nasterea Alexandrei - minunea de la Doamne-Doamne

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

nasterea Alexandrei - minunea de la Doamne-Doamne | Autor: maitreyi

nasterea Alexandrei - minunea de la Doamne-Doamne

a inceput frumos...ne-am cunoscut in 2001 prin internet, mai precis pe mirc...eu eram maitreyi si el era allan...eu eram in clasa a 10-a, el era in anul 1 de facultate... a urmat casatoria ca un pas firesc in 2005 cand am deschis nunta pe versurile superbe ale doinei si ion aldea teodorovici:
am 22 de ani - sunt anii mei si-i darui vietii

ne-am dorit un copilas inca de la inceput. sotul meu insa a trebuit sa plece cu o bursa in olanda si conceperea pruncului a fost astfel amanata. insa, in ianuarie 2006, intr-una din vizitele mele in amsterdam, in singurul moment in care nu ne-am protejat, un bebelus s-a pornit la drum. s-a razgandit insa pe parcurs, la 6 saptamani de sarcina...a fost greu...dar Dumnezeu ne-a ajutat sa trecem peste durere si sa incercam din nou.

incercarile insa nu au mai dat rezultate atat de rapide...fara sa ne pierdem speranta si credinta ca Dumnezeu ne va trimite minunea atunci cand va considera ca suntem pregatiti sa o primim cum se cuvine

anul trecut, pe 30 august, am avut onoarea de a boteza un baitel pe nume Alexandru...pe 1 septembrie am avut ultima menstruatie am ramas insarcinata in ziua 30 a ciclului menstrual teste peste teste aratau o singura liniuta...nu stiam ca eu le faceam prea devreme...gandul meu era ca am ramas insarcinata in septembrie...si daca am ramas de ce nu se arata?! primul test pozitiv - 22 octombrie. atunci am inteles ca a fost o ovulatie tarzie.

a fost o sarcina dorita. inainte de a ramane am spus ca nu ma intereseaza, sa stau la pat si 9 luni, numai sa am bebelul meu. si cam asa a si fost...iminenta de avort in primul trimestru cu stat la pat, ridicat numai pana la toaleta. in trimestrul 2 mi s-a dat voie sa ies afara o data pe saptamana...ulterior as fi putut sa ies si mai des dar psihic nu mai puteam. preferam sa stau in pat si sa sper ca asa va fi bine pana la capat. si asa am intrat si in trimestrul 3 cand am fost diagnosticata cu iminenta de nastere prematura. tot in pat am petrecut si ultimele 3 luni. am stat toata sarcina la mama mea care m-a ajutat si suportat enorm; sotul lucreaza in bucuresti - ne-am vazut saptamanal 9 luni... mi-a suportat cu stoicism toanele de gravida telefonic le multumesc!

intrata in saptamana 36 incep vizitele bi-saptamanale la medic pt a prinde fasolica la iesire si a ma muta la timp "la hotel". nu spun ca la fiecare vizita cand auzeam "e ok - mai asteptam" simteam ca pic...abia asteptam sa nasc, sa ma vad cu bebe in brate, sa stiu ca e bine si ca nu mai e niciun risc...pe 14 iunie dorinta mi s-a indeplinit. intrata in saptamana 39 ma prezint la medic care dupa controlul de pe calul balan ma anunta senin ca am contractii si sa ma duc sa ma internez ACUM! ce contractii dom'le? eu nu simteam nic...

sotul era de o saptamana acasa...cu totii asteptam cu infrigurare marele moment. ma internez, ma pun intr-un pat in sala de nasteri si astept...astept...astept...ce astept? sa se intample si la mine ceva asa cum se intampla la doamna din patul de vis-a-vis de exemplu...dilatatia mea insa nu inainta, contractii nu mai aveam...sunt dusa la salonul de gravide cu mentiunea "doamna daca e ceva veniti la noi". ma instalez in salon pana...marti dimineata, 17.06 - ziua in care am devenit mamica

incep contractiile (de data asta le simteam si eu), durerile de spate, transpiratiile abundente si emotiile. sunt suita iar pe cal, dilatatie tot 2 - "haideti sa incercam o inducere". mi se face clisma (cu apa calduta si afara era canicula si asa ma treceau toate naduselile...) si mi se monteaza perfuzia cu oxitocina...dupa 2 ore nicio schimbare...contracti de 10 pe o scara de la 1 la 10. mi se mai monteaza o perfuzie - contractiile se opresc. buun...se decide intrarea in cezariana dupa 7 ore de travaliu.

in momentul ala m-a cuprins asa o liniste...nu am sa uit niciodata acele clipe premergatoare intrarii in sala de operatii ...afara era o lumina placuta de dupa-amiaza...mirosea a tei infloriti...si eu urma sa imi vad bebele mult asteptat. ii multumesc zilnic Domnului, Maicutei Domnului si tuturor Sfintilor ca am trait acea zi superba, ca traiesca aceasta minune zi de zi...Slava Domnului in toate!

in 17 iunie 2008, ora 17.15 s-a nascut Alexandra prin cezariana. ca orice bebelus ea este minunea noastra de la Doamne-Doamne. Multumesc!

------

Cine-ti saruta genele-n somn ?
Si cine-i acolo cand ingerii dorm ?
Toate zanele bune sa te ocroteasca...
Toate florile campului sa te infloreasca...

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

inais spune:

Sa va traiasca Alexandra, Maytreyi si allan

Frumoasa poveste, ca de altfel toate povestile cu final fericit!

Superbe versurile, ma emotioneaza de fiecare data cand le citesc...merg sa sarut si eu genele unei comori mici!

mamica Iasminutzei...adica lui mami si a lui tati

Simonix spune:

Foarte frumos ai povestit :) Felicitari, sa va bucurati de minunea voastra Alexandra, sa fie sanatoasa si fericita !

Simona cu Robertzel baietzel frumos

Cum a venit Robertzel in viata noastra

Poze cu noi toti si Poze cu bebe

shpiry spune:

Va doresc din suflet sa fiti fericiti impreuna cu minunea voastra cel putin pe cat cum suntem noi cu minunea noastra !
Ne vedem la botezul Alexandrei si la taierea de mot a lui Alexandru!

Va pupacesc cu drag,
Irina, mandra mama a lui Alexandru.

Salutari la toata lumea!

maitreyi spune:

multumim frumos tuturor!

sa va bucurati de bebeii vostri si ei de voi! Doamne-Doamne are grija de noi toti!

originala confirmare cumatra

-------

Cine-ti saruta genele-n somn ?
Si cine-i acolo cand ingerii dorm ?
Toate zanele bune sa te ocroteasca...
Toate florile campului sa te infloreasca...

povestea nasterii - http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=124063

MissParker spune:

Sa va traiasca si sa aveti parte numai de bucurii si de clipe fericite impreuna

Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)

Poze cu noi

Povestea nasterii

dariana spune:

impresionanta poveste,
sa va traiasca Alexandra!

http://www.flickr.com/photos/dariutzu/?saved=1

Dariana si Darius (30.07.2006)

mihaser spune:

Sa va traiasca micuta Alexandra si sa va bucure inimile!
Eliade ar fi scris altfel cartea daca ar fi citit o poveste asa frumoasa ca a vostra!
Sunt foarte frumoase si versurile de la sfarsit...de acum inainte inimile noastre vor fi intregi doar alturi de ei, de puiutii nostri dragi!

maitreyi spune:

multumesc frumos!

-------

Cine-ti saruta genele-n somn ?
Si cine-i acolo cand ingerii dorm ?
Toate zanele bune sa te ocroteasca...
Toate florile campului sa te infloreasca...

povestea nasterii - http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=124063