imi doresc un singur copil
Raspunsuri - Pagina 3
marimar spune:
De ce iti doresti copil in primul si in primul rind?
Daca iti doresti din tot sufletul nu-ti fie teama, nu vei deveni ca mama ta. Chiar si faptul ca tu constientizezi si nu vreo sa ajungi ca ea e un pas inainte.
Intr-adevar, sint mamici depasite de situatie, toate mamicile sint sau trec la un moment dat prin clipe mai dificile dar intreaba-le pe prietenele tale care se pling: regreta ca au 2 copii? Au vreun regret?
Sa stii ca a avea 2 copii ( sau mai multi) are si avantaje: copiii se antreneaza in joaca impreuna, petrec timp impreuna, sint unul pt altul parteneri in orice iar tu, ca mama de 2 copii iti permiti luxul de a-i privi si zimbi, pt ca iti pot chiar oferi momente de relaxare...pe cind mama unui singur copil trebuie sa tina locul si partenerului de joaca..mereu
Eu am fost mereu sigura ca imi doresc 2 copii, doar 2 ! Aveam cosmaruri cind ma gindeam la gemeni sau mai multi copii. Ei bine, dupa al doilea ( care e mult mai nabadaioasa decit primul ) mi-a venit pofta de al 3-lea !
Nu te mai lua dupa ce ti-a inoculat mama, ce gindesc si spun prietenele si cei din jur. Gindeste-te la ce doresti tu cu adevarat si sa nu-ti pese de altii !
-------
vine bebe 3, surpriza
........
Alaptati cit de mult, incepeti diversificarea de la 6 luni si mare atentie la ce alimente dati copilului!
Nu va jucati, repercursiunile in timp pot sa fie iremediabile !
tatiana83 spune:
quote:
Originally posted by cami30
Multumesc din nou. Cu adevarat raspunsuri cu mult bun simt si alte experiente din care sper sa pot invata ceva.
Pentru mine FIV nu mai reprezinta o minune. Nu suntem departe de vremurile cand vom alege cati , ce sex, ce ochi, si ce mostenire genetica va avea copilul nostru. Este o fabrica prin care acum trebuie sa trec si eu. Si ca sa-i pot face fata trebuie sa ma golesc de orice prejudecati si sentimente. E cum spunea Avalon, o loterie si dumnezeu nu cred ca are loc in eprubeta aia...
Sunt convinsa ca atunci cand ii ai nu poti decat sa-i iubesti neconditionat insa traiesc inconjurata de niste drame si niste exemple deloc pozitive care vreau nu vreau ma marcheaza intr-un fel sau altul. Cea mai buna prietena , mama de "bebelush" de 5 ani care nu vorbeste si face pe el, apoi colega daramata fizic si psihic de cei doi copii carora nu le face fata si care-si pierde feminitatea si energia de la o zi la alta. N-o vad niciodata razand, n-o vad niciodata fericita. Imi povesteste mereu cum nu le mai rezista celor doi copii mici. Si culminand cu sfatul celor mai in varsta "cine are sa si-i creasca, cine nu, sa nu-si doreasca".
Ce sa inveti din asta?
cami
Cel mai important e sa se nasca sanatos/sanatosi....nu daca sunt gemeni, tripleti...
Exemplul celor din jur conteaza cel mai putin...am invatat asta cel mai mult in aceasta perioada de cand sunt acasa cu bebele meu.De ce spun asta?pentru ca in jurul meu, afara...intalnesc mamici care isi pierd rabdarea cu copilul lor...nu as putea sa ma comport astfel cu bebelusul meu...lipsit de aparare!
Ce fac/spun mamicile respective?...iar majoritatea sunt la primul copil...ca si mine....tinere...ca si mine...
-cum regurgiteaza un pic micutul...IAR AI DAT PE TINE, UITE CE FACI, IAR IMI DAI DE SPALAT
-nu adoarme "la comanda"....ITI DAU 2 DE NU TE VEZI, POTI SA TIPI CA NU TE IAU IN BRATE
-deja plange copilul....EA VORBESTE IN CONTINUARE LA TELEFON, SAU CU ALTA MAMICA...O VREA CEAI? SA II FIE FOAME? DAR MAI E PANA LA ORA DE MASA...SI IL ZDRUNCINA CU CARUCIORUL
-eu nu i-am dat mancare pana la 6 luni....CUM???AL MEU LA 6 LUNI JUMA A MANCAT CU NOI DE PASTE...SARMALE, CIORBA DE CURCAN, MIEL
-alta mamica...EU I-AM DAT LA 3 LUNI SI CAPSUNI!...LE-AM CURATAT DE SAMBURI..CA DE FAPT AIA PRODUC ALERGIE SI GATA!...Aaa SI FASOLE I-AM DAT PUTINA...
-alta d-na...TREBUIE SA II INMOI DEGETUL IN TOT CEEA CE MANANCI TU...CHIAR SI IN BAUTURI ALCOOLICE
Ce am facut la auzul acestora?mi-am spus parerea....nu a contat prea mult....am plecat din grupul/grupurile cu pricina....SI IN NICI UN CAZ NU M-A MARCAT NEGATIV ceea ce am vazut/auzit la ele!!!!DIN CONTRA...
O mamica din acel grup...cand a auzit ca stau doar 1 an acasa...mi-a propus...ea urmarea sa stea 2 ani acasa...sa ii las ei copilul meu in grija, ca tot sta cu al ei...si asa mai ia un ban...Nu era o propunere rea daca era o mamica atenta si deschisa la nevoile bebelusului ei...Dar cum imi pot lasa eu bebele cu o astfel de mama dk ea se poarta cum se poarta cu propriul copil???
Nu dapdv hotarasti cati copii vrei...poti fi mama buna pt unul? si mama "mai putin buna" pt 2/sau mai multi?...nu cred...
Daca in jur sunt numai casnicii destramate, divorturi..eu nu ma mai casatoresc...stiu deja ce se va intampla?...oare nu e decat un scenariu...si nu vreau sa vad dincolo de el?
Cand bucatica aia, parte din tine...iti va zambi, va intinde mainile spre tine...nimik altceva nu mai conteaza...asta iti spune o actuala mamica "prea devotata"...care inainte nu era FAN copii mai deloc...dar cand este al tau...altfel il privesti/simti...
Deci sa fie sanatos/sanatosi in primul rand...daca sunt o mama buna pt unul sunt si pt 2/sau mai multi...
Intelepciune multa!
Ramona J spune:
Deja s-a discutat aici despre copiii mici.
Eu sint trista ca am doar doi, as vrea ca la batrinete sa se umple casa de copii, nepoti si stranepoti. Si o data in an daca se aduna toti - merita!
The best thing you can do for your children is to love your wife.
danat spune:
quote:
Originally posted by Avalonquote:
Originally posted by cami30
Pentru mine FIV nu mai reprezinta o minune. Nu suntem departe de vremurile cand vom alege cati , ce sex, ce ochi, si ce mostenire genetica va avea copilul nostru. Este o fabrica prin care acum trebuie sa trec si eu. Si ca sa-i pot face fata trebuie sa ma golesc de orice prejudecati si sentimente. E cum spunea Avalon, o loterie si dumnezeu nu cred ca are loc in eprubeta aia...
cami
Dumnezeu este in tot, si in eprubeta aia... daca nu ar fi, si ar fi doar tehnlologie, toate fivurile ar fi reusite, sau macar toate fivurile in care au existat embrioni. Ei bine, nu-i asa! De multe ori totul decurge perfect, exista embrioni perfecti si totusi minunea nu se intampla... sau: dupa esecuri in fiv femeia ramane insarcinata natural... Totul tine de Dumnezeu. Nu-ti pierde credinta, ca atunci pierzi totul. Noi, oamenii, cu toata stiinta acumulata, cu toata tehnologia la care am ajuns, suntem atat de mici si de neinsemnati, de fiecare data cand se intampla un miracol.
Nu puteam spune mai bine..."Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"
Dana
mama lu'
Radu Stefan (Fecioras de 2003)
Radu mamii (intre 0-2 ani) si Raduc de la 3 anisori :-)
cmirela35 spune:
Sincera sa fiu,si voi fi REA!!!
E absurd sa planifici doar un copil atunci cand singura sansa e FIV-ul.
Eu am avut un puiut care mi-a murit la 2 ani si jumatate,am infiat o fetita,si mi-a dat D-zeu un alt baietel...
Cum poti sa spui ca vrei doar 1,2,sau 3 copii???
Bucuria noastra sunt ei,daca as fi ajunj sa depind de FIV ca sa fac copii,nu imi pasa nici daca aveam 5...
Sorry,poate iti e mai bine fara,si vreau sa tii cont de faptul ca nu sunt nici nervoasa,nici suparata cand postez...,dar nu te pot intelege...Copiii sunt daruri,de ei te bucuri,nu spui NICIODATA!,NU VREAU GEMENI!
mariamunteanu spune:
Cami30, te rog sa-mi raspunzi la o intrebare: ce-ai face daca ai avea gemeni pe cale naturala (ca mine 
) ?
Maria
Mindy spune:
quote:
Originally posted by marimar
Sa stii ca a avea 2 copii ( sau mai multi) are si avantaje: copiii se antreneaza in joaca impreuna, petrec timp impreuna, sint unul pt altul parteneri in orice iar tu, ca mama de 2 copii iti permiti luxul de a-i privi si zimbi, pt ca iti pot chiar oferi momente de relaxare...pe cind mama unui singur copil trebuie sa tina locul si partenerului de joaca..mereu
Asa e, eu sint mereu partenera de joaca pt fetita mea, trage mereu de mine si uneori nu mai am energie pt ea cind sint prea obosita... de f multe ori ma gindeam ce minunat poate fi sa ai gemeni.
Efortul e dublu dar si dragostea si tot ceea ce simti cind vezi doi copilasi scumpi cum se joaca cred ca e la superlativ.. sa faca baita impreuna, sa doarma apropiati, sa se caute unul pe celalat. Plus nu trebuie sa treci prin doua sarcini. mie mi-a fost cam groaza de sarcina gemelara (avind f multi gemeni in familie) dar acum vad tot mai mult din avantajele ei.
Cami te inteleg si iti respect dorinta de a avea doar un copil, dar incearca sa vezi jumatatea plina a paharului si sa fii pregatita si pentru varianta de a avea gemeni. O sa fii o mama formidabila, ai sa vezi !
XIO spune:
quote:
Originally posted by cmirela35
Sincera sa fiu,si voi fi REA!!!
E absurd sa planifici doar un copil atunci cand singura sansa e FIV-ul.
Eu am avut un puiut care mi-a murit la 2 ani si jumatate,am infiat o fetita,si mi-a dat D-zeu un alt baietel...
Cum poti sa spui ca vrei doar 1,2,sau 3 copii???
Bucuria noastra sunt ei,daca as fi ajunj sa depind de FIV ca sa fac copii,nu imi pasa nici daca aveam 5...
Sorry,poate iti e mai bine fara,si vreau sa tii cont de faptul ca nu sunt nici nervoasa,nici suparata cand postez...,dar nu te pot intelege...Copiii sunt daruri,de ei te bucuri,nu spui NICIODATA!,NU VREAU GEMENI!
Toata viata e o continua speranta...
Mirela
Nu stiu de ce se subintelege ca toate femeile vor copii si ca toate se topesc la vederea lor.
Eu spre exemplu vreau un singur copil, si asta dupa ce termin faculta , eventual dupa rezi.
Nu vreau gemeni , nu vreau tripleti , un singur copil sanatos vreau.
Si nu sunt sarita de pe fix , ca nu sunt singura care gandeste asa.
O sa spuneti ca mai am timp pana cresc.....da , mai am pana sa ajung la 28 de ani , dar eu vreau sa lucrez si un singur bb e de ajuns.
cateodata mi se pare ca femeile care nu sunt exhuberante cand aud "copil" parca sunt privite ca o minune a naturii.
Cami , tu treuie sa te gandesti ce-ar fi mai bine: nici un copil , sau copii.
Numai tu i sotul tau puteti raspunde la aceasta intrebare.
Daca esti sigura 100% ca nu pot avea mai mutl de un copil din "n" motive gandeste-te la adoptie.
Dar repet ,e strict decizia voastra!
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100
http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/
Clover spune:
Eu te inteleg, dar mi se pare trist ca la 34 de ani faci exact ce te-a programat mama ta sa faci.
Intrebarea mea este: esti sigura ca iti doresti copii? Sau nu e decat o reactie la faptul ca imbratranesti si trebuie sa ai copii? Exista oameni care nu au copii si nu simt nici o pierdere.
If all else fails, look cute.
cami30 spune:
Revin cu noi raspunsuri la noi intrebari. Poate ultimile. In cele patru pagini am reusit sa aflu suficient de multe incat sa-mi constituie lectie sau sfaturi.
Si sa incepem cu ultimul
Clover: S-ar putea sa ai dreptate. As fi ipocrita sa spun imi doresc din tot sufletul. Dar, mi-as spune mai degraba ca nu stiu cum este cu un copil mic pentru ca n-am avut niciodata, un frate mai mic, un var mai mic , un bebelush in jurul meu pana a aparut nepotica mea acum 4 ani. N-am avut niciodata sentimentul ca viata mea nu ar avea sens fara un copil si sper sa-mi apreciati sinceritatea. Pe de alta parte am momente. Momente in care ma gandesc momente pe care eu le-as putea considera dorinta. Poate ca este si varsta, nu stiu. Stiu doar ca imi iubesc nespus nepotica si ea pe mine la fel. Deci nu sunt chiar oribila.
Ce sa fac eu daca nu m-am nascut cu sentimentul dezvoltat al maternitatii? Ce vina am eu ca nu fac din lipsa copilului o tragedie? Dar in acelasi timp nu imi este nici indiferent. Copiii ma plac si stiu sa ma port cu ei, dar nu am plans niciodata la gandul ca poate n-o sa pot avea copii.
Nu trebuie sa priviti cu ochi rai sau sa ma priviti ca pe o ciudatenie cum spunea XIO, ca cine nu-si doreste mai multi copii n-are ce cauta cumva pe lumea asta. Sentimentul meu este ca doar atat imi este suficient si ca, pentru un copil, voi fi o mama perfecta. Asa simt.
Pe de alta parte tot procesul de investigatii prin care am trecut pentru a completa un dosar FIV m-a adus in pragul depresiei la un moment dat. Desi de cele mai multe ori imi controlez bine emotiile, stimularile ovariene au dat cu moralul meu de pamant. Si intr-o asemenea situatia sotul meu a reactionat in sensul in care m-a asigurat pentru a mia oara ca nu copilul reprezinta liantul dintre noi si n-o sa-mi permita niciodata sa-mi risc sanatatea.
mariamunteanu
tocmai de aceea am deschis acest subiect. Pentru ca am vrut sa aud experientele voastre si pentru ca nu stiu ce sa fac si care este cea mai buna decizie pentru mine. Fiecare dintre voi a stiut la un moment dat ca decizia respectiva a fost buna pentru ea/el. Din fericire ( sau din pacate) sunt atee si n-as putea sa-mi ghidez viata dupa Dumnezeu. Repet, nu alerg dupa certitudini, dar daca pot sa-mi controlez viata si nu o fac atunci mi se pare ca dau dovada de ignoranta. Sunt atat de multi copii nenorociti pe lumea asta din pura ignoranta sau din "voia lui Dumnezeu" incat n-as vrea sa fac si eu o contributie la asta. Mai devreme imi dadea cineva exemplu de o mama cu tripleti care mai avea si acasa alti copii. Lasati-ma sa am rezerve vizavi de fericirea unei astfel de mame si sa cred mai degraba in resemnare. De regula cand nu poti controla ceva,sau cand vrei sa te scuzi pentru ceva, e mai simplu sa spui "asa a vrut dumnezeu".
Da, exista mame superbe de 4-5-6 copii si exista mame oribile de 1 copil. Fiecare alege in viata: 1,2,3... sau niciunul. Exact asta vreau si eu sa fac si cu ajutorul vostru sa ma asigur de corectitudinea alegerii mele. Poate ceva mi-a scapat si am nevoie de ajutor.
Mirela35 Semanam si totusi suntem atat de diferiti! Faptul ca eu imi doresc altceva decat tine nu ma face neaparat un om mai rau. Poti sa intelegi asta?
tatiana83 de acord ca cel mai important este ca acel copil sau acei copii sa fie sanatosi.
Cat despre puterea exemplului din jur din nefericire ele constituie lectii pozitive sau negative. Exista si ne influenteaza viata fara sa vrem. Nu ne putem izola astfel incat noi sa nu constituim exemple pentru altii si altii pentru noi.
cami