M-am hotarat.........adoptie(48)

Raspunsuri - Pagina 9

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns diciu spune:

Bine ati venit din vacante!!
Foarte frumoase poze Catty, Alexuta e o scumpa si se vede cat a fost de fericita..
Tzuni...sunteti minunate!
Si noi mergem la Vama Veche la sf lui august...cum a fost?..impresii?
Noi ne-am luat un apartament la o vila pe plaja...voi?

Poze Sabina Teodora


anda




"daca dragoste nu e...nimic nu e"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns asi spune:

Tzuni sunteti minunate

Dalv nu stiu daca a iesit codul fiscal pentru asociatie dar saptamana asta ma interesez si sper sa putem incepe inscrierile.

Catty din pacate nu am noutati dar nici nu stau pe tanjala.Intreb in stanga si in dreapta poate reusesc ceva.Stii tu vorba ta "daca nu ma ajut eu nu ma juta nimeni".

Gabita
nu cred ca o sa puteti adopta din Romania daca nu aveti domiciliul aici.

Anca cum va simtiti?



Mami de Razvan(07 martie 2004) si de
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aissa spune:

Super pozele Tzuni! Minunate!

Anca deja face bagajele, cred.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Anca Wish spune:

Am adus-o acasa vineri. S-a atasat ft repede de mine. E iubitoare, calda, ascultatoare, ordonata, ii place sa se joace singura si nu-i plac copii mai mici decat ea.
Avem o problema pe care eu nu stiu cum s-o gestionez: nu-l place pe taica-sau. Nu suporta s-o atinga, nu vorbeste cu el, nu merge doar cu el nicaieri.

El, saracu', face toate eforturile pt ai fi pe plac si daca nu-l respinge direct, il ignora. Aseara i-au dat lacrimile de suparare. Il doare sufletul. Eu incerc sa-i explic ca el e tata care o iubeste si ca ar fi frumoa sa-i dea si lui mana pe strada, sa-l pupe si pe el. Lasa capul in jos si..tace.
Ce sa fac?!? Ma gandesc ca poate la mare, cand vom sta toti in aceeasi camera, va fi altceva. Daca nu, in august isi va lua el concediu si va sta cu ea acasa.
Dati-mi un sfat!



"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns asi spune:

Felicitari
Ma bucur ca sunteti impreuna in sfarsit.
Referitor la celalta problema cred ca fetita e speriata , cinneva s-a purtat urat cu ea sau a pedepsit-o.Cred ca cum multa rabdare o sa rezolvati problema.Sotul tau nu trebuie sa dispere , poate fi si o etapa a adaptarii la noua viata.
Daca continua acesta stare nu ar fi rau sa vorbiti cu un psiholog.



Mami de Razvan(07 martie 2004) si de
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Anca Wish spune:

Am vorbit ieri cu un psiholog. Mi-a zis ca vrea sa 'cimenteze' relatia cu mine, mai intai. Era foarte atasata de sotul maternalei si se pare ca in mintea ar simti-o ca pe o "tradare" apropierea de pe un alt barbat.

Asi, dar tu nu trebuia sa fii in bucuresti astazi?



"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns criadi spune:

Pentru ca nu am mai intrat de mult pe acest forum in primul rand vreau s-o felicit pe AncaWish....fetita e o minune si chiar mi se pare ca e "bucatica rupta" din tine. Din punct de vedere al problemei pe care ai mentionat-o si noi am avut-o, de fapt a fost singura probleme care a durat foarte mult pana s-a rezolvat. Fetita noastra nu s-a atasat initial de sotul meu pt. ca prin toate formele de ingrijire prin care a trecut (centre de plasament, asistente maternale)au fost prezente numai femei asa incat cred ca barbatii i se pareau ceva gen "martieni" (nu ca nu mi s-ar parea si mie cateodata). A trecut f. greu de la plansete cand o lua in brate, la ignorare, la tolerare si in cele din urma (dupa vreo 4-5 luni)la atasament. Problema e ca in tot acest timp am avut discutii f. aprinse cu sotul meu care deja nu mai suporta situatia si avea sentimentul ca nu se va apropia niciodata de el iar eu suspectam orice vorba pe care i-o spunea ca nu o spune cu cele mai frumoase cuvinte, cu cel mai dulce ton.... In final s-a rezolvat dar au fost si momente foarte grele cand nu mai rezista psihic de tipul "ori eu, ori ea". Deci curaj, dragostea invinge totul...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns catacris spune:

AncaWish, chiar daca nu ne cunoastem da-mi voie sa iti urez si eu mult succes in incercarea la care esti supusa, si faptul ca suntem aici pe forum imi da curaj sa vorbesc si cu tine si despre o problema similara. De doi ani de zile incercam sa avem un copil si nu am reusit, poate mai sunt multe de facut si vom reusi, dar eu in acelasi timp ma gandesc si la o adoptie, si pentru ca deja timpul a trecut si va fi mai greu sa am doi copii asa cum mi-am dorit, cand eu nu pot nici unul sa fac. La gandul cu adoptia cred ca sotul meu inca nu este pregatit sa participe. Cum as putea sa-i insuflu si lui aceasta dorinta, pentru ca ma stiu, singura nu am sa reusesc sa lupt, daca luptam impreuna reusim mai mereu. Anca sper, inca o data iti spun, sa reunesti familia asa cum iti doresti, asa cum imi doresc si eu sa am o familie implinita.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Anca Wish spune:

Criadi, ca de obicei, cuvintele tale imi dau curaj. Stiu, cuvintele magice sunt: dragoste si rabdare. Ideea e ca ma asteptam la alt gen de probleme: sa planga, sa vrea la maternali, sa nu manance, sa nu doarma, nu la respingere.
O sa facem fata, trebuie!!!

O zi frumoasa tuturor!



"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aissa spune:

Anca, eu as zice sa va bucurati ca e reticenta doar cu unul dintre voi, la varsta ei putea fi mult mai grea adaptarea. Stiu ca pt sotul tau e foarte greu dar in mod sigur in timp se va schimba situatia si vor fi apropiati. Ma gandesc la mici "spagi", sa vina sotul tau cu cate ceva, cate un cadou, cate o invitatie sa joace un meci de fotbal impreuna, ceva ce crezi ca o atrage, sa o stimuleze sa se apropie de el. Sau daca are vreun desen animat preferat sa aranjezi in asa fel incat el sa o cheme sa il vada impreuna, sa vina cu o carte si sa ii citeasca... Ceva are sa ii arate ei ca e ok sa aiba incredere in el. O sa il iubeasca cu siguranta, e inevitabil.
Si Ale a mea a fost asa cu tata, de fapt cred ca mai rau. Cand il vedea pe tata, numai daca intra in camera, daca si vorbea era tragedie, urla de mama focului. Pur si simplu nu-l putea suferi desi nu avusese nimic de impartit cu el, de bebelus a fost asa. Singurul barbat la care a reactionat asa. Acum ii alearga tata (pe ea si pe nepotul meu) prin casa cu batul si astia ii sar in cap, nu mai are nici o frica de el si e totul ok.

Mergi la inceput