Cum va pedepsiti copii?

Raspunsuri - Pagina 11

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns crinuta spune:

Concluzia era evidenta, nu necesita mare efort sa ajungi la ea.
In ceea ce priveste intrebarile pe care le am, vorbind despre acest topic, se refera strict la ce metode sa aplicam si in ce situatii.
Nu imi pun intrebarea daca pedepsele sunt bune sau nu, nu cer parerea in acest sens deoarece am o parere clar definita, ci, ma intereseaza sa invat de la alte mamici, cum si ce pedepse sa aplic.
Deci aici NU se pune la indoiala necesitatea pedepsirii ( nu discutam despre batai, abuz verbal), ci despre tipurile de pedepse folosite.

Nu am nevoie sa ma intrebe nimeni daca copilul meu este sau nu cel mai important pentru mine.
Iar in ceea ce priveste ceea ce se afla sub nick-ul meu, iar nu merita sa raspund, pentru simplul fapt ca nu raspund ironiilor, nu gust asa ceva.



So, sa revenim la subiectul nostru, deoarece ne-am cam abatut.
Va astept fetele sa mai povestiti situatii concrete si ce metode au mers si care nu.



Crinuta si Rayan









Fara Dumnezeu nimic nu e.
http://www.jnsr.be/ro.htm

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BalMascat spune:

maraki, ma bucur ca ai inteles ce am zis, spre deosebire de alte persoane care au inteles doar ca un copil nu poate avea o manifestare violenta.
deci...si tu il pedepsesti luandu-l din parc.
cred ca unii oameni inteleg prin pedeapsa altceva, adica...nu ca l-ai putea pedepsi doar mutandu-l de la locul faptei.
dar si asta tot pedeapsa e.
nu trebuie sa-l bati sau sa il pui pe coji de nuca (metaforic vorbind) ca sa il pedepsesti.


Citat:
citat din mesajul lui maraki

Citat:
citat din mesajul lui BalMascat

Acum sa ne imaginam altceva, copilul meu vede o jucarie la copilul lui maraki (sa zicem, e doar un exemplu) si i-o ia si ii da cu ea in cap. scurt si rapid si ii mai face si o vanataie, eventual cucui.
copilul lui maraki urla...al meu e satisfacut de "puterea" lui. eu ma uit la el, si deh...doar nu o sa-l pedepsesc sa-l mutilez pe viata, lasa sa fie mutilat copilul altuia, dar nu al meu.
ii spun vehement ca nu e bine, ca i-a facut buba, ca il doare pe copilul celalat, etc. pe un ton ferm. si atat.
si el repeta scena cu orice copil vede. ca deh....la urma urmei, stie ca nu e frumos, si nu e bine pt celalalt copil, dar el face..ca poate si nu e oprit in niciun fel.
si eu repet ca nu e frumos, si ca nu e bine, si ca etc....
ce solutie ai maraki?
acum sa zicem ca al tau....ii face cucui la al meu. ce faci tu daca se repeta scena in ciuda tonului vehement si explicatiilor tale?
nu te gandesti tu oare (dupa ce ai incercat sa-i explici)....sa-l muti IN SFARSIT de la locul faptei?
nu e asta o pedeapsa???
si daca nu faceai asta de prima oara, oare nu intelegea mai repede ca nu trebuie sa loveasca?
REPET, e un exemplu, la care nu se admite, al meu nu e violent, eu ii dau atentie altii nu, blah blah blah...e un scenariu inchipuit. la fel cum au fost multe inainte.
si e discutie pt cei care sunt anti-pedepse.
ce ar face in situatia asta concreta.





I-as explica ca-i face buba copilului care l.a lovit iar daca ar face si a doua oara acelasi lucru, as pleca imediat din parc. Asta este ceva normal, din moment ce deranjeaza persoanele din jur, trebuie sa iau masuri dar in alte cazuri( haine murdarite sau alte lucruri minore ) nu vad de ce l-as pedepsi.

Monica
http://www.community.webshots.com/user/maraki36
mamica de bebe Angelo ( 29 Dec. 2005 )
Foto Angelo
Angelo1
Angelo2
Angelo3
Angelo4
filmulete maraki5

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rrox3 spune:

Crinuta eu nu puneam sub semnul intrebarii importanta copilului tau pentru tine, fireste ca-i cel mai important. Intrebarea mea era menita sa-ti semnaleze ca-ti consideri (sau poate doar asa te-ai exprimat, nu stiu) copilul un lucru pe care il ai in posesie si nu o persoana egala in drepturi cu tine.
Cred ca de aici decurge si un anume tip de parentare si aplicare de pedepse, care, mie personal, mi se par exagerate. Pedeapsa cu masinuta mi s-a parut de-a dreptul cruda.
Si eu aplic unele pedepse, asa cum am scris ceva mai inainte (dar probabil nu ai citit), atat doar ca sunt altfel de pedepse si de cele mai multe ori sunt aplicate pentru alt fel de greseli. Si asta nu contrazice cu nimic ce am scris despre pedepse (respectiv ca denota incapacitatea noastra de a gestiona - nu neaprat situatia curenta, cat cauzele care au dus la situatia curenta).

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns b.nica spune:

Eu sunt contrariata dar incep sa fiu revoltata!
Suntem la subforumul "Cabinetul Psi",de ce din atatia useri psihologi nu s-a gasit nimeni care sa dea sfaturi competente si la obiect, in spinoasa dilema a corectarii comportamentului copiilor?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crinuta spune:

Citat:
citat din mesajul lui rrox3

Crinuta eu nu puneam sub semnul intrebarii importanta copilului tau pentru tine, fireste ca-i cel mai important. Intrebarea mea era menita sa-ti semnaleze ca-ti consideri (sau poate doar asa te-ai exprimat, nu stiu) copilul un lucru pe care il ai in posesie si nu o persoana egala in drepturi cu tine.
Cred ca de aici decurge si un anume tip de parentare si aplicare de pedepse, care, mie personal, mi se par exagerate. Pedeapsa cu masinuta mi s-a parut de-a dreptul cruda.
Si eu aplic unele pedepse, asa cum am scris ceva mai inainte (dar probabil nu ai citit), atat doar ca sunt altfel de pedepse si de cele mai multe ori sunt aplicate pentru alt fel de greseli. Si asta nu contrazice cu nimic ce am scris despre pedepse (respectiv ca denota incapacitatea noastra de a gestiona - nu neaprat situatia



curenta, cat cauzele care au dus la situatia curenta).

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)







Eu consider ca perceptia asupra unei pedepse este diferita de la copil la copil, deci ce ar putea afecta rau un copil, il poate lasa rece pe altul, de aici intervine decizia parintelui care, se presupune ca isi cunoaste bine copilul.
Ce mi se pare mie important este ca, inainte sa fie copilul pedepsit, sa fie anuntat, ca, daca nu inceteaza cu o anumita actiune, va fi trimis in camera lui, sau va sta in time out pe locul special destinat acestei " pedepse", sau diferite alte metode.
Asta fac si eu, deci pedeapsa intervine doar atunci cand, cu buna stiinta continua ceva ce nu ar trebui sa faca ( de ex; tipa, scapa obraznicii, face chestii periculoase, etc), si cand, anuntat fiind ca se va intampla cutare lucru, arata indiferenta.
Niciodata nu il pedepsesc pt boacane, pentru ca muradeste ceva, sau se murdareste el, etc, si nici nu sunt de acord cu parintii care fac asa ceva, pentru ca sunt copii, si e normal sa mai faca mici prostioare.
Pe mine ma deranjeaza perseverenta in greseli facute cu buna stiinta, incapatanrea dusa la extrem, si neascultarea.
Eu si cand il cert, ii explic ca il iubesc, ca ii vreau binele, ca nu vreau sa pateasca ceva( de ex cand se catarape scaune, sau se afla in situatii periculoase), si mai mult decat atat, il intreb de ce face un anumit lucru, mereu intreb " de ce".
Deja am trecut de faza ' asa vreau eu, asa imi place mie", si altfel discutam. De altfel, e si firesc sa fie asa pe masura ce creste.

Crinuta si Rayan









Fara Dumnezeu nimic nu e.
http://www.jnsr.be/ro.htm

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns b.nica spune:

Iar fac apel la psihologi care cred ca sunt in vacanta!
Sunt copii care, in functie de varsta, au manifestari aparent rebele dar ei avand drept scop sa atraga atentia asupra lor.
Semnalele pe care ni le trimit copiii trebuiesc bine descifrate si un specialist ar fi de mare ajutor.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns filofteia spune:

Citat:
Filofteia, nu stiu ce pedeapsa as aplica eu, dar cu siguranta as avea o long talk despre asta cu el, explicandu-i ce consecinte dezastruase ar fi putut fi dupa acest incident. I-as explica calm, fara ton de cearta.

Crinuta, bineinteles ca am avut o discutie, dar nu puteam trece fara consecinte peste... tot asa cum este adevarat ca el a spus ca merita o pedeapsa de privare de TV de o saptamana, iar eu i-am spus ca doua zile sunt suficiente.

Citat:
nu vreau sa las loc de dubiu, deci eu veci nu-i privez de nimic, nici de tv, nici de televizor, nici de jucaria preferata, mi se pare o monstruozitate

Gazzela felicitarile mele, daca reusesti sa gestionezi toate situatiile fara privare de ceva.. orice...aici parintele alege dupa parerea mea.

Citat:
si ca te intrebai de usa de la scoala, hai sa-ti povestesc io ceva despre trecutul meu
aveam 14 ani, tocmai terminasem clasa a VIII si o prietena imi spune:
- hai sa mergem cu bicicletele la lac (la vreo 15 km de casa)
si am mers ca mi se parea o aventura tare fai de gustat
se face seara, se lasa intunericul si pe mine pentru prima oara ma preocupa gandul "si acum!?"
fata asta imi spune "lasa, nu te preocupa, dormim in cort cu prietenii surorii mele" erau mai mult studenti pe nu stiu unde
am intrat in fibrilatie, mi-am spus ca am facut-o de toata frumusetzea
eh, si mi-am spus ca la urma urmei mai mari tampenii nu risc sa intru in casa omului sa ma prezint si sa cer sa-mi permita sa dau un telefon
si am intrat la prima casa intalnita, a morarului si-am zis ca-s nepoata lui Endre lui...si ca-s in rahat, daca ar putea si ei sa ma ajute
m-au pus oamenii la masa, au sunat dupa bunicu' si au venit cu 2 masini sa ma ia acasa
nu-ti spun cum m-am simtit, cum ma simt inca acum povestindu-ti
ma pregateam sufleteste pentru morala, doua saptamani am tot asteptat-o, nu mi-au facut-o niciodata
doar m-au luat si m-au dus acasa
erau bunicii mei, daca-i stii cu cata mandrie o spun acum
si m-au salvat, mai mult decat de o noapte in cort cu niste studenti ametiti de alcool

Foarte frumoasa povestea...dar una este la 8 ani, alta la 14...deja limitele tale erau stabilite..si asa te simteai destul de prost, iar ei stiau asta...si eu as fi procedat la fel la varsta aceea.
Sora mea la 16 ani chiar a lipsit o noapte de acasa...noi am fost inebuniti, a doua zi a dat telefon si m-am dus de am cules-o de pe undeva...ce crezi ca a facut tata??? A luat-o in brate si i-a spus "Vezi tata viata este grea". N-a fost pedepsita nici un moment.

Acum... nu stiu cum va imaginati voi ca dau pedepsele astea, ca tot timpul stau cu gura pe el si il pedepsesc ...Fiimiu a fost pedepsit pana acum de maxim 5 ori...in 3 ani ( de la 4 la aproape 8)...si asta pentru gogomanii. Inainte de 4 ani, n-a fost pedepsit, ca sa spun asa, decat in crizele de tantrum cu trimiterea in camera, dar nu de genul "esti pedepsit treci in camera ta" ci "Te rog frumos sa te duci la tine in camera si cand te linistesti vii ca sa vorbim"...am avut noroc ca s-a dus si ca se linistea repede, dupa care venea de vorbeam si ne giugiuleam...dar sigur sunt copii care n-o fac...nu pot sa ma dau grozava si sa spun ce as fi facut eu in acest caz.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dianocica spune:

Citat:
citat din mesajul lui Ingrid S

Dianocica, excursia la Dorohoi ti-o las tie. Pt mine e cam departe. Tu chiar nu vezi ca e hilar ce sustii? Adica, lasam totul balta ca asa vrea copilul? Auncam telefoanele din casa, nu mai vb decat atunci cand ne permite Maria Sa sa o facem? Pa la urma cine naiba e adultul in casa? Da' tu de Goe ai auzit? Ia mai citeste niste povesti de-ale lui nenea Caragiale, ca ti-ar prinde bine.
ingrid, nu e vorba de a lasa totul balta ca asa vrea copilul. e vorba de a il trata cu respect. daca tu te uiti la tv, atunci matusa care vb la tel are grija (evident, daca e o persoana cu bun simt) sa nu te deranjeze prea tare. adica sa mai poti auzi ceva. ei, daca copilului nu ii acorda acelasi respect...nu stiu ce e asa hilar in asta.

si...zici ca cine e adultul in casa. din punctul tau de vedere ce inseamna asta? adultul e ala care e ascultat, care supune? ei bine, nu. adultul e cel care are o putere de intelegere mai mare, care e mai bland, mai calm, care intelege mai multe si lasa de la el, care sustine, ajuta, explica, e alaturi de copil, nu nemernicul ala care urla ca el e adultul in casa si tre' sa-l asculti ca altfel....ti-o iei, esti trimis nu-stiu-unde, vezi tu ce se intampla...


I'm not trying to be difficult...it just comes naturally.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ingrid S spune:

Dianocica, d-l Goe era tratat cu mult respect, daca intelegi ce vreau sa zic. Daca nu, s-o lasam balta.
Eu imi ascult mereu copilul, nu ii neglijez dorintele, incerc sa-i fac pe plac, dar in limite. Daca eu urlu ca vreau Ferarri, crezi ca imi cumpara cineva? Si ea zbiara ca vrea 3 portii de ciocolata, ei bine, nu se poate. Ii explic, daca pricepe, bine (si intelege, dar santajeaza prin lacrimi), daca nu, nu. Tot nu primeste. Si eu o pedepsesc foarte rar, cum a spus si Filofteia, e inca micuta la 2 ani jumatate, dar sunt anumite comportamente pe care nu le tolerez. Daca zbiara si arunca cu lucruri, ii interzic tv-ul. Si tot asa...

Ingrid S si Diana
http://www.dropshots.com/Ingrid28_photo

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns patou spune:

dl goe tratat cu respect?? adica sa-mi las copilul sa fumeze si sa faca tot ce vrea e un semn de respect? as zice ca-i mai mult de indiferenta, si din cauza acestei indiferente a ajuns atat de obraznic.

faptul ca nu-l las sa arunce cu nisip in capul altui copil n-o consider o pedeapsa. nimeni n-a zis sa-i lasam sa faca tot ce vor, dar una e sa faci acest lucru izolandu-l in camera lui, sau confiscandu-i anumite drepturi si alta e s-o faci tinandu-l in brate si spunandu-i ca ii intelegi supararea, ca e normala, ca are dreptul sa urle, sa planga, sa tipe (dar asta nu inseamna ca obtine tot ceea ce vrea)

Mergi la inceput