mi-a lovit obrazul, deci inima...

timeea spune:

Draga Iulia ,

de ce nu ai puterea sa te salvezi acum ?
Imi pare rau .
Nu o sa uit, tot aici pe forum am citit candva ideea "De ce patesc oamenii buni chestii groaznice in viata ? Din cauza ca sunt prea slabi ..."
Aduna-ti puterile si separa-te definitiv de un asemenea om , cat mai repede posibil .

cristy74 spune:

Of Iulia, de ce oare s-a ajuns aici? Nu prea sunt in masura sa-ti dau sfaturi, eu insumi am fost in pragul divortului, de fapt cred ca tu ai mai multa nevoie sa vorbesti cu cineva, decat de sfaturi pentru ca la urma urmei faci cum crezi tu ca e mai bine pentru tine si pentru fetita ta. Si eu am scris pe forum cand am avut probleme, si am reusit sa constientizez ca dupa nasterea unui copil este nevoie de o perioada de readaptare, unii trec de ea mai usor, altii mai greu. Eu am hotarat sa mai dau o sansa casniciei noastre, dar la mine nu se pune problema violentei, poate doar abuz emotional, subminarea increderii in mine, etc.... La tine lucrurile sunt mult mai grave. Jigniri de genul celor spuse de tine cred ca n-as suporta niciodata. Eu sunt o persoana impaciuitoare, cred cu tarie in casnicie, cred ca trebuie sa lupti pana in panzele albe sa mentii un echilibru si sa ai o casnicie fericita, mi se pare cumplita numai ideea divortului, dar in caz de violenta nu cred ca as mai sta pe ganduri.
In fine, daca tu crezi cu tarie ca merita sa mai salvezi ceva straduieste-te si iti tin pumnii sa reusesti. Dar nu mai permite sa se intample acelasi lucru si a doua oara.

Sper din tot sufletul sa fi fost ceva trecator, sotul tau sa-si dea seama ce are langa el, si sa reusiti sa redeveniti un cuplu frumos cum erati alta data.

Cristina, mamica fericita de Eva Maria
Poze

ra_mata spune:

Ce start puteti relua cand el te considera demna de apelativele tufa si urata? Cum era el la inceput? Calm poate, dar tot tu erai tufa si urata. Palma nu a schimbat nimic, doar a subliniat o stare de fapt.

Imi dau seama ca toate sfaturile sunt degeaba la momentul asta, doar tu vei sti cand e cazul sa renunti si cand nu mai poti rabda.

Intre timp macar pastreaza-ti mintea intreaga, nu mai incerca sa devii ceea ce nu esti, o tufa, de exemplu. Si ai mare grija sa nu auda fetita ta apelativele sau certurile, o afecteaza si le va retine intr=un colt al creierasului ei.

ingridnen spune:

Mi-am adus aminte de o colega.. cu ani in urma, pe vremea "odiosului". Saraca, lua constant bataie de la sotz. Avea trei baieti, unul mai maricel si doi gemeni. Au itnrebat-o odata colegele cand a luat prima palma... nu uit nici acum : cand avea primul copil, ii preparase laptele praf si nu apucase sa spele lingurita - o lasase asa pe masa. Domnul a venit de la servici si s-a enervat ...asta a fost "motivul de pretext" pentru prima palma.

Nu te pot sfatui, tu stii mai bine...eu una insa nu as putea sa stau cu frica in san si vesnic in alerta sa nu o incasez din senin ca asa ii casuna domnului barbat.

Ai inca bebe mic, greul abia incepe..

Ingrid si Cristi 5 ani si 7 luni

mamicla spune:

Draga Iulia,
Ai primit in general raspunsuri prin care ai fost sfatuita sa ai grija, pt ca dupa o palma vor urma si altele.
Eu as spune ca te afli intr-un moment cu adevarat critic din viata ta. Pe de o parte, esti obosita pt ca ai un bebelus de 4 luni care probabil te tine treaza noaptea si iti ocupa toata ziua, iar pe de alta parte, omul cu care ar fi trebuit sa imparti bucuria acestui minunat bebe, dar si "greul" pe care mica mogaldeata il presupune, nu iti este alturi, ba din contra, iti este ca un "dusman".
In mod cert, vina pentru ce se intampla intre voi de la nasterea copilului nu iti apartine. Probabil ca ai auzit si tu, poate ai citit, ca unii tati, dintr-o anume frica fata de noul din viata lor, adopta un comportament asemanator celui al sotului tau atunci cand li se naste un copil.
Presupun ca inca iti iubesti sotul si ar fi frumos ca familia voastra sa nu se destrame "in fasa".
Sfatul meu ar fi sa faci o incercare......Sa ii raspunzi cu dragoste si caldura la comportamentul lui urat (chiar daca iti vei calca pe suflet). Incearca sa ajungi la inima lui, sa stati de vorba, sa va amintiti clipele placute din viata voastra si sa ii arati ca fetita voastra este o steluta care va va lumina si mai mult viata de acum incolo. In plus, incearca sa il responsabilizezi si pe el, cat de putin. Solicita-i ajutorul la treburi marunte pe care le faci pentru fetita. Incearca sa il faci sa devina si el parinte.....
Probabil ca in momentul de fata manifesta un fel de gelozie fata de copilul care i te-a luat.....Fa-l sa intelegeaga ca nu e asa, ca o parte din inima ta e mereu a lui, iar cealalta parte mereu a copilului, iar cele doua nu se confunda.
Sper sa te ajute sfatul meu. Sa stii ca acest sfat nu vine din parte unei persoane care are un sot violent, ci din partea unei persoane care are un sot bland, tandru si bun.
E pacat sa nu faci o incercare inainte de a lua o decizie. Este adevarat ca in cazul tau violenta sotului este evidenta, dar nu trebuie sa elimini faptul ca aceasta violenta nu a existat inainte de nasterea copilului si nici faptul ca aceste manifestari au intervenit pe fondul stresului pe care il presupune venirea copilului pe lume.

mariamunteanu spune:

Iulia, draga mea, mi se face parul maciuca atunci cand citesc mesaje ca ale tale. Nu stiu cum poti, dar pt. mine o vorba urata, o injurie sau o palma sunt de-ajuns sa scot de la suflet pe cineva indiferent cat l-am iubit. Nu vreau sa-ti dau acest sfat, dar iti spun ce as face eu: l-as da afara din casa definitiv si as tine legatura cu el numai prin avocat, desi am doi copii.

Nu numai ca te-a lovit, dar te trateaza urat sistematic, este violent in prezenta copilului - cu asta va traumatiza copilul. Oare nu cumva motivul pt. care plange copilul este atmosfera tensionata din casa ? Eu cred ca da.

Maria

Dahriana spune:

N-am mai intrat demult pe aici , dar la subiectul asta am simtit nevoia sa intervin .

Iulia , esti exact eu de acum cateva luni !

Am deschis un subiect aici , apoi au urmat altele..in unele il acuzam pt violenta , iar cand fetele il "denigrau" prea tare pe el incepeam sa-i scot in fata calitatile si sa-mi caut mie vina !


Draga Iulia , TU nu ai nici o vina !
Nu meriti palmi si jigniri pt nici un motiv .
Mult mi-a trebuit si mie pana sa imi dau seama ca , un cuplu nu inseamna violenta , jigniri si injuraturi . Traiam cu impresia ca asa e normal , ca alti oameni au o viata plictisitoare fara "artificiile" astea. Cand am ajuns sa cred ca-i normal sa mai iau cate o palma cand o merit , deja eram in ultima faza ...



Tu , ai facut la fel . Cu rusine , ne-ai scris despre ce a facut , ca mai apoi sa spui ca nu-i asa mare lucru si ca lupti in continuare.
Imi dau seama ca ,sfaturile si mustruluiala fetelor asupra lui te-au facut sa-l aperi de parca noi i-am fi dusmani .
Esti doar in faza in care te pierzi , iti uiti valoarea si incepi sa-l vezi ceva normal !


Ai mare grija de fetita ta , care e o bijuterie de copil . Nu o lasa sa creasca in mediul asta !

Eu in schimb am trait abuzul necasatorita fiind si neavand copii .
Nu-i mai putin grav , e la fel de grav . Doar ca , cel putin n-a avut de tras si un copil .

N-as mai accepta NICIODATA un comportament abuziv din partea cuiva , nici o jignire , nici o injuratura . Cu astea nu faci casa !


Fetelor , care aveti sa-i trimiteti cartea : " Femei care iubesc prea mult ? " - ca eu nu o mai am pe calc , am imprimat-o si a luat loc de cinste la mine acasa.

..Dahri...

Nicole1980 spune:

Iulia, draga mea, desi nu am fost niciodata in situatia ta tin neaparat sa intru si sa te sustin in decizia pe care ai luat-o.
Pentru mine familia este in acest moment cel mai important lucru...si cand zic familie ma refer la copil si sot, pe care ii iubesc foarte mult, insa poate nu am timp suficient sa le arat (aici e vorba de sot).
Voi sunteti foarte tineri, sunteti de foarte putin timp impreuna si nu ati mai avut timp suficient pentru voi doi o data ce a aparut fetita. Pentru tine a fost mai usor sa te obisnuiesti, deoarece ai purtat-o in pantece 9 luni si ai simtit-o in permanenta ca facand parte din viata ta. Pentru sot, 9 luni ai fost tu si o burtica miscatoare. Asta nu il scuza pt ceea ce a facut.
Iulia, faptul ca iti iubesti familia (tu, sotul si copilul) , te determina sa faci intai tot ce iti sta in putere sa o salvezi si numai dupa ce ai incercat asta, sa reanalizezi si sa iti redimensionezi spatiul familial (tu si fetita ta).
Stiu ca acea palma a fost foarte grea si foarte dureroasa, eu nu zic si nu sunt pentru sustinerea abuzului, insa sunt pentru lupta spre fericire a ta, a copilei tale si a familiei tale.
Incearca tot ce iti sta in putinta, fii tu „cocosul”, le genul fii tu cea care incheaga familia si o pastreaza unita cu toate armele. Faptul ca el isi iubeste nespus de mult fetita este un lucru salvator, si nu o spun la genul sa te folosesti de ea ci la genul ca un pas este facut deja.
El este inca nematurizat, ii trebuie o lectie de viata ca sa inteleaga. Trebuie sa discuti cu el care sunt alternativele, sa ii explici ce consecinta au faptele sale si o data ce „il ameninti” cu un lucru sa il si faci daca se ajunge acolo.
Continua sa fii cum ai zis ca esti, sa fii mama, dar si sotie. Aranjeaza-te, du-te la coafor, fa-ti manechiura, pedichiura, fii cocheta si sexy in acelasi timp (am vazut k ai cu ce....), incearca sa iti petreci timp si cu el si nu neglija sexul.
Scuze ca iti zic niste vorbe ale unei prietene de a mea foarte bune, care acum are 40 ani, un baietel de 14 ani si un sot iubitor – „Sa fii doamna afara si c...a in pat” (lipsesc urv) (asta sa nu spun chiar pe sleau k poate nu am voie aici). Si pt ca tot a veni vorba de prietena mea si ea a trecut prin niste momente foarte grele cand copilul avea 5 ani. Sotul o insela, i-a dat o data o palma, iar ea si-a facut bagajele si a vrut sa plece. In acel moment a venit sotul la ea (il iubea nespus pe copil), a ingenuncheat si i-a cerut iertare jurandu-i ca-i va fi fidel. S-a intors tipa, insa a impus niste regului foarte clare. Pentru ea sotul si familia a devenit prioritatea nr 1, nu exista mama, tata, frate inaintea familiei ei. Iar ea a devenit o doamna din toate punctele de vedere (se respecta pe ea insasi), arata ca de 30 de ani si are o familie super. Si stii ce mi-a zis – „toate ca toate pana la familia mea, nu accept sfaturi si nimic altceva atunci cand e vorba de mine, sot sau copil”.
Iulia, fii tare, si fa tot ce iti sta in putinta sa-ti salvezi casnicia si numai dupa aceea taie de pe lista.
Te pup.
Noi ne cunoastem de la odisee, sunt alaturi de tine si nu-ti fie rusine ca ne-ai povestit. Te iubim si dorim sa fim alaturi de tine.


Poze
Evolutie David
Bebe David Adrian 16.06.2008

cleo78 spune:

uof. Ai zis tare bine.
Pana sa raman insarcinata, la fel ti-ash fi zis, separarea, macar pt o perioada- mi s-ar fi parut cel mai bun sfat.
acum, cand am pui mic, mic, de aceeasi varsta cu tine, nu imi mai vine sa zic la fel. Pui care l-ai simtit in sufletul tau de dinainte de primul test, care a miscat prima data pt tine, care ti-a dat un shut de alint, tie, care ti-a zambit tie prima data, si te-a mabgaiat si ti-a oferit cel mai frumos lucru de pe pamant: zambetul pur. Ei, tatii nu stiu ce e aia. Nu au cum. Si unii nici nu vor sa acepte.

ma doare ce zici, si nu doresc la nimeni sa treaca prin indoieli, si neincrederea pe cel de langa. Cred ca la voi problemele s-au adunat:
- el mai mic, imatur, nepregatit pt o casnicie
- il roade ca stati in casa parintilor tai, ca e pe terenul altuia, si ca nu e el cocosul
- ca tu acorzi mai mult timp fetei, si atentie (e o forma de gelozie, stiu)
- ca nu mai e el centrul atentiei
etc

Ce e clar? esti mai matura decat el. Fizic, psihic. Si asta complexeaza mult un barbat- tu esti implinita, el... pe langa. Dar sa reactioneze violent... isi da seama ca nu e bine ce face, dar nu ar recunoashte ca greseshte... cred ca tre sa il iei la o discutie, f. dura, fata in fata.

Incerc sa il inteleg, si sotul meu e rac, si la multe crede si simte la fel, ca el tre sa fie barbatul, sa controleze, sa decida. Dar nu s-ar baga peste deciziile mele...(si asta multumita increderii care o are in mine). Sincer, nu pot sa iti dau niciun sfat. Nu stiu ce ash face de ash fi in locul tau. Doar sa ma rog la DOamneDoamne sa iti dea tarie, si putere si sa vezi o lumina in drumul tau.

Ca sa te linishtesc, NICIUN tribunal din Ro nu iti ia fata. Ai un venit, mic cum e, dar ai, ai casa, a parintilor, dar ai (el nu are...!), nu poate demonstra medical ca esti incapabila (nu esti in clinica de dezalcolizare, sau sa ai teste ca esti drogata; dr pediatru vede ca esti o mama capabila, implicata, etc). NU are nicio shansa. Si da, daca mai da in tine, chiar daca nu te invinetseshte, suna la politie si vorbeste. Nu e rushine, e o realitate.... Si nici cu amenintari nu merge, nu mai sunteti la gradinitsa sa zica "iti iau jucariile si plec!". Un fapt trebuie tratat ca atare.

Sincer, mie nu mi se pare grav palma, ci faptul ca are mici rautati cu care te sapa. Astea sunt cele mai grave- iti duc la vale increderea in tine. Si nu e cazul, doar ne-am intalnit, esti una din cele mai frumoase si tinere si prezentabile si vesele fete de la grupul de mamici mai-iunie 2008!!! Si crede-ma, cunosc pe multe !


mai citesc din te sfatuiesc fetele. Uite, hapy_in_to iti da sfaturi f. calde: iesi cu prietenele, cu alte mamici, mergeti la plimbare cu puii, mergeti in mall, mergeti la un suc, invita -le pe la tine. IGNORA aresivitatea lui, dar nu te izola.


o sa te rog ceva. Nu ii mai permite sa te jigneasca. Si nu stiu daca e o masura, dar inregistreaza-l cand vb urat, cu tel. sa zicem, trimite pe meil la inca 1-2 pers. Si DUPA ACEEA zi-i ce ai facut. Cu explicatia calma: "nu mai suport sa vorbsti urat cu mine, m-am saturat sa aud cuvintele astea, iar eu nu pot vorbi atat de murdar, si nici suporta - e sub bunul meu simt; asta e forma mea de aparare, si la urmatoarea palma, o sa sun la politie, pt ca nu mi se pare corect sa dai nici intr-un animal d-apoi intr-un om pe care zici ca il iubesti".

stii, in filme vedem povesti cu consiliere, etc. Sa ii propui asta?


Of. TU NU AI NICIO VINA in situatia asta. Sau daca ai, sa iti zica el unde e vina ta. Pt ca nu o vad.


Sa iti mai zic ceva, asha, din viatsa mea. Poate prima a dat din greseala. a 2a sa nu o mai accepti. Am crescut intr-o familie in care agresiunea fizica era constanta. Solutia gasita de mine: de 8 ani nu am mai fo la mama. Ca ea nu stie unde a gersit, ea zice ca pt noi suporta in continuare bataile. Nici fratele meu nu se mai intoarce. Crezi ca poti suporta tu o viatsa ca asta? Sau ca fiica ta merita? Din tot sufletul, NU!


si cum zice si Nicole, sa nu iti fie rushine sa vii sa ne povestesti, la odisee. Nu ai de ce. E primul semn ca te culpabilizezi, nu e cazul, scumpa draga!!!! Si noi avem probleme, si am mai vazut si din astea, si mai groase, si mai stravezii.... Nu uita, sunt unele fete printre noi, care sunt la a2a casnicie. Sa iti pove ca am o amica divortata de 2 ori, cu 2 copii, din motive asemanatoare?




o potoroasa potoroasa potoroasa, nu am mai vazut asha potoroshenie!!
soarele din viatsa noastra
mamica natanga de pe 9.05.2008
povestea nashterii

iulia83 spune:

sunt treaza, din motiv de..copil matinal si-a schimbat ora de la 6 la 5. sa nu credeti ca nu va citesc sfaturile daca nu scriu este pt ca uneori nu-mi permite timpul ascult fiecare sfat si iau ce-i mai bine din fiecare. ce-i mai bine pt mine. pot sa va spun ca totul s-a schimbat in casa noastra, cel putin pe moment si imi place sa cred - si sper ca va fi asa - ca lucrurile merg spre bine. avem discutii calme, fara certuri, jigniri...aseara pt prima data am adormit fata amandoi si am stat in bucatarie pe canapea inghesuiti, m-a imbratisat, am citit suplimentul despre diversificarea alimentatiei din revista mami, a poftit la niste retete de bebici cu care o sa-l rasfat azi...nu credeti ca-i cand victorie..nu l-am mai amenintat, dar in cazul in care o sa se mai repete incidentul, o sa fiu hotarata si o sa ne separam, macar pt o vreme inainte de a decide ceva. incet incet, nu totul dintr-o data. cum v-am spus, suntem tineri si inca trebuie sa ne dam seama cum se mananca casnicia asta.cat despre ascuns, alor mei nu le-am spus pt ca am decis ca nu vreau totusi sa ia ei o hotarare in locul meu (daca ar afla, l-ar da afara sigur si va dati seama ca daca ne-am rezolva problemele si nu s-ar mai intampla niciodata asa ceva, tot nu l-ar ierta) insa le-am povestit socrilor, am de gand sa-i povestesc duhovnicului nostru cu care suntem prieteni de familie si pt care el are un respect enorm, insa n-am avut sansa sa ne intalnim decat duminica cand am fost cu fata la impartasit(..numai dansul se ocupa de asta).
il atentionez daca ma deranjeaza ceva, pana acum lasam sa treaca, dar acum ii spun clar ca ma deranjeaza comportamentul sau vorbele lui si am observat ca nu mai zie sau face a 2-a oara.

ies ca incepe fata sa cante si trezeste toata casa...