Copilul adoptat la scoala

carmenul spune:

Noi l-am luat pe baietelul nostru in mijlocul clasei a doua.
Aici , odata cu situatia lui scolara , cu actele lui medicale si certificatul de nastere, a fost inscris cu numele pe care inca il poarta.
Cand procesul de adoptie va fi finalizat atunci el se va numi altfel, adica va purta numele nostru.
Acum nu stiu decat directoarea si invatatoarea ca este 'adoptat'insa probabil ca la anul se vor intreba si copii de ce va avea alt nume.
Este alegerea lui ce le va spune colegilor dar ca orice mama nu as vrea sa sufere .
Acomodarea la scoala se face destul de bine la varsta asta cand ei se imprietenesc repede , se joaca, merg in excursii, etc
Acomodarea in familie este un pic mai dificila in cazul unui copil mai maricel, el are cateva obiceiuri deja formate, nu neaparat rele,are personalitatea lui si la randul nostru ca adulti, avem obiceiuri noastre deja formate care se schimba radical odata cu venirea copilului in familie.
La scoala copilul nu este privit in nici un fel , decat poate ca un coleg nou , aceasta si pentru ca inca nu stie nimeni ca este adoptat.
Cei care se mira tare sunt veciniicare ne privesc ciudat, se intreaba cred de unde a aparut cel mic dar inca nu mi-au zis nimic.
Sau cand merg sa-mi vizitez parintii , in alta localitate, e cam acelasi lucru.Catorva persoane le-am spus , cei mai multi m-au intrebat "dar de ce nu ai incercat sa il ai pe al tau", sau "ce curaj ai, eu nu as fi facut asa ceva niciodata".Tocmai de aceea, e mai bine sa tinem pentru noi ceea ce este al nostru pentru ca majoritatea nu pot privi adoptia cum o facem noi, fetele de aici .

n_ela spune:

Am un copil de 2 ani, l-am adoptat acum fix un an si seamana perfect cu noi amandoi, nimeni nu poate sa-si dea seama de ceva, dar in momentul cand ma intalnesc in cartier sau in oras cu cei care ma vad decat o data sau de doua ori pe an incep cu intebari. "Nu te-am vazut cu burtica ?!" sunt cel mai des intrebata, chiar daca banuie sau au auzit ceva, ei tot intreaba, parca vor sa le comfirmi, sa subliniezi cuvantul "adoptat". Apoi, in prima faza, intra intr-o panica, incep sa se uite mai atent la copil, si apoi mirati spun ca seamana cu noi perfect. Si, binenteles, asa cu compasiune si tristete, de parca ar fi sfarsitul lumii, intreaba: "Chiar nu poti avea copii?".
Cel mai complicat si delicat mi se pare, acum, de exemplu in fata blocului, cand vezi reactiile copiilor fata de baietelul nostru si iti dai seama ca totul porneste de la parintii lor care, inevitabil, au aflat ca este adoptat #351;i au mari retineri fata de el. Subliniez am avem un copil super istet #351;i cu mult peste copiii lor biologici cand erau la varsta lui si ii vezi pe parintii lor frustrati, invidiosi, cu o atitudine de tot rasul.
In perspectiva mesului la gradinita, imi este groaza pt. el, nu sunt inca pregatita pt. asta, dar speram sa trecem. Si eu sunt de acord sa nu-i punem baiatului, la gat, o plancarda pe care sa scrie "adoptat" #351;i ca trebuie sa fie menajat de atitudini negative din partea celorlalti.

terry spune:

n_ela, cum adica se comporta altfel cu copilul tau? oare nu ai tu impresia ca stiu si ca vecinii au impus copiilor lor sa nu se joace cu el? de ce sa-ti fie frica de gradinita? de ce ar trebui sa se cunoasca ca e adoptat?sunt multe intrebari la care nu am gasit raspunsul cand am citit postarea ta. de ce sa traiesti cu frica asta? pana la urma il vei face si pe copilul tau sa simta ca ai o retinere. poate am eu noroc si locuiesc intr-un bloc in care chiar daca majoritatea cunoaste toate aspectele nu are niciun comportament mai altfel, ba mai mult e apreciata si laudata. si nu mi-a dat nimeni de inteles ca ar fi "dezbatut" situatia familiei noastre in fata copiilor lor.uite ca noi am trecut prin 3 gradinite si clasa I (acum o terminam) si nu s-a intamplat nimic. pur si simplu nu a stiut nimeni nici de la gradi si nici de la scoala. nici macar prietenele ei din cartier nu cunosc (sunt de la alte blocuri). nu imi doresc sa te supar sau sa te deranjez, dar incearca sa te detasezi tu un pic. poate e prea proaspat evenimentul. daca am interpretat gresit, imi cer scuze. dar eu asta am inteles din postarea ta. sa va traiasca puiutii!