Copil alaptat= copil dependent?

flaviutza spune:

Eu am stat acasa aproape 4 ani. ca asa am vrut eu, asa m-am simtit eu confortabil . cunosc foarte bine ambele variante, stata acasa, serviciu si va sppun una si buna. Nu e acealsi lucru, nu are cum sa fie.Numai cele care au stat macar 3 ani acasa cu copilu stiu ce inseamna si ca e ceva deosebit. Stai acasa, esti mai relaxat , te ocupi in voie de copil, ai alta disponibilitate si timp sa-i satisfaci fiecare nevoie cu rabdare si dedicare totala.mai ales cand e mai marisor cand incep intrebarile e o adevarata placere sa-l secondezi zi lumina si sa-i raspunzi cu calm la tot ,sa-i cauti materiale ce-l intereseaza ,etc. E ceva divin,mai ales prin prisma faptului ca nu ai stresul serviciului esti calma si relaxata. In cazul unui serviciu ,fie si de 8 ore, cum am eu, vi acasa, hai sa zicem cu copil cu tot la ora 17, mai faci una alta prin casa,(ca daca tu muncesti opt ore, de regula el munceste mai mult) se face seara. evident esti si mai obosit si mai tracasat si poate nu ti-ai facut norma la munca si nu mai esti atat de relaxat. daca ai timp doua ore pe zi sa le dedici totalmente copilului este excelent .

Sincer imi vine sa plang cand ma ia fi-mea sa ne mai jucam "de-a lectiile" sau sa cine stie ce joc si eu sunt franta ca vai de mine si am toata treaba nefacuta. si clar nu mai am timp sa-i satisfac nevoile la fel ca atunci cand stateam acasa. Si nu cred in minunea timpului putin, dar calitativ, pentru ca una e calitativ o ora pe zi si alta la fel de calitativ, de fapt mult mai calitativ si vreo 9 ore pe zi, in cazul statului acasa .

Asta cu conditia sa poti si sa vrei sa o faci. Suntem insa diferiti si unele mamici dupa 3 luni efectic nu mai pot, simt nevoia reintoarcerii la munca si atunci e clar, pentru mine ca solutia optima e intoarcerea la munca ,mie mi-e clar ca e mai bine o mamica muncitoare si fericita decat una care sta acasa dar nu se simte confortabil in postura.Pt mine momentul in care am simtit nevoia sa muncesc, momentul in care devenisem nervoasa, nu mai aveam aceeasi disponibilitate a venit pe la 3 ani jumate. dar ce te faci cand vine la 3 luni? alegi in beneficiul copilului, adica te duci la munca.

La fel si cu alaptatul . Nu am alapat decat putin, n-am trecut de hopul primelor luni,dar sunt convinsa ca e o experienta speciala pe care n-am trait-o. si nu regret pt ca mi-e clar ca mai bine un biberon si o mamica fresh decat san si o mamica stresata,nedormita si ca vai de ea.

Deci nu condamn (nici nu am dreptul si nimeni nu-l are) o mamica ce merge la munca la 3 luni si una care nu alapteaza,pentru ca sunt convinsa ca aceasta a fost decizia optima, cu maximum de beneficii,in situatia data, pentru copil.

Dar a spune ca alaptatul (ca experienta, ca tot ce vreti) e egal cu nealaptatul sau ca a sta acasa cu copilul cat mai mult timp e egal cu a te intoarce la munca la 3 luni e o mare prostie si nu ma va convinge nimeni de contrariu.

Porumbita spune:

anya esti f curajoasa sa scrii o astfel de postare!
sa iti traiasca puii

patou spune:

felicitari ca ai scapat de dependenta! ai facut o terapie speciala?

Ingrid S spune:

Eu una citesc pe aici si ma minunez. Va dati seama ca se ofera flori pentru postari ale fetelor ce declara ca n-au alaptat sau ca au alaptat si nu le-a placut, intrun cuvant, sinceritate? Este deprimant sa vezi unde a dus fanatismul alaptarii si punerii la zid a mamelor ce nu au vrut sau nu le-a placut. In loc ca acest topic sa fie unul interesant, trebuie sa citim o multitudine de linkuri care promoveaza alaptatul si vai! ce psihopat si bolnav va deveni copilul nealaptat a carei mama (ce obraznicie) s-a intors la lucru mai devreme decat trebuie.
Marturisesc ca era mai bine daca intram pe acest forum mult dupa nasterea copilului, deoarece am intrat si eu in febra alaptarii cu orice pret. Timp de o luna mi-am fortat limitele, m-am muls in disperare, am pus copilul la san in toate pozitiile posibile si as fi stat si in cap doar sa-l alaptez, in timp ce fata nu vroia sa suga si pace! Asta pentru ca citisem atatea postari inversunate pt alaptare si insistente...a, nu vrea sa traga? Nu stii tu cum sa o pui draga...Dupa o luna am incetat chinul si am trecut-o pe lapte praf si a fost foarte bine. Ca sa nu mai amintesc de declaratiile probate cu tot felul de linkuri: cel alaptat e mai inteligent decat unul crescut cu lapte praf. Si iote ca fata mea e inteligenta, culmea! si nici mai bolnava sau mai sanatoasa ca alti copii ce-i cunosc alaptati pana la un an...
Apoi mai e AP-ul. Am stat cu copilul bot in bot cand a vrut ea si cum a vrut. Am tinut-o in brate, am fost peste tot cu ea etc. Ca sa vezi, n-are nici urma de independenta, mereu e dupa mine. Si stau si ma intreb ca fraiera, nu era mai bine s-o mai las temporar la bunici, sa mai plec si io vreo 3-4 zile sa-mi aerisesc creierii si sa se obisnuiasca si ea cu alte mutre decat a mea? Ca la toti copiii din jurul meu vaz ca stau ok cu bunicii sau matusile, nu tipa dupa ai lor parinti. Ei, a mea e diferita, a fost crescuta in stilul AP...si acum imi smulg parul din cap, ca mai are o luna si trebuie sa mearga la gradinita si eu la servici...nu stiu cum va fi, ma apuca groaza deja.
Ideea este: procedati cum simtiti voi ca mame ca ii e bine puiului si voua totodata, nu va lasati influentate de demagogia forumista, discerneti ce vi se potriveste mai bine. Unele teorii sunt foarte bune, altele nu.

Ingrid S si Diana
http://www.dropshots.com/Ingrid28_photo

patou spune:

daca citesti tot ce s-a scris aici o sa descoperi si alte tipuri de fanatism : al carierei si al ne-alaptarii

gazzella spune:

Ingrid S, spuneam ca n-am sa mai intervin, dar ai adus in fata Ap-ul si l-ai adus prost, dupa mine, deci ma autosesizez
am si io un prunc, cel mare care nu vrea la gradinita si pace
din mai multe motive, unul e "perche avevo paura che non ti vedro mai piu", adica "pentru ca-mi era frica ca n-o sa te mai vad niciodata"
si e un pusti tare independent cand nu-i constrans sa fie, cand e el cel care decide cat, cand si unde sa se indeparteze
gradinita el n-o vedea ca pe un spatiu in care sa se simta continut, acceptat si care sa-l stimuleze
si a fost capabil sa recunoasca situatia corect pentru el si sa se revolte
eu vad in asta un fapt extraordinar, nu o incapacitate de a lui sa se adapteze
nu-i ca in viata tre chiar asa sa ne adaptam la orice
dar tre' sa ies

ingrid, fara ofense, dar din ce explici tu e atat Ap in maniera ta de a-ti creste copila cat este in mine altceva de a-mi creste copiii



Felix (3 ani si 8 luni) Bendis (1 an si 9 luni)

gazzella spune:

ah, io nu stau cu ai mei bot in bot
asta-i una din greselile care inteleg gresit Ap-ul
in Ap nu se sta bot in bot cu pruncii
ba chiar trebuie sa stii cand sa lasi pruncii sa mai si pice, sa se ridice singuri

Felix (3 ani si 8 luni) Bendis (1 an si 9 luni)

blackpanterro spune:

Chestia cu hranitul din sticla e ok atata timp cat nu se intampla vreo calamitate naturala mare.
Cand s-a intamplat Katrina si nu au primit oamenii aia ajutor 5 ZILE plangeau mamele ca le mor bebelusii de foame...ce bine ar fi prins un alaptat atunci...

Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)
A ticket to hell has never been funnier

"You know your god is man-made when he hates all the same people you do."

anya spune:

si nu gaseau nici pampersi...

Nu ma intelegeti gresit, felicit mamicile care au lapte si pot alapta copiii pana la un an (mi-as fi dorit si eu), care pot sta acasa cu folos cat pot de mult(adica sa-si dedice timpul copiilor, nu tigarei+barfa in parc in timp ce copiii fac te miri ce).

La primul copil m-am culpabilizat foarte tare in mai multe etape. Prima data cand, la 1 luna, 3 medici diferiti (fara sa stie unul de altul) au decis ca trebuie sa-i dau completare, apoi la 3 luni jumate cand urla de foame dar nu vroia laptele meu (nici de la san, dar nici din biberon!) - asta ca sa discutam numai de alaptat. La al doilea copil nu am mai fost asa stresata. N-am mai cerut parerea celui de-al 3 lea medic - au fost suficienti 2 care sa sfatuiasca completarea, in schimb lui i-a placut laptele de mami si a supt san pana la 5 luni jumate cand n-am mai avut (cu toate ceaiurile, mulsul si galactogilul de rigoare).
Ideea e ca au crescut frumosi, sanatosi si isteti cu toate astea. Nu cred ca o mamica e mai putin mama daca nu a putut alapta copilul sau nu a stat clipa de clipa langa el pana s-a insurat.
Spre exemplu, eu nu pot pleca in vacanta fara copii. Sunt multe familii care au o vacanta cu copiii si una doar a parintilor. Dar daca eu nu pot, asta nu inseamna ca ii desconsider pe ceilalti.

De fapt, ca sa inchei mesajul ca m-am cam lungit, eu indemnam doar la toleranta. Au zburat cam multe pietre pe aici. Macar daca erau rosii, sa facem un bulion pt la iarna.

blackpanterro spune:

Cu pampersul e simplu, ca tot iasa nu conteaza cum.Dar cu papa e mai nasol ca nu ii poti da mere padurete.
Ca nu poti alapta e un lucru dar sa nu vrei sa alaptezi pt ca te vrei pe tine fresh e altceva si intr-o situatia ca si Katrina nu s-ar zgaria mamele respective pe ochi?

Cu statul acasa...stau de 5 ani.Aidan are 3 si abia pe la anul poate o sa il dau 3 ore/zi la gradi germana pt limba.Daca nu ii place sau nu se poate acomoda va sta in contunuare cu mine acasa.Mentionez ca e un copil foarte cuminte, inteligent si extrem de sociabil , imi e mai mare dragul sa stau la povesti cu el zi de zi, sa ii raspund la intrebari si tot restul.

Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)
A ticket to hell has never been funnier

"You know your god is man-made when he hates all the same people you do."