DRAME PATERNE

Insider spune:

Tavi nu asa se procedeaza. Nu stiu dar mie mi se pare ca dreptul parintilor e dupa dreptul copiilor, asa ca treaba aceea cu "Nu e dreptul meu?" ma lasa foarte rece.

Treaba cu "de fiecare data are certificat" iar pare suspecta pentru ca poti proba asta cu un martor sau 2 si la un moment dat nu mai poate gasi scuze.

Intrebarea cea mai importanta e: fetita isi doreste sa petreaca timp cu tine ? Pentru ca daca faci asta impotriva dorintei ei va fi tare rau pentru psihicul ei si asa zdruncinat cred.

Apoi, ar trebui sa stii ca rapirea e rapire si se pedespeste. Si pedepsele sunt doar de cativa ani de inchisoare ...

Fii diplomat, incearca sa porti un dialog civilizat cu fosta sotie si cu fetita ta si vei avea mai mult de castigat.

Umila mea parere ...

A_Iulia spune:

Of, pai poate copilul chiar e bolnav! Ce viata si pe capul "bestiei" (ca parca asa a spus ca se numeste), sa trebuiasca sa probeze cu documente de la doctor de fiecare data cand copilul e bolnav...

lara_c spune:

Mey...nu va mai agitati...povestea Tavi e rodul imaginatei prea bogate a vreunei dudui......

Isi vede fetita RAR ...o data pe saptamana?!!!!E chiar asa de rar ca sa simta nevoia sa o 'rapeasca'....Despre expresii gen 'bestie'...n-are rost sa mai aduc vorba...
Hai sa fim un pic seriosi.Da?

egon spune:

imi pare rau, nu ma refeream la aceasta situatie.
Dupa umila mea parere... daca exita vre-o "prezenta" care vorbeste de rau pe vre-o fosta... aceasta ar fi bine sa se abtina.
Lumea... mda, vecinii, rudele, apropiatii, oamenii cu care in genere intram in contact ca familie. Traim intr-o lume... si tot in lume se formeaza notiunea de morala. Morala n-are sens cand esti de unul singur in pustiu.

PS. Cat despre emotia declansata de Tavi... nu pot spune decat ca e cam exagerata. Se poate intampla ca Tavi sa exagereze. Asta se poate spune despre orisicine. Tot asa de bine se poate intampla ca mama fetitei sa exagereze. Daca copilul nu se simte bine e normal ca sa fie lasat unde e pana isi revine, dar daca 'de regula' copilul nu se simte bine... poate fi si altceva. Dar nu am eu cum judeca asta. oamenii tind sa constuiasca justificari de genul asta mai ales cand nu au alte argumente. Ceea ce este remarcabil este ca acest caz ilustreaza destul de bine ce ziceam eu. Cititoarele tind sa se identifice cu mama si cititorii tind sa se identifice cu tatal..., sau e doar o impresie? Se poate sa fie doar o impresie. Ma iertati daca v-am facut vre-un proeces de intentie.

Draga Tavi, ce vreau sa iti spun poate parea cinic dar cred ca e spre binele tau... desi Dumnezeu stie cat te inteleg. Esti revoltat, esti suparat, nervos, iritat, jignit, si e normal. Ceea ce e bine sa faci in aceste conditii este sa iti recapeti stapanirea de sine. Cu cat o faci mai repede cu atat castigi mai mult. La prima vedere... stiu ca e inuman ceea ce zic. Dar ce e important fata ta va simti asta si daca si 10% din ce spui ca se intampla e adevarat (nu vreau sa spun ca exagerezi si doar ca e normal ca sub imperiul supararii si revoltei sa iti argumentezi cu mai mult patos cele spuse) atunci fata ta va simti ca tu esti parinte, ca tu ii poti da siguranta pe care orice copil o are alatuti de parintele sau si comparatia atunci s'ar putea sa mearga in favoarea ta. Da, e cu bataie lunga. Dar deja pe termen scurt s-a cam distrus povestea. Asa ca inceasca sa aranjezi lucrurile in asa fel incat sa fie bine mai incolo. Stiu ca e greu si ca ... e nevoie de a naibii de multa vointa ... dar si dragoste. Dumeazeu sa iti dea putere... ca la oamenii nu vei gasi prea mult ajutor. Si tempereaza-ti disperarea si nu pleca cu copilul tam-nesam. Nu faci decat sa iti faci rau, si orice rau ti se intampla tie se repercuta si copilului tau.

Egon

Lumi_Richard spune:

Egon,imi place foarte mult cum gandesti si sunt intru totul de acord cu tine!
Daca ar fi fost una dintre mame "plangandu-se" de ce i-a putut face "nenorocitul", sunt sigura ca multe reactii ar fi fost mult mai subiective.... Si barbatii au sentimente,si ei sufera,si ei isi iubesc puiutii.
D-l Draghici vorbeste foarte urat despre fosta sotie,dar,oare,daca uneia dintre noi i-ar fi luat "nenorocitul" copilul de langa ea, cum am fi vorbit?
Toti/toate ar trebui sa trecem peste ura,peste resentimente si sa ne gandim,in primul rand,la binele copilului...Ei,cu siguranta,isi iubesc parintii la fel de mult....vorbind urat despre celalalt ii ranim,in primul rand,pe ei...Oare asta vrem? Chiar nu se pot face compromisuri?
Astept o fetita in noiembrie...ma gandesc ce s-ar intampla daca eu si partenerul ne vom desparti....Multe mame "folosesc" copilul ca pe o arma,impotriva celui care a "gresit"....oare noi nu gresim niciodata? Daca m-as desparti de el,probabil as fi tentata sa fac la fel,dar asta nu ar insemna sa ma razbun pe propriul copil,nu ea ar avea de suferit mai mult?

DN 08.12.1976 UM 07.02.2009 DPN 14.11.2009

aminca spune:

Pe langa faptul ca domnul Draghici isi hartuieste fosta sotie, a deprins prostul obicei de a hartui si fostele sotii ale TATILOR din organizatia sa. Le urmareste, le suna la usa. Continuarea discutiei vi-o puteti imagina si singuri. Asa ca nu cred ca e cazul sa-i plangeti de mila acestui domn, ii face placere sa traiasca astfel, terorizand femei.

espiritu spune:

iar noi trebuie sa va credem pe cuvant,nu?
demonstrati ca asta face altfel voi raporta postul ca fiind un flame de prost gust.

I'm not crazy my reality is just different than yours !

later edit
vad ca un moderator s-a sesizat asupra postului precizat de mine.good job!