Nasterea printesei mele, Sorina

Mi-am cunoscut sotul in 2001 iar in 2004, iulie, ne-am casatorit. Despre copii am zis sa mai asteptam putin ca sa imi mai pun la rand cariera si apoi. Luam anticonceptionale, Microgynon, la recomandarea unui medic ginecolog.
In 2005, la sfarsit, am hotarat ca ar fi timpul de un bb, asa ca din 1 ianuarie 2006 nu am mai luat antibb. O jumatate de an ne-am protejat cum am putut ca sa treaca efectul medicamentelor luate pana atunci, ca auzisem ca nu e bine sa ramai insarcinata o vreme dupa .
De la 1 iulie nu ne-am mai protejat si am tot incercat ... Nu ne-a iesit. Am fost tot mai dezamagita, plangeam cand vedeam bbi, chiar si la tv. In fiecare luna imi faceam teste si iesea o singura liniuta de fiecare data. Deja incepeam sa imi pierd speranta.
In februarie 2007 imi intarzie ciclul cu 10 zile, dar ma hotarasc sa nu mai cheltui banii pe teste ca oricum nu iese nimic. La 10 zile, pe 5 februarie,hopa, vine CM. Bineinteles, dezamagirea de rigoare, cu toate ca ma asteptam la asta. Mai trece o luna, iar intarzie, ca acuma de cateva luni cum nu mai luam medicamente imi tot intarzia. Se face martie, in 5 trebuia sa vina la 28 de zile, nimic, 29, nimic, 30 ,nimicasta pana in 17 martie, cand imi spun ca acuma e prea mult, hai sa-mi fac totusi un test. SURPRIZA, 2 LINIUTE CLARE. Nu imi venea sa cred. Mi-am sunat sotul ca era la servici si abia i-am putut spune vestea printre lacrimi de fericire.
Cum nu aveam CM regulat, nu stiam perioada de ovulatie, insa mie imi place sa spun ca s-a prins de 14 februarie.
Eheheee... ca greul abia incepea! Nu am avut probleme cu sarcina, totul a decurs normal, dar atat de mult am vomat incat dadeam afara cu sange si ma ustura gatul de parca as fi baut spirt, nu alta. Si asta, in fiecare zi. Si nu am dormit mai deloc. Toata ziua eram activa iar noaptea patrulam, stam la tv etc, nu imi era somn deloc. In rest totul bine si frumos.
Prima falfaire de aripi de ingeras am simtit-o in 4 iunie, mergand cu trenul spre mare si nu va pot descrie sentimentul, dar a fost asa de intens incat si acum mi-l amintesc clar.
Aveam presimtirea ca voi naste mai devreme, asa ca bagajul imi era facut de la 32 de sptamani. De nerabdare si emotie, imi verificam lista in fiecare zi sa nu imi lipseasca ceva.
Controale regulate, col inchis, semne ioc, contractii BH slabe, nimic care sa ma alarmeze. Aveam DPN pe 11 noiembrie 2007. In octombrie pe la sfarsit, merg la control si nici un semn. Asa ca imi zice doctorul sa astept linistita iar daca pana in 10 noiembrie nu nasc sa ma prezint la spital ca e el de garda si imi mai face un control.
Si bineinteles, in data de 10 noiembrie, la 9 dimineata, cand se schimba garzile, ma prezint si eu cu sotul la control. Mi-am luat si bagajul, pentru orice eventualitate.
Ma urca pe masa, col deschis de 1,5 cm, contractii nu, nici un alt semn. Ma intreaba doctorul ce facem si i-am zis ca eu nu mai merg acasa ca nu mai am rabdare, sa faca ceva. Pe cand dau sa ma imbrac, hopa!, o pata de sange mica, mica. Ma internez si dupa ce s-au facut actele de rigoare stau pe holuri la povesti cu sotul, fara sa am dureri sau altceva. Pe la 12 imi face clisma si mi se spune ca sotul poate pleca acasa ca eu nu nasc pana diseara pe la 19.00. Stam la 25 km de spital, dar fiind treburi acasa , catelul de hranit etc sotul pleaca. Ma baga in sala de travaliu si stau, stau, dureri nimic.Era o gravida acolo de la 3 dimineata venita si avea niste dureri ingrozitoare de ma speria, iar la controale constatau ca nu i se deschidea deloc colul. Cerea saraca cezariana si o tot amanau.
O duc asa fara dureri pana la ora 13, cand imi baga o perfuzie cu ocitocina. La 2 minute de la intepatura mi se rup membranele si cuuurge din mine garla. Incep durerile, contractii direct la 1 minut, fara alte discutii. Dupa 10 minute ma urca pe masa: dilatatie 3 cm. Alte 10 minute, dilatatie 5 cm. Intre controale stam pe pat intr-o parte si suportam cu barbatie durerile cele mari, dar parca nu erau asa de mari incat sa urc pe pereti cum facea fata cealalta.
La 13.30 imi sun sotul sa vina inapoi ca eu nasc mai repede in ritmul asta. Abia ajunsese acasa si s-a pornit inapoi.
La 13.50, dilatatie 10 cm si imi spune moasa, (dumnezeu sa ii dea sanatate, ca mi-a facut masaj in timpul contractiilor si mi-a vorbit foarte frumos) sa ii spun cand imi vine sa imping ca la wc ca atunci nasc. Pai deja imi venea. Ma duce in sala de nasteri, ma urca pe masa, imping pret de 3 contractii si gata. Iese printesa mamii scumpa fara complicatii la ora 14.00. Deci o ora a durat totul, de la 13 la 14.
Imediat, asa unsa, mi-o pune in brate si incep a plange de fericire. Nici nu o vedeam din cauza lacrimilor. Ce sa numar degete, daca e intreaga, ca nu vedeam nimic, asa bine plangeam.
50cm, 3000 grame Apgar 10. O duce cu incubatorul la nou nascuti si raman sa iasa placenta. In vremea asta, proaspatul tatic astepta vesti. Pe cand trec astea pe hol cu bb nu zic nimic cum ca al cui ar fi bb dar sotul, care era acolo, isi spune: CE BEBELUS FRUMOS, OARE AL CUI E? N-O FI OARE AL MEU? Pana la urma, dupa vreo juma de ceas,cere asistentelor de la copii sa ii arate bebelusul cu numele cutare si i-l arata prin geam. A plans bietul tatic de fericire ca si-a dat seama ca era acelasi bb.
Asteptam acum sa iasa placenta si nimic. Trece o ora, nimic.Cheama dr. ginecolog un anestezist, imi pune intrebari de alergii etc si ma anunta ca trebuie sa ma adoarma ca au de scos placenta fiindca nu iese singura.
Pe la 15.30 ma trezesc ametita, tremurand de frig, gata cusuta. Ma iau astia si ma duc inapoi in sala de travaliu sa imi revin. Si m-au lasat acolo pana seara la 19.00, ca nu ma puteam ridica de pe pat sa ma asez pe carucior sa ma duca la salon, asa de ametita eram. Imi tot spuneau ca nu mai dureaza mult probabil ca sa nu ma sperie. Sotul facea cobe pe hol ca nu stia care este problema. Nu s-a gandit nimeni sa il anunte despre ce s-a intamplat cu mine iar eu nu eram in stare sa il mai sun.
Pana la urma, dupa ce imi mai revin, bineinteles ca am mintit ca ma saturasem deja sa mai astept,ma asez in carucior (am ametit dar am inchis ochii si m-am fortat sa nu cad pe jos) si ma duce o infirmiera foarte amabila spre salon (mamele separat de copii). Pe hol, sotul. Cand ma vede, alba, transparenta, plange. Ia bagajul si ma instaleaza in pat, apoi, dupa ce ne linistim, pe la 21.00, pleaca acasa.
Buuun, raman singura. Acuma eu stiam ca nu ma pot ridica. Aveam nevoie sa merg la baie dar cum? Am tinut mult si bine ca nu putem face acolo in pat iar infirmierele erau plecate. Si mi-era un dooor sa-mi vad puiutul. Din ora in ora incercam sa ma ridic sa merg la baie, ca era mai aproape decat salonul cu bbi. Celelalte mamici mergeau la alaptat si cand se intorceau le intrebam ce face bebelasul meu. Imi spuneau ca doarme, nu plange..Abia la 2 dimineata am reusit cu chiu cu vai sa ajung la baie. Dupa ce am ajuns la performanta asta, acuma ma gandeam ca trebuie sa merg la pui sa-l vad si sa-l iubesc. Ora de alaptat era abia la 5 dimineata. Am stat treaza si cand s-au trezit celelalte mamici sa mearga la alaptat, hop si eu. Incet, ratusca, am parcurs cei 100 de metri dintre saloane in 30 de minute, tot tinandu-ma de pereti, dar am reusit. Si nu pot descrie ce am simtit cand am ajuns la ea, parca am mai nascut-o o data.
Am luat-o in brate si am incercat sa ii dau sanul. L-a luat cu putere si a supt pentru prima data. Nu am avut nici un fel de probleme in privinta alaptatului. A supt bine de la inceput, mi s-au umflat sanii dar nu m-au durut rau, aveam lapte cat pentru 2, rani nu mi-a facut, deci am trecut usor peste faza suptului.
La 4 zile ne-au lasat acasa fara probleme si de atunci suntem nedespartite. O iubesc atat de tare!

Sper ca povestea nasterii mele nu a fost plicticoasa. Doresc tuturor viitoarelor mamici sa nasca la fel de repede ca mine (fara partea cu placenta incapatanata) si sa spuna cum am zis eu a doua zi dupa nastere: MAI FAC UNUL CAT DE REPEDE!


Luminita, mama de Sorina mica - 10 noiembrie 2007
poze Sorinutza mica

Alte poze

creem spune:

M-ai emotionat pana la lacrimi!
SA fiti fericiti toti trei pana la adanci batraneti!

Ecaterina o mamica fericita de MARIA SOFIA (7.11.2007) cu (26.05.2008)

Poze Maria Sofia

logam spune:

Multumesc de urari,la fel si voua! Pupici pentru Sofia!

Luminita, mama de Sorina mica - 10 noiembrie 2007
poze Sorinutza mica

Alte poze

Povestea nasterii

oana8188 spune:

Luminita foarte emotionanta povestea; imi pare tare bine ca ai nascut asa usor si ca sunteti f bine amandoua; mi-a placut intotdeauna numele Sorina.
Sa fiti mereu la fel de sanatoase si de fericite!!!

Oana de Ana Alexandra - 17 decembrie 2007
www.flickr.com/photos/oana8188/" target="_blank"> poze Alexandra

Rebiana27 spune:

Luminita, in primul rand sa-ti traiasca Sorina si chiar sa-i mai faci un fratior sau o surioara curand!!
M-am bucurat sa citesc ca nasterea ta a fost destul de usoara, exceptand partea cu placenta si m-a emotionat partea in care descri dragostea cu care ai mers sa-ti vezi si sa-ti alaptezi bebitza... asta face din tine dar si din alte femei sa fie cele mai bune mamici!!

Rebiana, mami fericita de Luca-Andrei (14 martie 2007, 11:30)

www.totsites.com/tot/deiutz" target="_blank">Eu sunt Luca-Andrei!

Pozele noastre
Varsta lui Luca
Nastere cu parfum de ghiocei...

Rebiana poate insemna asta dar si asta

Tecky spune:

Foarte frumoasa povestea.Sa fie sanatoasa cea mica!

Tecky 39 sapt Raluca Ana
AMR 6 ZILE

ancadragoman spune:

Foarte frumoasa povestea,sa fiti sanatosi

anca de Maria Alexandra (4 noiembrie 2007)


poze si filmulete


povestea nasterii

www.totsites.com/tot/mariadragoman" target="_blank">eu sunt Maria

pet.cost2005 spune:

luminita - pt. Sorinuta ... sa va traiasca!!! Va dorim ceea ce ne dorim si noua pt. Silviuta, ca doar sunt nascute in aceeasi zi, nu?

La mine nu a decurs totul chiar asa de repede, in schimb recuperarea a fost mai rapida. Dar ce mai conteaza ... si eu il doresc pe bb2 imediat .

********************************
Ne dati si noua un vot aici www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Mirese%20cu%20stil%20si%20farmec&page=2" target="_blank">pe1 si pe2 ?? Multumim !!!!


*************************
Petronela si Nasturica

logam spune:

Multumim, fetelor, de urari!



Petro, mai facem un bebe in aceeasi zi?

Luminita, mama de Sorina mica - 10 noiembrie 2007
poze Sorinutza mica

Alte poze

Povestea nasterii

adra_bell spune:

Lumi, sa va traiasca printesa cu ochi minunati, sa aiba parte de tot ce-i mai bun in viata. Si eu planificam a doua zi cand ar fi bine sa vina bb2

Printesa
Citeste o poveste
adra_bell si Eva-Elena (14 nov 2007)

Ank83 spune:

Lumi chiar m-a emotionat povestea ta... Si eu am planificat la 10 minute dupa nastere cand sa vina bb2 chiar daca nasterea mea nu a fost asa de usoara(dar placenat a iesit ca pe topogan )...dar uite ca bebe no2 a venit mai repede decat credeam

Ank Raul 17.10.2007
si cu bb2
Poze Raulito