Nazdravani de august-septembrie 2003 (oct.2008)
Raspunsuri - Pagina 13
danat spune:
Carmen eu de acum ma gandesc ca Radu va putea pleca in alta parte, cand va creste mare, chiar daca ne ajuta Dumnezeu sa ne facem un rost aici si vom ramine. Pina la urma, vremurile sunt atit de schimbatoare (mai ales in ultima perioada, ce sa mai zic!) incat nu m-ar mira ca peste 15-20 de ani optiunea sa fie catre total alte zari decat ne-am gandi noi acum. Asta e "riscul" de a fi parinte, il faci, il cresti si il iubesti, dar alegerea e a lui. Important e sa fie o alegere care sa-i faca bine 
Cat despre partea cu medicii, e adevarat cum zici tu, ca te simti confortabil sa stii ca dai un telefon si ai la usa rapid pe cineva care sa vada copilul, insa stii si tu, si perioada asta trece, va creste si nu va mai fi cazul de asa ceva.
Iar in alte tari sunt altfel de "obiceiuri" privind serviciile medicale. Sa iti dau un exemplu: acum vreo 2-3 luni cand a fost Raducu tare racit, a facut intr-o seara 39,5 febra si tusea de nu se oprea. Taica-su (roman din fire 
) a zis: "Pai ce, platesc asigurari, sa vina un medic acasa sa il vada, sa vina salvarea!" (cu toate ca spitalul e la 15 min cu masina de noi si e f f civilizat, dar a zis sa nu mai il scoatem afara pe copil). In invalmaseala si graba nu ne-am dat seama la ce numar e corect sa sunam si am sunat la nr de urgente de la salvare(aici exista un nr unde poti apela sa vina un medic acasa si separat numar de urgenta pt salvare).
Si ne trezim in 10 minute cu niste handralai de medici din aia gen Smurd, imbracati in rosu cu 2 valize de ziceai ca sunt truse de scule (erau de resuscitare ceva) si ne intreaba unde este urgenta? Ii ducem in camera lui Raducu, care statea turceste in varful patului cu ochii sticlind de febra (nu-i scazuse cu toate supozitoarele) si ii aratam "urgenta" si aia mai ca ramin mutzi! Pai... zic ei, noi nu suntem pt asa ceva, noi suntem chemati daca are cineva stop cardiac, se sufoca, are vreun accident casnic periculos, etc - Doamne fereste! Pfff...nu stiam pe unde sa scoatem camasa...i-am pus pe drumuri cand ei au cazuri cu adevarat serioase de rezolvat.
Ne-am cerut scuze ca e prima data, au fost foarte amabili, auzis ca nu e nimic, insa, ca sa-si incheie misiunea ne-au spus ca sunt obligati sa ne ia la spital cu ambulanta sa ne duca acolo. Si uite-asa am calatorit eu pe patul din salvare cu Raducu in brate legat de mine cu centura (asa e protocolul) si am ajuns la acelasi spital la care ne-am fi dus si singuri. Da, dar cine a mai mers prin Viena cu salvarea cu girofar? Asa experienta...nu merci!
Deci sunt foarte seriosi si prompti si aici, simti ca nu esti lasat de izbeliste si nici nu trebuie sa ai "plic" la tine...
Sunt muuulte, multe diferente pe care le accepti si le digeri in timp, caci vezi ca functioneaza, chiar daca sunt mult diferite fata de ce stii de acasa.
Eu nu fac acum polemici si nu incerc sa le sustin cauza, au si ei unele "bube" sa le zic asa (de ex la farmacie mi se dadea Prospan (contra tusei) in loc de Paspertin (contra vomei) deh, aveau nume asemanatoare 
)
Ma rog... Eu vroiam doar sa schimbam opinii, dar fara sa monopolizam subiectul (care oricum era cam adormit in ultima vreme 
).
Pupici speciali lui Alex istetul 
Dana 
mama lu'
Radu Stefan(Fecioras de 2003)
"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"
Hai la plimbare
cristinamh spune:
noo, nu va opriti, mie imi place!
ca sa inveselim atmosfera, iaca un dialog de azi de pe metrou.
andrei: tati, exista oameni care seamana cu animalele?
tati(incercand sa evite cine stie ce idee...): nu
a: ba exista... uite nenea de-acolo seamana cu un iepure!
tati... cu un colt de ochi...observa ca nenea avea incisivii de sus... peste buza de jos, mari si lati
l_carmen2003 spune:
Ai dreptate Dana... Noi ma plecat dupa o luna de Canada din cauza faptului ca Alex avea 40 temperatura, eram la spital si era o sala de asteptare plina de copii fiecare bolnavi, mai mici mai mari, unii destul de grav... in fine. Am vazut un copil intrand in convulsii si mi s-a facut rau efectiv cand a mai intrat unul... ma asteptam sa intre si al meu... bine cum au intrat in convulsii au si fost bagati la consult...
Ma rog mi-am luat copilul si am inceput sa ma plimb si cand am vazut un cadru medical, care semana a dr, mi-am luat inima in dinti si l-am abordat, cred ca era rezident -era arab sau pachistanez, cine sa ii stie?- si i-am pus in buzunar ceva... Copilul abia mai respira, s-a uitat la el si am intrat urgent la consult.... dupa 4 ore de asteptare!!! si desi initial mi s-a spus ca nu ii trebuie antibiotic sa lase organismul sa lupte etc... i s-a facut urgent antibiotic etc... Si a venit si acasa, desi cica nu era tocmai legal si ok, totul pt cateav sute de dolari al negru... So, what's the difference?
De asta spun ca aici am 2 medici la usa cand sun... Aici sunt doua firme de asistenta la domiciliu care vin si recolteaza de acasa si iti duc analizele la laborator etc...
Ideea e ca eu nu sunt de loc de acord cu antibioticele date aiurea, Alex nu a facut nici vaccinuri antigripale si incercam sa ii ridicam imunitatea natural pe cat posibil, insa sa astepti atata si sa nu dai antibiotic decat peste o anumita valoare a temperaturii, mi se pare inuman.
Asa ca, desi eu aveam loc de munca iar sotul meu gasise ceva deja, am hotarat sa ne intoarcem. Bine ca nu investisem prea mult...
Aici... e bine. In sensul ca suntem in Europa macar. Eu prefer Europa orice ar fi!
De ce preferam sa ramanem in Iasi si nu plecam spre Bucuresti? Pai e mai liniste si mai... si in plus daca afacerile tale se desfasoara oricum preponderent in Europa si nu in tara de ce sa pleci de langa familie si prieteni? Plus ca noi am cam trecut de un an de 40 ... deci sa o iau de la inceput, nu mai am putere.
Cum spuneai si tu trebuie sa ne invatam cu ideea ca ai nostri copii cresc si ca vremurile se schimba rapid. Si ca isi vor lua zborul repede. Deci hai sa ii pregatim pentru a fi independenti.
Si sa ne pregatim si noi pentru ca se pare ca ei cresc insa noi ramanem in urma...
Si nu mai monopolizez subiectul... promit.
l_carmen2003 spune:
si ca sa va distrati:
La o masa intr-un bar, o mare gasca de barbati. La un moment suna un telefon pe masa si unul din tipi raspunde:
-Alo...da iubita...cum?..esti la cumparaturi..aha!....ai gasit o pereche de cizme??...cat?!1000E?!!..nu e cam scumpa?..aaaa, ai cardul meu...ok plateste cu cardul meu...inchide
Peste cateva secunde, suna iar:
-Da iubita...cum..si o geaca de 1500E..moaaa...da stii ca te iubesc, bine plateste tot cu cardul meu...!..inchide iar.
Nu inchide bine ca iarasi suna tel:
-Da draga..ceeeee!!??? o geanta de 2500E!!!!??? dar ce are mama, e de aur...aaa, se asorteaza si e de firma, inteleg... eh hai ia-o si pe asta acu, na. Te pup.....
dupa care tipul arunca telefonul pe masa si zice : BA FRATILOR AL CUI E TELEFONUL ASTA?
danat spune:
Da Carmen, de aceea spuneam mai sus ca e bine ca fiecare sa faca asa cum simte ca este in stare si cum il aranjeaza mai bine. Oricum, nici nu am pomenit sa "emigrati" spre Bucuresti, Doamne fereste! Tocmai, ziceam ca Iasi-ul este mai select sa zic asa, decat ce s-a adunat prin Buc.
Poate daca si noi stateam intr-un oras mai altfel, mai linistit, mai putin pestritz, nu ne gandeam la o schimbare asa radicala.
Pupici tuturor!
Dana mama lu'Radu Stefan(Fecioras de 2003)
"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"
Hai la plimbare
cristinamh spune:
io tot pe langa subiect.
dialog de dimineata, pe trotuar:
mami:iris, mergi mai repede, ca ajungem maine!
iris: eu nu sut dlagon, n-am alipi sa zbol lepede!
iuliana spune:
Plecatul in strainatati are si parti bune si rele. Mie imi pare bine ca nu are cine sa ma frece la cap toata ziua, dar imi pare rau pentru fete ca nu au parte de rude (bunici, verisori etc) care sa le pupe-n fund:). Europa ne-ar fi convenit si noua ca e aproape, la o aruncatura de bat si nu as face pe drum decit citeva ore fata de 15-18-sau chiar 24 de ore cit fac acum de aici pina ajung in aeroport in Romania. Si in loc de un drum pe an as face 6-7 la banii pe care ii dau pe un bilet de avion de caciula.
Aici si eu am fost f. multumita de sistemul medical. Slava domnului ca nu am avut nevoie de urgente, dar salvarea ajunge in maxim 8-10 minute oriunde ai fi. Niciodata nu am dat "plicul" aici in absolut nici o ocazie...la dr. sau la scoala. Daca mi-a facut placere sa cumpar ceva profesoarelor, am cumparat, nimeni nu a "cerut". Anul asta de craciun la Emma in clasa 2 mamici au sugerat sa se dea 2$/de copil sa ii cumpere ceva profesoarei, dar nu a fortat nimeni. Si 2$ mi se pare o nimica toata.
Eu consider ca aici e casa mea, cu toate ca uneori ma apuca plinsul de dorul alor mei, mai ales cind mai gatesc o mincare pe care o facea mama etc. De craciun am bocit un pic, facind sarmale...intotdeauna o vad pe mama in fata ochilor invelind sarmale...nu stiu de ce.
Acu' de scoala.....Emma scrie f. frumos, caligrafic, dar si eu stau cu gura pe ea si o atenionez sa nu depaseasca liniile. Ei aici scriu literele de tipar, de abia prin clasa a 2-3-a scriu cursiv (de mina). Emma coloreaza f. frumos, se incadreaza intodeauna in desen, daca depaseste un pic, ia guma si sterge. Scrie f. bine dupa dictare...sint f. multumita de ea. Deja ii invata ca trebuie sa scrie cu litera mare la inceputul propozitiei, cind sa puna punct, ! sau ?, cum sa puna finger space intre cuvinte, numele se scriu cu litere mari etc. Sint cerinte mari pentru un copil de 5 ani jumate, dar e bine ca nu ii forteaza sa tina pasul cu restul. De ex, sint 2 clase de kindergarten dimineata si 2 dupamaiaza. Fiecare clasa are un profesor, dar toti colaboreaza intre ei si tematica e respectata de toti in acelasi timp. Copiii din clasele de dupaamiaza/dimineata is pusi la un loc cind au reading groups. Se formeaza 4 "reading groups", ficare grup indrumat de cite un profesor. In primul grup sint copii care inca mai exerseaza literele, al 2-lea e de abia la inceput cu citirea, al 3-lea unde a fost si Emma in primul semestru, sint mai avansati, iar in al 4-lea sint copii care stiau binisor sa citeasca inainte de a incepe scoala si care in general au implinit deja 6 ani (si se vede diferenta). In grupul asta e si Emma acum, dupa ce au testat-o din nou dupa vacanta de iarna. Testarile se fac individual si, in functie de rezultat, copilul e plasat la un anumit nivel. In fiecare semestru, de cel putin 2-3 ori, dau teste de evaluare la citire pe calculator - copiii au casti (conectate la calc.) la ureche si aud instructiunile, apoi ei trebuie sa citeasca si ce scrie pe calc. si sa aleaga raspunsul corect. Apoi au teste si la matematica dupa fiecare capitol. Li se da hirtiuta si le puna un "office" (un carton un forma de U asa incit nu pot vedea nimic la vecinul din dreapta, stinga sau in fata. La matematica sint la nivelul de invatat si scris cifrele, iar de abia la sf. sem. 2 ar trebui sa inteleaga notiunile de adunat si scazut.
Cum de stiu toate astea? Pentru ca in fiecare luni, miercuri si vineri, cit Diana e si ea la scoala, eu voluntariez in clasa la Emma. O ajut pe profa ei cu ce este nevoie...ajutat copiii cu desenatul, litere etc. Mi-a prins f. bine pentru ca am invatat o gramada de lucruri pe care pot sa le aplic si asa o ajut f. mult pe Emma. Iar Emma e in culmea bucuriei ca sint acolo cu ea, cu toate ca noi amindoua ne comportam ca si cum nu am fi mama-fiica la scoala. Am convenit asta inca de la inceput. Sa nu credeti ca pentru asta i se fac ceva favoruri Emmei....nu,e tratata ca si ceilalti copii ai caror parinti nu voluntariaza.
La programul la care o duc face f. bine...de vreo 2 ori nu a luat dolarul la mate (semn ca a avut mai multe greseli) si mi-a promis ca de acuma incolo o sa faca bine...si s-a tinut de cuvint:). Inainte de a o duce la programul asta stia sa faca adunarile pe degetele daca era cu cifre pina la 10 sau pe hirtiuta cu bulinute daca nr. erau peste 10. Acum face adunari (de la 1 pina 100) numai cu cite o cifra, nu cu 2 si le face mental f.bine si repede...nu sta mai mult de 1-2 secunde pe adunare. Si asa de mindra e! Vineri, dupa ce am plecat de la acolo, multumita ca a luat 2$, mi-a zis: mama, merg acasa si imi fac temele. Eu: lasa, mama, ca azi e vineri si poti sa stai si tu la tv si sa te odihnesti. Simbata si-a facut temele pentru toate zilele pina marti cind merge din nou...apoi tv si recreere cit cuprinde. Adevarul e ca in timpul saptaminii are un program plin. In fiecare dimineata de pe la 9.30 pina pe la 10.30 facem exercitii, adunari, scaderi, citeste din cartile de la scoala, apoi la 11.40 merge la scoala pina la 15, mergem la parc, venim acasa, maninca etc si si mai facem cite vreo juma de ora scolire, asta daca nu are de mers la patinoar etc. Desene animate putin, cite max. juma de ora pe zi, asta daca apuca. Si nu se plinge, pentru ca are o gramada de activitati care ii plac. Cite o data mai miriie ca "dar Diana de ce nu isi face temele"...pai pentru ca nu are, ca nici tu la 3.5 ani nu aveai teme. Insa Diana, cind o vede pe Emma la masa de lucru, vrea si ea "Homework", asa ca scrie si ea litere, exersam numerele si literele.
Diana stie deja literele si numerele, dar mi-e asa de greu sa o invat sa le scrie pentru ca e stingace, eu dreptace si imi vine peste mina. Insa are o precizie extraordinara la trasat litere daca ii dau pagini cu litere punctate. Si are o rabdare nemaipomenita...poate sa stea la masa si 2 ore sa faca lectii...intr-o zi am facut juma de carte. Cu ea lucrez deja de pe carti de kindergarten, iar cu Emma de clasa I.
Gata, deja am scris prea mult...dar am vrut sa va zic si voua cum e cu scoala aici...este o diferenta de la pamint pina la cer fata de cum se facea in Romania. Nu stiu acum cum e acolo, dar stiu ca Emma e multumita tare aici...iar profa ei e de un calm incredibil. Sper ca si diana sa o aiba peste 2 ani.
liliac1 spune:
iuliana Am ramas impresionata de multitudinea de activitati pe care reusiti sa le faceti...si citindu-te m-a apucat asa o ciuda pe mine ca nu am timp sa intreprind...si altele. Te admir ca poti sa fii intr-o gramada de locuri, parca in acelasi timp! 
Noi trecem printr-un episod destul de aiurea, din punct de vedere medical. Am reusit, in perioada de reacomodare cu colectivitatea, sa ne ploconim cu ditamai pneumonia. Asa ca de la o banala tuse, tratata initial babeste cu siropuri de plafar, am trecut la dureri de cap pe care le-am considerat semne de gripa 
pana la tuse continua timp de vreo 3-4 ore incununate cu jeturi de voma. Asa ca am ajuns la urgente, la 4 noaptea, intr-o plimbare care s-a vrut initial a fi o scoatere la aer proaspat de combinat (ca deh, si asta expira in freza noastra). Dupa ce personalul de la urgente ne-a blagoslovit ca am venit la o ora atat de "comoda", am facut-o si eu pe-a tampita si am cerut totusi sa vada ce-i cu fata. A ascultat-o, a pus-o la aparate ca avea insuficienta respiratorie si ne-a dat verdictul: pneumonie si internare. La faza asta eu m-am pierdut si noroc ca a intervenit tat-su categoric: facem tratament ambulatoriu, ca si-asa era vineri noaptea si in we nu se uita nici cucu la tine. Si le-a spus verde-n fata chestia asta. Se uitau alea siderate la el...dar cred ca i-au dat dreptate ca ne-a trimis acasa dupa ce i-a administrat o doza de hemisuccinat si-o reteta. Asa ca da-i cu cefalosporine, cu siropele si cu un mare semn de indoiala ca ar fi putut fi atat de grav. Dadeam vina pe faptul ca dupa 4 ore de tuse continua si-un pic de plimbarica, este imposibil sa ai o respiratie constanta.
Ieri, din nou la control, dar de data asta la pediatra noatra. Si...ne-a confirmat diagnosticul; antibioticul chiar daca este puternic nu prea si-a facut treaba, asa ca am schimbat medicamentatia. Sa cada cerul pe mine cand am auzit de gentamicina!! Imi si vedeam copkila killarita de 2 ori pe zi. M-am dus sa-i puna branula, astia de la spital nici n-au vrut sa auda... asa ca tot pe la "cunostinte" am apelat. Acum, suntem mandre posesoare de "fluturas" la manuta, bagam "hrana vie" pe la capacel si asteptam pana vineri ca sa mergem la urmatorul consult. Nu va spun ca ne-am luat branule si pt pisicile ei (de plus!!) si are treaba sa le bandajeze si sa le trateze de niste chestii/boli inchipuite 
Am scos acul, fetelor!! I-am lasat numai plasticul ala...sau ce mama lui o fi... sa il bage ori de cate ori are chef. Asa ca acum sta si-si plange de mila impreuna cu lighioanele ei de plus si asteptam sa ne punem pe picioare.
Va si va doresc sa nu ajungeti niciodata ca noi!!
Liliana& 
Andra-Maria
Fii asa cum simti si se va vedea in tot ce faci!
cristinamh spune:
lili... spor cu tratamentul, sa va priasca branula, ca mare inventie e... daca era si pe vremea mea .
sper si animalele din ograda sa supravietuiasca, is bune daca mai iau din durerea fetei.
iuly, andrei cred ca ar fi incantat de fazele cu calculatorul. si asa mai nou copilul vorbeste pe mess... adica scrie... si a invatat iconurile dupa semne, nici eu nu le stiu asa. a inceput sa mi citeasca peste umar, ba mai sta si citeste si ce scriu pe forum cand ma prinde. parca vad in curand ca incep sa scrie copiii nostri la subiect!
am nevoie de un sfat... nu stiu daca am facut cde trebuie. andrei s-a certat cu prietenul lui de la grupa mica... si s-a aliat cu 3 "nazdravani", ca sa le spun doar atat. nu vrea sa mi spuna de ce s a certat cu rares... is schimb am mirosit ca grupul cel vesel, care la anul pleaca la scoala, ca s mai mari cu un an, de fapt il tot pun pe fi miu sa si aduca jucariile din cars. asa ca i-am interzis sa ia jucariile la gradi, si aveam dreptate. a inceput sa boceasca, ca cine se mai joaca cu el daca nu are masinile. i-am zis ca cine il iubeste si ii place sa se joace cu el, se va juca si daca nu are jucarii. ca rares mereu s a jucat cu el, si nu s-au certat pana acum. astept sa vad care a fost concluzia zilei, ca inca n a venit.
dar... pe de o parte, e una sa fii din "gasca", sa nu fii lasat pe dinafara. pe de alta, nici sa l vad folosit de altii nu vreau.
si s suparata mai ales ca nu mi spune de ce s a certat cu rares...
cum sa fac? sa raman pe dinafara... sa las lucrurile sa curga singure...? stiu, ca e tot aripa de closca, n-as vrea sa l vad suferind aiurea... si nici sa fiu mama de-aia "ti-am zis eu". dar... nici aseara cand a venit cu fulger mc'queen cu cohii scosi nu mi-a prea convenit... ii stricase masinuta unulo dintre cei trei muschetari...
ankalaura spune:
Oooo, dar vad ca v-ati pornit pe povestit!!! Nu am avut timp sa citesc tot, dar pentru ca e vorba de emigrare si viata "la tari straine"... s-ar putea sa citesc de mai multe ori si sa imi iau notite!
Fix in seara asta am aranjat ultimele acte la dosarul de Canada. Mai am de pus poze cu moacele noastre (adica moaca mea si moaca lu' barbatu-miu) si trebuie sa mai tiparesc o bucatica de la cererea principala, ca am gresit din prea mult avant...
M-am lungit mult frate, dar asta e de-acuma... Am tradus singura toate actele, baremi sa scutesc cateva milioane la traducator, atata doar ca am folosit stampila unei foste colege (nu as fi avut voie sa o folosesc pe a mea). Asta a durat mult, ca nu ma prea lasau fetele sa lucrez.
Ar mai fi fost mult de lucru, ca sa fie totul perfect si temeinic lucrat, dar nu am avut timp sa citesc tot ghidul ala care cuprinde si legislatie, si simulare de punctaj si tot restul.
Mai precis, nu am calculat punctajul, dar zic eu ca ne incadram bine.
Acum il trimit asa, calculez eu dupa. Sper sa nu regret.
Este imposibil sa spui cum e mai bine... ma rog, fiecare poate vorbi despre sine, dar o reteta de succes nu exista. Eu nu ma mai regasesc aici din multe puncte de vedere. Ce 'oi face acolo, mai vad eu. Multi imi spun .. "ce, crezi ca 'acolo' e simplu?" Ca si cand eu m-as duce sa gasesc caini cu covrigii in coada. Ca si cand aici mi-e usor si ma astept sa fie usor si acolo. In mod sigur, atunci cand se va concretiza planul asta al nostru de a pleca, sunt sigura ca o sa ma apuce o panica teribila. Cred ca pe toti ii apuca. Dar aia e, o sa trecem peste.
Asa gandesc acum. Nu pot sa ma exprim cu "voi face, voi avea,..." ci cu "sper sa facem, sper sa avem"... Sper sa fie bine pentru fete, ca aici nu vad nimic bun.
Asa ca luni chem FedEx-ul si trimit pachetul cu acte. As fi vrut sa il trimit maine dar de cascata am gresit foile alea... In weekend plecam la Constanta.
In weekend plecam la ai mei iar Eliza o sa ramana acolo o saptamana, cat dureaza vacanta.
Normal ca e vacanta... au invatat cam mult de pe 5 ianuarie pana azi... E necesara o pauza...
Evident, maine tebuie sa ii luam la 10! Cine i-o mai duce, ca eu maine nu o duc! Sistem idiot Adica daca e vacanta de luni, maine e zi scurta sau cum??? Eu cand imi iau concediu, in ziua de dinainte plec la 10 sau cum??
Ma mai enerveaza cumplit faptul ca ne baga reviste pe gat! Fel si fel de porcarele cu surprize, la 3 lei bucata, dar si faimoasa Piticlic cu Cd, 13 lei. De ce sa nu ma intrebe frate??? De ce ii pune copilului revista in sac, si pe mine ma instiinteaza... "V-am pus revista. 13 lei"
Ce zile cu usi deschise, ce sedinte, ce discutii... Aiurea! Ne-a tinut la inceput un discurs despre cum vor decurge lucrurile cu papucii din sac. Cum o sa se descalte copiii si o sa puna papucii de interior... Da' cum sa nu! Nici macar o data nu s-a intamplat asta, intre timp i-au ramas fetei papucii mici O sa ii iau acasa, ca stau degeaba acolo in dulap.
Macar Elizei ii place, se simte bine, si i se pare ciudat sa o iau la 12 acasa. I se pare ca ma duc prea repede.
Am vrut sa o inscriu la un curs de franceza la Inst Francez, de fapt ea vrea sa invete. Ei bine, n-au pentru copii asa de mici. Au doar cursuri individuale, 67 de lei ORA! M-a luat ameteala! Lasa frate ca o invat eu cat vrea! Stie culorile, stie sa se prezinte, sa numere pana la 10, sa ne prezinte pe noi si pe Erika, asta a invatat in 10 minute si e incantata foc!
Cam asta facem noi, in afara de o aventuroasa viroza pe care a avut-o Erika pana mai ieri... Cu febra 39 juma', cu bagat in cada, cu sosete cu otet (care la noi nu au avut asa un efect uimitor, in ciuda laudelor generale...). Acum se pare ca am scapat, dar ma cam speriasem...
Gata, ma duc sa citesc din urma