ce activitati se fac in gradinita
Raspunsuri - Pagina 2
sorana spune:
Incerc sa clarific un pic ... Gradinita la care a fost Monica este in principiu o gradinita ok. Daca era foarte rau nu lasam copilul 3 ani acolo! Sunt copii care au fost acolo 3-4 ani si sunt chiar ok, parintii multumiti, copii au invatat multe, etc.
Ceea ce ni s-a intamplat (btw eu nu as cataloga drept "cumplit") este o combinata intre un copil foarte sensibil, niste maturi (ma includ aici) care nu au realizat cat de sensibil e copilul si cat de usor de "destabilizat" emotional, niste cerinte cam prea mari pentru un copil prea mic, o dorinta a aceluiasi copil de a face totul perfect, fara greseala si o insistenta prea mare (aici cred ca e greseala gradinitei) de a-i imprima copilului ca TREBUIE sa faca, si sa faca foarte bine, chestiile respective + persistenta in greseala si neasumarea acesteia (asta as avea in principal de reprosat - ideea fixa ca trebuie sa invete, chiar daca vomita, chiar daca ii e rau fizic, nu conteaza - sa invete!).
Practic a fost o "defazare" intre dorinta parintelui de a avea un copil sanatos, vesel si fericit si dorinta gradinitei de a obtine un copil cu temeinice cunostinte de matematica, romana, engleza si mai stiu eu ce.
Sorana si Monica (5 ani)
ania_ania spune:
Sorana,
ai dreptate! Cand mi-am dat fetita la gradinita mi-am dorit SA INVETE SA SE JOACE! In primul rand! Da, e adevarat, orice parinte se bucura cand isi vede copilul facand progrese, dar matza mea era ata de dornica de copii, de joaca... - am tinut-o cu bona pana la 3 ani si in jurul ei au fost mai mult adulti...stia destule lucruri, vorbea corect, numara etc - lucruri pe care le invata orice copil langa care se sta si in care se investeste timp...
Cand am inceput gradnita, ne-au intrebat ce optionale ne-am dori pentru copii...Am respins orice insemna "calculator", "ore intensive de limba X"...
Ca paranteza - eu am facut liceul pedagogic - pe vremea cand asta mai exista
, cu destula practica in gradinita si ciclul primar - si am si lucrat ceva timp ca invatatoare. Stiu clar ca principiul de aur era: NU AGLOMERATI COPIII, nu le epuizati interesul incercand sa-i faceti sa cuprinda prea multe, prea devreme! Cand mi-am dat examenul de definitivat eram chiar speriata ca nu cumva elevii mei sa se trezeasca raspunzad in fata inspectorului ca 'tare" este adverb, pentru ca sta "langa verb"... (asta stiau pentru atunci cand le predasem verbul s-a intamplat sa ma intrebe si despre celelalte cuvinte si le spusesem minimum posibil, intr-un fel din care ei sa priceapa ceva...)
Si mai stiam ca, la varsta asta, copiii au un interval de atentie de maximum 10-15 minute pe acelasi subiect..Si muuuuulta joaca!
Am constatat, insa, ca majoritatea parintilor isi doreau exact ce imi doream si eu - dansuri, "maini-dibace", muzica, lucruri care ar distra copilul, pe care le-ar face cu placere, in joaca!
I-adevarat si ca ceea ce fac ei, ca optionale, reprezinta cu greu ce am defini noi in conceptul respectiv - dansul e o bataiala in care msicarile sunt aceleasi si difera doar muzica etc
dar am fost asa de incantata cand printesa mea a venit, mandra nevoie-mare sa-i arate "dansul ratei" si al "printesei Anastasia"....
