cum iti recuperezi sotul

andreea81 spune:

Aaaaaa, draga Madau, daca al tau sau nu-si revine, iti pot veni in ajutor cu ceva de genul , , , si asa ...poate ca nu o sa te ajute mai deloc, dar macar te racoresti un pic...zic si io....poate mi-o iau io...).
Cmiha, sa stii ca fiecare zi care trece o sa te "usuce" din ce in ce mai mult de energie...si, din proprie experienta iti spun, (cu toate ca atunci noi eram prieteni nu soti, si deci, nu se compara situatia mea de atunci cu a ta), daca va recunoaste ca ceva se intampla si daca discutati daca sa mai ramaneti impreuna, si tu O SA-L MAI VREI, in timp tot or sa mai apara ganduri negre, de genul, "e cu mine, dar parca se gandeste la ea",si va depinde numai de tine cum o gestionezi situatia ca sa "rezisti"...dar nici sa nu-i dai asa usor cu piciorul acestei relatii (vezi cazul lui Madau, care lupta)... te astept cu vesti...

gabriella1 spune:

cu paru'

Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

soanso spune:

cmiha,parerea mea este sa ai o discutie cu sotul tau,sa lamuriti lucrurile,nu are rost sa astepti..ce sa astepti de fapt sa traiti in minciuna,din ce am citit am dedus ca tu il vrei,atunci lupta sa-l recapeti ,,esti oare dispusa sa treci peste asta si sa va refaceti relatia,sa mergi mai departe???
mai intereseaza-te de "ia" incearca sa afli cat mai multe,chiar daca adevarul doare,aduna cat mai multe informatii si probe...cred ca sufletul tau e sfarmat in bucatele.
multa putere.

SOSO (20 dec 2005)
POZE SORANA

IonescuOana spune:

Cmiha, poti sa lasi copilasul pe perioade scurte cu cineva? ma gandesc sa faci un pic pe detectivul, sa afli cine e femeia si sa-i faci niste figuri. De ex., comanda un stripper pe numele ei (inclusiv platind) si trimite-l la adresa respectiva cand banui ca el e acolo. Chiar daca ea zice ca nu-i adevarat tot i se strecoara si lui o urma de indoiala...Sau cumpara-ti o cartela SIM si cand banui ca e cu ea, trimite niste mesaje siropoase ca venind de la alt numar. Nu stiu zic si eu, ma gandesc ca poate incet-incet o mai scoate de la suflet.
Sa-ti dea Dumnezeu putere!

O DAU PE SOACRA-MEA, DAR NU LA SCHIMB, CI PE DEGEABA! DAR NICI ASA NU CRED C-O SO IA CINEVA!

korina spune:

Cmiha- nu este bine sa suferi in tacere,atata timp .Parerea mea este ca ,atat timp cat el crede ca tu nu stii el va continua sa te insele.Cel mai bine sa strangi dovezi exacte ,ca atunci cand el nu va recunoaste adevarul ,sa-i aduci si dovezile ,sa vada ca stii cum sta situatia.O relatie nu poate continua la nesfarsit asa pe neincredere,este clar.Poti ramane asa o perioada,prefacandu-te ca totul este ok,dar nu faci decat sa amani sfarsitul ,..care o fii el.N-ai sa-l recuperezi niciodata cu tacerea,mai devreme sau mai tarziu tot acolo veti ajunge,numai ca diferenta ar fii ca mai bine mai devreme decat mai tarziu,macar sa stii ce este in capul lui.Cu cat astepti mai mult,timpul trece in defavoarea ta si in favoarea celeilalte...amanta,daca nu-ti dai seama.Eu in locul tau i-as spune adevarul in fata,dar numai cand am dovezi,si n-are cum sa incerce sa minta.O relatie nu poate continua asa la nesfarsit,nu faci decat sa amani o boala lunga,din care tu vei fii cea mai afectata.
Iti urez sa ai incredere in tine si sa nu lasi sa treaca timpul in defavoarea ta.Mult curaj si putere sa iei decizia potrivita ! Te pup.

andreea81 spune:

Cmiha, nu mai zici nik?

cmiha spune:

Am lipsit ceva timp...

Nu am stat chiar cu mainile in san, chiar daca nu am ales sa-l confrunt pe fata. Din pacate nu va pot da toate detaliile, cert este ca l-am intrebat totusi daca are o relatie si el a negat, ceea ce evident eu ma asteptam.

Totusi dupa toate cele intamplate si un soi de cearta destul de serioasa... unde cum spuneam, doar nu i-am spus in fata tot ceea ce stiu, lucrurile s-au imbunatatit intre noi, si nu doar atat, se pare ca telefoanele respective au incetat brusc de ceva timp.

Probabil ca si simplu fapt ca l-am intrebat a trezit si in sinea lui ceva intrebari, pentru ca pana acum nu s-a pus niciodata problema in felul asta intre noi. Credeam, si incerc sa cred inca, ca ceea ce ne leaga de fapt e mult mai important si trainic pentru a ne pune probleme de genul asta.

Mi s-a parut funny ca am citit pe undeva ca cel mai mare vis al amantelor este sa devina ele sotii, sau femeia nr. 1 din viata domnului, de aceea la un anumit moment devin foarte insistente si-l bat la cap pe domn, moment in care acesta dispare subit.

Probabil ca s-a intamplat cam asa, pentru ca eu altfel nu aflam niciodata de aceasta relatie daca "ea" nu si-ar fi dorit mai mult decat era cazul.

Ramane sa vedem ce se va intampla in continuare, ce va face el, daca vor mai aparea vreodata acele telefoane dupa aceasta perioada, inseamna ca evident am gresit tacand, asteptand sau sperand.

Acum ma gandesc in primul rand la mine, cine sunt si de fapt cat si daca pot continua cu astfel de ganduri in cap.

M-am gandit la tot felul de variante in aceasta perioada, si credeti-ma ca cel mai greu imi este cand ma uit cat de mult il iubeste copilul nostru. Fara el nici nu nu stiu cum ar fi, asa ca deocamdata voi merge mai departe in primul rand pentru el fara sa-mi pun altfel de probleme...

Ma uitam in jurul meu si vad o multime de barbati care-si inseala partenerele... in diferite moduri. Pentru unii familia e sfanta, si chiar si aceia au scapari. Unii se poarta foarte frumos cu nevasta si familia in general, altii se poarta execrabil, avand chiar un program complet diferit de cel al familiei. E greu sa-i pui pe toti in aceeasi oala.

danet spune:

Mie nu mi se pare o dovada de "putere si stapanire de sine" toata povestea asta cu recuperarea sotului.

In toate exemplele de pana acum ( madau,cristina,miha )sotiile sunt in permanenta incordate,tensionate si nesigure... sotii? bine merci.
Mai o tacla cu amanta ( fosta ?!) asa ca sa le pastreze asternutul cald in caz ca se razgandesc, mai un repros peste ochi nevestei ca sa-si vada lungul nasului si sa-i tina self esteem-ul sub nivelul marii...

Pana la urma unde e satisfactia recuperarii , cine castiga si ce anume ( vorbesc exclusiv de cei doi parteneri )?

oocristina,eu cred ca umilintele sunt umilinte indiferent cum le spunem , si la nivel subconstient le percepem ca atare.
Ceea ce facem noi este sa le dam un alt nume ca sa putem suporta situatia ,numai ca vezi bine intr-un fel sau altul rabufnesc

Tocmai pt ca am trecut si eu prin asa ceva ,imi vine de multe ori sa deschid un subiect ca si cel al zeppelinei ,pacat de atata timp pierdut...Eu il vreau inapoi alaturi de cineva care sa il fi meritat!

CatXO spune:

In general singurii care au de castigat sunt copiii... In rest mi se pare ca ai 100% dreptate...

oocristina spune:

Danet, oocristina,eu cred ca umilintele sunt umilinte indiferent cum le spunem , si la nivel subconstient le percepem ca atare.
Ceea ce facem noi este sa le dam un alt nume ca sa putem suporta situatia ,numai ca vezi bine intr-un fel sau altul rabufnesc

Este adevarat, umilinta este umilinta. Dar stii, viata este o lectie continua si uneori trebuie sa invatam si lectia umilintei pentru a deveni mai buni. Umilinta nu este neaparat o rusine. Umilinta este recunoasterea neputintei.
Chiar ma gindeam, ce este mai jos de umilinta? Sinuciderea?

Da, rabufnesc. Umilintele, durerile, frustrarile, neajunsurile, retinerile. Dar rabufnesc si fericirea, si iubirea, si incintarea. Toate sentimentele rabufnesc, pozitive sau negative.

Parerea mea este ca merita sa lupti pina la capat. Daca am abandona mereu cind este greu, nu am mai obtine nimic. Si Miha a decis sa lupte. Cind toate resursele ei vor fi epuizate, poate va decide sa renunte.
In razboi, ca si in dragoste, totul este permis. Chiar si umilintele.