Sa ai un ingeras langa tine- adoptia

SIMONABB spune:

Va rog frumos sa ma lamuriti si pe mine de ce trebuie sa asteptati sa va fie prezentat un copil. Sunt foarte multi abandonati, am inteles ca sunt foarte multi parasiti chiar din spital, de la nastere. Nu se poate pur si simplu sa mergi intr-o maternitate sau intr-un centru, sa alegi un copil si sa te ocupi de actele aferente adoptiei ?

Imi cer scuze, dar chiar nu inteleg unde e problema.

Multumesc

http://community.webshots.com/user/simonabb

misha71 spune:

Pt ca asta e legea noua. Este ILEGAL sa cauti tu copilul. Si oricum nu ai mai gasi decit prin spitale, unde si asa ajungi cu greu. Orfelinatele s-au desfiintat, copiii ajung la asistentii maternali, si e imposibil sa cunosti adresele tututror, deci, ramii la mina, cheful si disponibilitatea DPC-ului.


www.dropshots.com/popescu71#date" target="_blank">Curiosilor

Amiuta spune:

Eu am fost la toate maternitatile,in unele nu sunt copii,in altele sunt copii dar cu probleme, iar in alte spitale, ce au mai ramas din orfelinate gasesti copii,dar .........sunt neadoptabili. Asa mi s-a spus. Adresele mamelor maternale ,nu le stiu, nu ti se spun unde sunt, cu toate ca sunt copii, dar daca nu ai cine sa te indrume, efectiv esti singur. Cei de la Protectia copilului sunt obligati sa spuna adresele unde sunt copii dar nu vor. Cel putin mie, mi s-a spus sa ma descurc, sa-l caut, si sa anunt. Unde ? sunt copii , dar nu sunt. Este trist. Daca nu ai cunostiinte, daca nu ai buzunarele mari ca sa scoti din ele, poti sa uiti.Chiar si copii care sunt abandonati in spital inclusiv de mama, acestia nu pot fi adoptati . Ani de zile trebuie sa iei negatie de la politie , din toata tara ca i-ai cautat parintii si nu i-ai gasit. Si cand se plictisesc de tine, poate ti-l da. Asa mi s-a spus. Eu ce sa cred. ?

misha71 spune:

Doamne! Cine iti spune toate astea?
Eu nu stiu ca cei de la DPC sa fie OBLIGATI sa spuna adresele. Acele adrese sint stiute DOAR de cei de la DPC. Toate intilnirile copiilor cu viitorii parintii se desfasoara pe "teren neutru", la sediul DPC sau in alt loc. La maternali te duci abia atunci cind iti gasesti copilul si doresti sa-l vizitezi mai des pina cind il poti lua acasa.
Iti dai seama ce coada ar fi la usa maternalilor daca s-ar sti adresele lor?
Este ilegal sa-ti cauti tu copilul insa vad ca deja si ei sint depasiti de situatie de apeleaza la astfel de sfaturi. Copiii abandonati in spitale se pot lua in plasament de urgenta, care inseamna ca in 3-5 zile il ai acasa. Ideea e sa faci cumva sa-l gasesti. Spune tuturor prietenilor, cunostintelor, chiar si celor care nici prin cap nu-ti trece ca ar avea vreo legatura cu adoptia. Nu stii de unde sare iepurele.
Mai scrie 3 mesaje repede, si activeaza-ti PM-ul.


www.dropshots.com/popescu71#date" target="_blank">Curiosilor

Daria spune:

Citesc randurile voastre si stiu prin ce treceti pentru ca si noi am fost pe acolo. Este foarte grea perioada de cautare. Noi am definitivat adoptia in 2004, deci dupa legea veche. Am trecut, pe riscul nostru, si printr-un plasament simplu pentru a o avea pe Maria mai repede acasa, dupa ce am asteptat sa se incheie procesul de decadere din drepturi parintesti. Practic am pornit la drum in conditiile in care copilul nu era adoptabil. Dar, alta lege, alte conditii. Dar as vrea sa va spun ce ne-am propus in perioada de cautare. Ne-am propus sa nu treaca nicio zi fara sa facem ceva in acest sens - cel putin sa trimitem un mesaj la un DPC. Am luat toate maternitatile la rand - cu raspunsuri negative in general sau cu promisiuni care se vedeau de la inceput fara finalitate - era foarte greu sa suporti situatia. Am depus cerere de "vizualizare - vizita" copii la toate DPC-urile din Bucuresti (sectoare). Am sunat daca nu ni se raspundea in perioada promisa. Am mers la intalniri cu asistenti maternali - care implica foarte multe - incepeau sa se planga ca nu aveau suficenti bani de medicamente - am cumparat medicamente, am fost la medic cu copii bolnavi - inclusiv la neurolog. Am scris la toate DPC-urile din tara. Unii au raspuns, altii nu. Am sunat sa vad de ce nu raspund. Am mers in provincie sa vad copii adoptabili. Am luat toate fundatiile din Bucuresti la rand si le-am vizitat (cu cerere de vizita depusa inainte la DPC, cu vizita stabilita inainte - mergeam in vizita numai cu un asistent social). In toata perioada aceasta aveam serviciu si eu si sotul meu. Asa cum spuneam, perioada aceasta pentru noi a fost foarte grea dar am stiut ca acolo undeva copilasul dorit de noi ne asteapta - si asa a fost - chiar daca situatia Mariei era foarte incurcata si chiar daca noi trecusem prin multe pana atunci (vazusem in jur de 10-12 copii cu probleme foarte mari si de situatie si de sanatate)am gandit pozitiv si am avut incredere de la inceput sa vom reusi sa o avem pe EA. Cand am solicitat plasament simplu directoarea centrului ne-a spus ca nu constientizam riscul la care ne supunem. Am zis: nu-i nimic, mergem inainte. Eram priviti ca niste "ciudati" dar doream din tot sufletul sa reusim. Sper ca nu v-am plictisit cu povestea noastra. Stiu ca astazi regulile sunt altele, dar nu disperati (este greu sa stati departe de acest sentiment in astfel de cazuri) dar faceti tot ce va sta in putinta pentru a rezolva. Nu stati la mana DPC-ului ca pe nimeni nu intereseaza (de la DPC-ul de unde am primit atestatul am fost anuntati de la inceput ca nu au copii care sa corespunda cerintelor noastre - intre un 1,5 - 2 ani). Este greu sa auzi un astfel de raspuns cand esti la inceput de drum - cu atestatul in mana - fara sa stii ce te asteapta - plin de speranta ca foarte curand vei fi acasa cu puiul mult dorit si asteptat (noi de 5 ani stateam prin spitale facand investigatii).
Cunosc cazuri in care dupa prima vizita si-au adus copilul acasa si nu au mai trecut prin aceste chinuri dar nu intotdeauna se intampla asa. Aveti incredere in Dumnezeu ca este alaturi de voi!


despre Andreea: http://www.ldd.home.ro/Acte%20Medicale.pdf

paypal Andreea: cristi_zana@yahoo.com

misha71 spune:

Frumoasa dar si dureroasa povestea ta, insa e bine cind totul se termina cu bine. Stiu cum este, nu mi-am imaginat vreodata ca poate fi atit de greu, insa mai stiu si ca cineva acolo sus nu ne-a uitat, insa poate ca nu a venit si timpul nostru. Disperarea e mare, dar speranta este mult mai mare.

Amiuta, nu ai mai dat nici un semn. Sper ca lupti in continuare pentru visul tau. Nu abandona!



www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">O INIMIOARA ARE NEVOIE DE VOI!


BAZAR PENTRU SONIA


www.dropshots.com/popescu71#date" target="_blank">Curiosilor

ama29 spune:

buna Amiuta, contacteaza-ma si as putea sa te ajut in problema ta.

ama29 spune:

Amiuta, nu stiu daca ai vazut si primul mesaj dat de mine, dar te rog insistent sa ma contactezi pe adresa mea de e-mail, as putea sa te ajut in problema ta.

Amiuta spune:

Draga Ama, acum am citit mesajul,cum iau contactul cu tine ca sa stiu despre ce este vorba ? Sa ai un Craciun fericit, fara probleme.
Nu am mai scris pe forum din cauza fricii acumulate, si a aflarii diverselor vesti

misha71 spune:

Amiuta, de ce ti-e frica? Activeaza-ti PM-ul (mesajele private) si daca ai ceva de spus cuiva, fara ca toata lumea sa stie, poti vorbi linistita pe PM. Uite, eu sint la al 2-lea atestat si am peste 1000 de mesaje aici pe forum si sincer sa-ti spun, nu-mi puteam imagina vreodata ca aici, virtual, poti avea atitia prieteni adevarati care te pot ajuta absolut dezinteresat. Totul e sa nu fugi si sa fii tu insati. Este imposibil sa nu-ti faci prieteni adevarati.
Eu chiar nu stiu ce m-as fi facut anul asta daca nu erau acesti prieteni care sa ma ridice atunci cind cazusem, care sa-mi zica o vorba buna exact atunci cind simteam cea mai mare nevoie de asta. Pentru mine, acest forum este ceva extraordinar. Pur si simplu fac tot ce e posibil ca atunci cind plec pe undevca sa gasesc si 1-2 linii la semnal, numai sa pot scrie un mesaj aici si sa vad ce mai fac prietenii mei.
Poate ca sint prea extaziata, prea exagerata, dar spun adevarul.

Iti doresc mult succes si un drum scurt si lin catre bebele tau

*********************************

www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">O inimioara are nevoie de voi! / Blogul cu ingerasi


www.dropshots.com/popescu71#albums/verde/2008-12-14/05:27:48" target="_blank">Curiosilor