru inceput plangea dupa mine foarte urat. De fapt, urla a sperietura cand era sa se culce daca nu stateai cu ea.
Asa ca, treptat treptat s-a invaat sa fie langa cineva, respectiv eu.

Acuma s-a acomodat, dar nu adoarme decat cu mine si peste noapte ma trezesc cu e ain pat sau l amarginea patului chemandu-ma la ea. Sau strigandu-ma usor "mamii" si eu trebuie sa meg pana la ea. Inainte, ma culcam putin cu ea si apoi plecam, dar acuma numai ma duc sa o invelesc si s-o mangai ca ea ma cheama in somn si nu-i treaza cand ma striga.

A fost o erioada cand o invatasem sa se culce singura si chiar ma respingea, dar din cauza tatalui care o stricase in alte privinte am reluat obiceiul cu culcatul cu ea ca s-o pot stapani mai usor.

In fine, una peste alta, e faptul ca desi e dependenta de mine cand adoarme mie imi place si nu fac caz de asta pentru ca va creste si se va indrepta situatia.

Ei vor, daca tot s-au invatat, ca fie langa cineva cand dorm si isi aleg de cele mai multe ori persoana. In plus, varsta de 3-4-5 ani este varsta fantasmelor si a perceptiilor hiper si simt nevoia unei protectii.
Daca tot doarme cu cineva, adica este invatat cu o persoana langa el, nu ai ce face. Lasa-l pana va avea camera lui si patutul lui si pe urma incerci sa-l dezveti.


Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina

"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."

monica-elizabet spune:

fetelor pai n-am certat-o delok...ma pufnea un ras si pe mine si pe tati...dar ne-am abtinut...si de-acum incolo o sa foloseasca foarfeca asta care "taie tot" doar in prezenta noastra si pe cea de plastic speciala pentru hartie cand e nesupravegheata...
mi-aduc aminte ca si alex cand era mai mic m-a intrebat daca nu poate taia cu foarfeca un fir care alimenta un aparat electrocasnic si era pus in priza...bine ca m-a intrebat

monica

Prajituri si papa bun
Prajituri si Papa bun 1
Papa de post

mirandolina spune:

mda, vad ca se vorbeste de dormit singur...ce e aia?

a fost o vreme cand ne inteegeam si noi ca oamenii, se culca isngur, cu prietenii lui imaginari sau reali. Acum il tin treaz mezinul si ca sa linistim copilul il luam pe cel mic la noi, si adorm separat. Totusi ideea e sa ii culc in acelasi timp, nu sa ii creez o bresa mezinului, ca sa adoarma la miezul noptii, ca ne omoara de oboseala. Asa ca ii asezam pe ambii in pat (iarna asta pat dublu) si incepe chinul. Daca inceram cu vorba buna, vorbim pana la miezul noptii. Daca i se face pe plac (vine celalalt parinte) e posibil sa adoarma adultul si copiii nici gand. Daca nu i se asculta cerintele, plange si nu ne mai intelegem, nu se impaca cu nimic, decat cu ce vrea el...si e deja prea mult pentru mine Nu mai rezist, sotul ii cocoloseste in detrimentul relatiei noastre, iar eu simt ca nu imi mai sunt asa dragi ca la inceput...sunt obosita si parca nu ma aude nimeni, ma scufund si problemele imi inunda creierul...curand nu am sa mai vad luminita de la capatul tunelului ....

ma duc sa ma culc, dar daca aveti sugestii despre cum e sa culci copiii separat, eventual chiar si inainte de insuratoare, ar fi grozav!

aime spune:

din suflet ptr toti piticii de la 1 si pana in prezent, pe care din motive de "netimp" i-am sarit. Deci, Bitsone, Try, Miria, Diana, Adriana, Mirandolina sa va traiasca copii si sa fie sanatosi, sa va umple casa de rasete, sa fie poznasi si plini de viata .
Am vazut si pozele, copii, torturi (try un super tort, da la cat esti tu de practica, nu-i de mirare ), petreceri...e o luna asa faina. Si mie nu-mi placea inainte luna noiembrie, acum e plina de evenimente si ptr ca va "cunosc".
Si un in avans ptr Mariuca .
Noi suntem bine, cu gradi, servici si alergatura.Astazi au circ la gradi, cu magician, iepurasi, etc, abia astept sa vad ce povesteste.
Try sa stii ca si la noi e restrictonata sarbatorirea zilei de nastere. Chiar daca am mai auzit ca la unele gradi se primesc torturi cu certificate de garantie (deci nu facute acasa), la noi nu. Eu o sa le duc cate un kinder pinguin, ca e ambalat si il iubesc cam toti, tedi la cutiute si ornamente, baloane, etc mai au si ei in dotare, mai ducem si noi, lumanarea fara de care nu are farmec...si tortul acasa. E complicat ptr gradi, trebuie sa pastreze din tort 24 ore, daca se intampla ceva si prefera sa evite situatiile. Cred ca au experienta destui ani si eu ma conformez fara probleme.
Va pup si sunt aici. Petrecere frumoasa tuturor!!!!

onitza spune:

Salutare!

Am vazut o mica fotbalista, pe Diana, care e si o f buna gospodina, ce mai, o pregateste mami de mica sa devina o sotie de nadejde: sa aiba sotul cu cine bea o bere la meci, dar si sa serveasca soacra cu o prajitura!!! MIHAELA, am glumit, ma, e o dulce fi-ta, m-am topit dupa ea, ce mult ii place la gradi, ce meticuloasa este!!! Expozitiile pentru grupa mijlocie sunt extraordinare, la noi n-ai sa vezi asa ceva, se insista f mult pe caietul special si nu prea ii implica in activitatile de grup sau pictura, colaj, ehee, tata, sunt raritati. ..I-am cumparat un caiet de activitati practice, ne jucam acasa: mototolim hartie creponata si facem boabe de strugure..nu-ti spun ce mult ii place!!!!!!! Paul mai nou foloseste expresii cam neplacute noua: cand ii explicam de ce nu e bine cand face o prostioara, ne intoarce vorba cu: "Si ce daca!" Suntem la stadiul de a-l invata ca nu e frumos sa ne spuna asa cand ii explicam ce nu face bine...

ANDREAP, ma bucur ca nu mai plange Sara in carut!! Bravo, fetita cuminte are mama!!!! Unde ai dus-o pe Mariuca la control la ochi??

Oana si Paul Constantin (28.11.2004)

PUIUTUL MEU, PAUL
Varsta Paul

cassandra spune:

La multi ani! Alexia
Raportam si noi o mica/mare problema cu dormitul singur.De adormit singur nici nu se pune problema; trebuie sa stau cu el, sa ii citesc o poveste, sa mai povestim cate in luna si-n stele, sa spunem rugaciunea de seara, sa se cuibareasca in mine...Si mie imi e drag sa stau cu el deci proastele obiceiuri le are de la mine.
Nu stiu cum va fi cand vine bebe pt ca in doua camere e cam greu ... Vreau ca Dragos sa isi pastreze camera dar in acelasi timp nu cred sa il primeasca pe tati sa doarma acolo. In plus as vrea dormitorul si pt bebe pt ca e mai retras si mai linistit. Deci o solutie ar fi sa stea Dragos cu bebe si cu mine in dormitor(ceea ce cred ca va fi f obositor pt Dragos). Pana ne mutam la casuta, lucru care nu se va intampla mai devreme de vara viitoare (sper eu!), va trebui sa gasim o solutie pt toata lumea.

try spune:

Felis, povestioara ta cu masina de spalat mi-aduce aminte de adrian care stie sa dea drumul la tv si video sa mearga DVD-ul daca e deja bagat. Si noi am ramas masca vazandu-l facand asta pt ca nu l-a invatat nimeni (a prins probabil din zbor) si nici nu ne imaginam ca e in stare. Mai ales ca videoul e pus cu fatza catre lateral si cand te duci sa umbli la el maschezi miscarile, e dificil pt cineva sa urmareasca pe ce apesi si cum procedezi. De ex. alex nu stie sa umble la video si are 4 ani. Nu e interesat de treburi de genul asta. Nici cu calculatorul nu are afinitati. Dar ii plac e adevarat joculetele conectate la tv.

Offf, cu dormitul asta… la mine a fost simplu pt ca am insistat ca de mici sa doarma separat si singuri si-n plus sa invete sa adoarma singuri. Cu alex a fost parfum. La 3 luni deja a invatat sa adoaarma singur, iar la 4 luni noi ieseam din camera sa dormim in living (eram la bloc si aveam doar un singur dormitor) pt ca nu putea copilul sa doarma de noi (frichineala, fosnete de asternuturi, sforaituri). Cu adrian a fost ma ilent procesul in sensul ca la 5 luni l-am treningat cum l-am treningat pe alex. Eu va spuenam mereu pe atunci ca cu cat creste copilul mai mare, cu atat e mai greu de dezvatat. Si ca odata invatat trebuie multa perseverenta. Cand faci asta de drag, asa cum spunea cineva, nu exista nici o problema, toata lumea-i fericita, dar cand mama devine deja frustrata, nemultumita, somnul e dat peste cap, e greu de trait asa. Trebuie apucat taurul de coarne. Au 4 anisori copii astia, stiu si inteleg f bine ce le este explicat, dar trebuie multa consecventa din partea voastra. Explicat cu orice ocazia, ziua cand e vesel si maleabil, cand e treaz si cu mintea limpede (nu somnoros si cu ochii jumatate cum e noaptea), seara ianitne de culcare explciat ce astepti de la copil, cum vrei sa se comporte peste noapte (cu vorbe blande, dar si cu fermitate, nu dati loc de intors), se pot face compromisuri la varsta asta: uite, daca imi promiti ca adormi seara la tine in camera, mami iti promite ca peste naopte poti veni la mine (asta daca nu se culca deloc copilul separat). Sau uite, mami sta cu tine pana adormi, dar tu va trebui sa dormi toata noaptea aici in dormitorul tau. Adaptati in functie de situatia fiecaruia. Marsati pe ce stiti ca e sensibil copilul si-n felul asta e imposibil sa nu primiti inapoi un minim de cooperare. Si faceti “pactul” sa devina rutina. Si dupa ce a devenit rutina si obisnuinta puteti merge mai departe cu-n pas is sa indrazniti sa cereti mai mult de la copil. Mami, uite, acum te-ai facut si mai mare si e cazul sa dormi toata naoptea singurel la tine-n camera. Explicat calm si duios in fiecare zi ori de cate ori vine vorba de somnic sau de "ce baiat mare are mami" si inainte de culcare ca sa le reamintiti ce asteptati de la ei (e de preferat sa stie copilul care e regula, decat sa fie pacalit si parintele sa se furiseze de la el din camera dupa ce adoarme copilul si apoi daca se trezeste peste noapte e lse asteapta sa te vada acolo, pe cand daca i se spune ca mami pleaca sa doarma la ea i ncamera dupa ce el adoarme, el stie la ce sa se astepte si va coopera ma iusor pe viitor, chiar daca la inceput va plange, va venbi peste voi etc.). Laudati-i si mai ales laudati-i altor persoane din afara casei ce buni au fost ei ca dorm singurei in camera lor. Folositi-va de alti prieteni de-ai lor care dorm singurei in camera si dati-i ca exemplu (dar nu la modul: pai vezi ca pana si Ionel doarme singur si tu nu; ci mai degraba, uite, mami, vezi? Ionel doarme singurel, nu-i asa ionel ca tu dormi singurel la tine-n camera si nici nu ti-e frica, esti baiat curajos si puternic - vorba lui alex al meu - chiar daca mn-are legatura, dar el asa se imbarbateaza mereu in orice). Cand va decideti sa schimbati modul de culcare, nu uitati sa faceti o mare chestie di nasta, adica luati-l pe copil de-o parte, spuenti-i ca trebuie sa vorbiti ceva important cu el si aveti o discutie tete-a-tete cu copilul ca si cand ar fi adult. Explicati-i ce v-ati hotarat sa faceti si dati-i argumente de ce. Daca ii explicati copilului clar si fara ocolisuri de la inceput, e mult mai usor pt el pe viitor. Eu mereu asa l-am tratat pe alex, nu-mi place sa-l pacalesc, sa ma fofilesc cu el cu nimic si nu-i dau explicatii false doar ca sa obtin ce vreau de la el.
Cel mai mult va trebuie perseverenta si rabdare, rabdare sa va tineti si voi de promisiune si sa stati acolo cu el mereu pana adoarme la inceput (nu scurtati perioada doar de dragul vostru ,trebuie asteptat pana sunteti siguri ca e si copilul pregatit ca sa treceti la urmatorul pas) sau mers cu el mereu si dus in pat la fiecare sculare noaptea. Daca facet iabateri copilul intelege ca se paote si altfel. Daca rezistati eroic si nu-i dati alternative, atunci copilul va inceta sa se opuna caci va vedea ca nu obtine nimic.
Sti uca e la modul general, dar munca grea voi o veti duce, nu copilul si voi in primul rand va trebui sa dati dovada de rabdare, calm, perseverenta, consecventa (ceea ce nu e usor deloc, ca daca ar fi fost usor, toti copii ar fi dormit exemplar la varsta asta) si, pana la urma, copilul se va conforma. E in legea firii sa te conformezi cand nu ai alta alternativa.
Nu stiu cu ce altceva sa va ajut. Pt mine a fost usor pt ca eu asa sunt construita si mie mi-a venit la indemana, eu de regula sunt mai putin induiosata de plangacelile copiilor, nu cedez usor in fatza slabiciunilor copiilor etc., dar sunt constienta ca alte mame sunt altfel (si nu e mai bine sau mai rau, mai preferat sau nepreferat, ci pur si simplu e alt mod de a percepe toata aceasta relatie cu copilul) si cedeaza usor la cerintele copilului sau accepta cu usurinta sa isi sacrifice somnul/timpul (de fapt nu vad i nasta un sacrificiu, ci o dovada de dragoste) pt a face pe palc copilului. Marturisesc ca la alex eram mai greu de induiosat, dupa ce l-am avut pe adrian si poae ca experientele pri ncare am trecut mi-au aratat si alta fateta a relatiei cu copilul sunt mult mai ingaduitoare in privinta deplasarilor nocturne la copil in camera. De ex. adrian de vreo cateva sapt. se mai trezeste noaptea. Am facut compromisul de a-i baga lumina de veghe in camera si mi s-a parut ca doarme mai bine cu ea, dar inca are nopti cand se mai trezeste si nu-l pot face usor sa readoarma. Vrea sa ma simta aproape si pt ca am obosit si vad altfel acum relatia cu un copil, sunt mai dispusa acum sa ii fac pe plac decat eram dispusa cand l-am avut pe alex mic. Dar e adevarat ca ii intind doar un deget si nu-l las sa-mi apuce toata mana.

Cassandra, faptul ca-i citest io poveste, stai un pic de vorba cu el si povestiti nu-i prost obicei, mie mi se pare ceva extraordinar pt relatia cu copilul sa ai un moment de respiro cu copilul seara inainte de culcare. Cand alex a fost mic, doar il puneam in patut si plecam, el adormea in 5-10 minute. Pe masura ce-a crescut si a stiu de povesti seara la culcare, am modificat ritualul de seara si ii citesc poveste. Nu tot timpul e o poveste, uneori e citit de numere, uneori e doar vorbit, uneori e joaca cu numarat degetele (de ex. de 2 seri e nerabdator sa ne jucam cu degetele, eu ii arat un nr de degete si el trebuie sa mi le numere, dar o facem asa in stil ia ghici cate sunt aici. Si si el imi arata degete si eu trebuie sa spun cate sunt. Uneori vorbim despre ce a facut peste zi si mai trag pe spuza mea inca o ocazie sa-i intaresc ceva (o regula, o explciatie din care sa inteleaga/ramana cu ceva). Uneori cand e peste ora standard de culcare (9 seara) si suntem cu totii obositi il conving sa sarim peste poveste sau altceva si sa dormim ca suntem cu toii obositi. Uneori chiar el im ispune ca nu mai paote poveste ca e obosit. Doar de pupam, imbratisam si mangaiem un pic si gata la culcare.
Dar de cand am inceput sa-i acord moment special lui alex seara la culcare m-am simtit cu musca pe caciula ca pe adrian il puneam direct in patut si scapam de el. Mai ales ca sigur nu adormea imediat si auzea ca eu sunt dincolo cu alex si ne oferim unul altuia. Si am simtit ca-l nedreptatesc si uite-asa am ajus sa stau si cu adriaa seara ianitne de cuclare cam 10 minute doar eu cu el si vorbim, ne jucam linistit, cantam, doar il tin in brate si-l mangai si el sta pe mine sau, mai noi, numaram tare degete (eu numar, el imi desface degetele de la pumni) si vad ca-i place tare mult. Incearca si el un unu, doi, trei, cinci (ceva ce seamana cu asta, dar nu le insiruie, ci repeta peste mine din cand in cand ca sa ma stimuleze sa zic eu numerele).
Dar astea nu-s obiceiuri proaste. Nici a sta cu copilul pana adoarme nu-l vad ca obicei prost, ci-l vad doar ca pe ceva ce unele mame acepta binevoitor s-o faca, altele nu. Eu sunt una din ele, nu pot sa stau de lemn tanase langa copil pana adoarme si apoi sa plec. Mi se pare chinuitor pt mine, sunt dispusa sa fac altele, dar nu asta.
Hai ca ma ia valul si nu ma mai opresc.

onitza spune:

Am citit cu interes ritualurile voastre fetelor cu dormitul copiilor. Sa va spun cum e la noi: Paul dintotdeauna a fost copil fffff dificil la capitolul dormit. Ii sunt ffff recunoscatoare sotului ca nu a acceptat in ruptul capului sa il culcam cu noi in pat desi am fost tentata fiind foarte obosita dupa atatea drumuri cate faceam ca sa il conving sa adoarma in liniste. Ritualul nostru consta in citit povestea neaparat, chiar ca a intrat in rutina, e lege la paul, dupa ce citim poveste, siiiiigur ne roaga sa mai stam cu el (vrea pana adoarme, dar niciunul din noi nu avem rabdare sa stam, vorba lui Try, incremenesti tata langa el, cu dureri de gat si shale si nu mai am stare), dar musai ne cheama pe rand; in general tati spunea povestea de seara, asta pentru ca tati il vede putine ore pe zi decat mami si i este tare drag sa petreaca acele cateva momente ca intre baieti; dupa, e randul lui mami, care il mangaie pe cap, frunte, il pupa, il tine in brate, spune rugaciunea cu mami, stie pe de rost "Tatal nostru" si cand dau sa plec, imi spune ca ii e frica de fantome; dupa explicatiile de rigoare ma mai roaga sa stau putin cu el, dupa alteee 5 min plec. Apoi bate in usa la el, stie canu are voie, dar tot bate si dupa 3 tentative si munca de ocnvingere sa nu mai faca, se culca singur.

Cam asa e la noi: lucram inca la a nu mai bate in usa

Oana si Paul Constantin (28.11.2004)

PUIUTUL MEU, PAUL
Varsta Paul