1 2 3 Magic - Dr. Thomas W Phelan
Raspunsuri - Pagina 15
simali spune:
quote:
Daca insa nu e asa, si chiar ai vrut sa spui educatie (nu scoala), atunci nu inteleg sensul afirmatiei tale. Nu-mi amintesc pe nime' pe aceste forumuri care sa afirme ca n-ar fi nevoie de educatie in viata oamenilor.
quote:
Da, m-am referit la educatie, nu la scoala.
Si s-a spus pe acest subiect ca educatie=dresaj; de multe ori, nu o data.
alice
simali spune:
quote:
Ceea ce mi-a placut mie in abordarea lui Kohn a fost modul democratic in care a pus problema. Nu a decretat ca-n zori tre' executat X, Y, Z in nu stiu ce ordine si nu stiu cite minute, ci s-a pus fain frumos la discutat cu toti cei implicati. Ba chiar i-a si invitat sa faca parte din procesul de gasire a unei rezolvari, aratindu-se deschis oricarei propuneri, oricit de neortodoxe. Pot doar sa-mi inchipui ca cu cit copiii sunt mai implicati in astfel de decizii, cu atit devin mai responsabili in ceea ce priveste problemele discutate.
quote:
Depinde foarte mult de copilul in discutie. De exemplu copilul meu avea alaltaieri de ales intre:
- sa stea la hotel si la piscina cu mami;
- sa mearga cu tati intr-o excursie cu braca in Delta si sa vada pasari;
Era absolut disperat ca trebuie sa aleaga. Daca alegea excursia cu barca putea sa nu vada nici o pasare si sa se aleaga cu o plimbare (a doua in 2 zile) in plin soare si atat. Daca alegea sa ramana cu mine se balacea la piscina dar existau sanse ca ceilalti, care au ales barca sa vina cu povesti interesante despre ce au vazut in excursie. A inceput sa planga disperat ca nu stie ce sa aleaga. Am ales eu pentru el, braca, m-am dus si eu si astfel am pus capat crizei.
Asa cum a spus si Andrada, pentru unii copii este foarte obositor sa tot trebuiasca sa aleaga.
alice
gazzella spune:
quote:
citat din mesajul lui simali
Daca privesti problema prin prisma metodelor de educatie bazate pe studii antropologice (observarea grupurilor de cimpanzei e la moda astazi) punctualitatea nu conteaza; ea este o inventie a societatii moderne si o sursa de stres pentru copil si pentru om, in general. Maimutele nu aveau ceas. Omul, in ticalosia lui, a inventat fel de fel de chestii si ne-a indepartat de mama-jungla in care ne era atat de bine mancand banane si leganindu-ne in copaci cat e ziulica de lunga.
alice
cer scuze initiatoarei topicului, sper doar sa fiu scuzata de data aceasta necautand sa agat in metoda enumerarii, numerarii
Simali, eu sunt convinsa ca Omul datorita capacitatii sale extraordinare de a progresa, datorita Geniului in posesul caruia este a inteles si dezvoltat notiunea de Timp. deci ii este la indemana Omului sa inteleaga notiunea timpului, implicit puiului de Om, numai ca nu la 2,3 luni, nici chiar la 2, 3 ani...nu asa cum o intelegem noi.... (Bendis unele concepte le are formate, ex: "dupa/pe urma")deci se merge gradual
se cere doar timp acordat puiului de Om pentru a-l ajuta sa-si construiasca unele notiuni/concepte
sau acolo unde adultul nu are timp se poate interveni cu forta...nu zic ca este si salutar
da' noh, avem cu totii Undeva unde trebuie sa ajungem in timp
unii chiar la serviciu, altii doar sa deschida o usa mai repede de 5 minute
cand se merge la serviciu (tatal lor ca io huzuresc :-))) ) le comunic si eu sec ca plecam, cand nu se are decat de raspuns pe forumuri le permit sa deschida usa in chiar 5 minute, dar o fac si-s geniali (subiectivism pur, da' noh, is closca
)Bendis, 1 an jumate solidarietate :-))
Felix
botezul muntelui Pauza
Vic spune:
Parerea mea personala legata de metoda 123 este ca trebuie folosita numai in situatii in care efectiv nu e alta solutie, dupa ce s-au aplicat deja alte metode. Copilul are nevoie sa vada ca il intelegi, ca stii de ce se comporta intr-un anumit fel, dar si ca exista reguli ce trebuie respectate. Nu trebuie abuzat de folosirea ei, in sensul ca nu trebuie numarat la orice miscare, la orice cerinta adresata copilului, caci atunci se intra in alta categorie. Dar o vad ca pe un avantaj atunci cand situatia iese de sub control si exista riscul tipatului, de exemplu, la copil, din cauze de graba si alte tensiuni. In loc sa tipi, ii spui calm ca vrei sa faca ce i s-a cerut pana numeri la 3, timp in care el are timp de gandire si adaptare la noua situatie, iar tu, parintele, ai timp sa te calmezi. Deci e benefic pentru ambele parti, in conditiile in care se numara rar. Daca insa se abuzeaza, rezultatele pot fi intr-adevar dezastruoaase. E ca atunci cand ti-e pofta de inghetata, de exemplu si mananci pana nu mai poti. Apoi ti se face rau numai cat vezi inghetata in fata ochilor, si inca pentru o perioada extrem de lunga.
Metoda aplicata de mine a fost, de fapt, o combinatie a mai multor metode, cuplata cu analiza comportamentului copilului si intelegerea cauzelor care au determinat comportamentul.
Aseara, insa, am experimentat pe copilul meu de 7 ani metoda cu numaratul, mai mult sa vad cum reactioneaza, caci ne intelegem fara. I-am zis ca vreu sa fie in pat pana numar la 4. Pustiul a luat-o ca pe un joc, s-a amuzat copios, si a avut grija ca la fiecare numar sa se apropie de pat, iar la 4 sa fie gata invelit. Ba chiar la un moment dat am vrut sa ma opresc, si sa-l felicit pentru cat de repede si frumos s-a culcat, iar el mi-a zis: "Nu, continua, nu te opri". Asa ca am continuat, numarand cu jumatati si trei sferturi de numar.
ina1973 spune:
quote:
citat din mesajul lui Vic
Parerea mea personala legata de metoda 123 este ca trebuie folosita numai in situatii in care efectiv nu e alta solutie, dupa ce s-au aplicat deja alte metode. Copilul are nevoie sa vada ca il intelegi, ca stii de ce se comporta intr-un anumit fel, dar si ca exista reguli ce trebuie respectate. Nu trebuie abuzat de folosirea ei, in sensul ca nu trebuie numarat la orice miscare, la orice cerinta adresata copilului, caci atunci se intra in alta categorie. Dar o vad ca pe un avantaj atunci cand situatia iese de sub control si exista riscul tipatului, de exemplu, la copil, din cauze de graba si alte tensiuni. In loc sa tipi, ii spui calm ca vrei sa faca ce i s-a cerut pana numeri la 3, timp in care el are timp de gandire si adaptare la noua situatie, iar tu, parintele, ai timp sa te calmezi. Deci e benefic pentru ambele parti, in conditiile in care se numara rar. Daca insa se abuzeaza, rezultatele pot fi intr-adevar dezastruoaase. E ca atunci cand ti-e pofta de inghetata, de exemplu si mananci pana nu mai poti. Apoi ti se face rau numai cat vezi inghetata in fata ochilor, si inca pentru o perioada extrem de lunga.
Metoda aplicata de mine a fost, de fapt, o combinatie a mai multor metode, cuplata cu analiza comportamentului copilului si intelegerea cauzelor care au determinat comportamentul.
Multumesc pt. raspuns, Vic.
Noi am ajuns la metoda asta la sfatul pediatrei si a profesoarei de la scoala Montessori, dupa ce am esuat cu explicatul cu vorba buna, distrasul atentiei, dusul cu vorba, tinutul in brate ca sa se calmeze, ignoratul crizelor, etc. Cu cat incercam sa-i fac pe plac cu atat gasea mai multe lucruri care sa nu-i convina (de exemplu ca eu trebuie sa ma imbrac cu altceva decat pijamaua sau ca trebuie sa stau la volan cand conduc masina si nu in spate cu el, sau ca trebuie sa ma tina de mana cand trece strada, chestii la care nu am cum sa-I fac pe plac. Ei ,toate astea ii cauzeaza tantrum de cate jumatate de ora.) Ajunsesem sa-l imbrac cu forta, ca nu mai puteam sa intarzii in fiecare zi la servici, sa-l bag cu de-a sila in masina, unerori sa conduc in urletele lui pe autostrada, cu nervii intinsi la maxim. In situatia asta am apelat la doctora si mi-a zis ca time-out-ul nu e pedeapsa ci e mai de graba un timp de gandire si calmare. Mai mult, e recomandat in majoritatea metodelor de managemet of difficult behavior.
Nu cred ca abuzam de metoda, ca de la inceput am facut o lista a purtarilor neacceptabile si numai pt. ce-i pe lista ii dam time-out. Si nici macar nu am facut o lista prea mare, avem numai 5 puncte pe ea. Tantrumurile sunt pe primul loc, tinutul de mana cand trecem strada, imbracatul si plecatul la scoala si muscatul sau lovitul intentionat, plansul ca sa obtina lucruri care-i dauneaza. Pediatra a zis ca ideea principala e fixarea unor limite si tinerea lor cu strictete.
Pana una-alta, suntem cu totii mult mai calmi si mai destinsi, Lucas a acceptat ideea de time-out, eu numai ii spun ca are tine-out la el in camera, merge singur si ma intreaba daca sa inchida si usa. Dupa cele doua minute, cand il scot de acolo, vrea in brate si apoi se conformeaza fara alte mofturi, uneori chiar cu veselie.
ina1973 spune:
quote:
citat din mesajul lui ruxij
Subiectul asta ar trebui splitat in doua. Unul unde sa se raspunda la intrebarea initiala a inei, si al doilea cu pro si contra diverselor metode de educatie. Eu as vrea sa mai zic cate ceva la subiectul initial, dar nu pot, ca mi-e ca sar cei cu APul la bataie.
Pai exact asta am rugat si eu ieri, dar se pare ca spiritele sunt prea incinse.
Ruxij, eu te-as sfatui sa nu te pui cu fetele astea cu chef de harta, pur si simplu ignora-le. Pe mine ma intereseaza orice ai avea tu de spus despre subiectul initial, chiar daca e necesar sa recurgem la mesaje private pentru asta.
Multumesc,
Ina
ruxij spune:
Am inceput din nou sa fiu mai consecventa. Apropos de ce spuneai tu dc. metoda da rezultate pe termen lung, da, da rezultate pe termen lung, ca ii intra copilului in cap regulile pana la urma. Doar daca nu esti consecvent nu mai merge pt. ca il derutezi, nu mai stie dc. regula respectiva e serioasa sau nu. Eu nu am facut nici o lista, ideea e ca trebuie sa faca ce ii spun si daca nu face, stabilesc eu daca chestia aia e importanta si trebuie facuta si eventual numar. Dar la mine nu mai e atat de necesar sa numar, e destul de cuminte. Consecinta pe termen lung este ca de cate ori il las cu oameni straini, absolut toata lumea il lauda cat de ascultator si disciplinat este. De exemplu azi a fost la o piscina aglomerata cu o alta mamica, erau 6 copii cu ea, dintre care trei erau mai mici si nu stiau sa inoate si trei (unul dintre ei fi-miu) mai mari si stiau sa inoate. Li s-a spus ca mamica respectiva trebuie sa aiba mai multa grija de copiii mai mici si ei baietii daca se muta dintr-un loc in altul (de ex. de la tobogane la alta piscina alaturata) trebuie sa vina sa anunte de fiecare data. Fi-miu si un baiat au fost f. cuminti si au respectat intocmai ce li s-a spus, in vreme ce una dintre fetite nu a ascutat si au ajuns sa o caute prin tot strandul. Asta cu venitul sa spuna unde merge si sa ceara voie este o regula care i-a intrat bine in cap copilului meu.
Deci suntem OK, mai lucram acum la facutul de treaba prin casa. Si nu e un copil asa cuminte din fire, e din ala cu NU, am zis ca inainte sa incep cu asta, pe la 4 ani, era cam greu sa ne intelegem cu el.
simali spune:
Ina, sa sti ca motivul pentru care m-am inversunat sa raspund celor cu AP-ul aici a fost acela ca stiu, din proprie experienta, cum este sa vrei sa impui unele reguli in lumea copilului si diversi indivizi sa comenteze continuu si sa-ti sugereze ca esti o mama rea, ca vrei sa-l dresezi, ca ideile tale sunt proaste, etc.
Succesul ORICAREI metode de educatie consta in convingerea ta, ca parinte, ca faci ceea ce trebuie. Eu am incercat sa fac un fel de sustinere - combatand argumentele contra si atacurile - pentru voi, cele care acum incercati sa rezolvati niste probleme. M-am gandit ca poate subiectul este citit si de alte mamici care nu stiu cum e mai bine si am vrut sa echilibrez intr-un fel balanta.
Nu am nici un fel de vendeta personala si nu ma intereseaza sa intru in nici un fel de polemica de dragul polemicii. Regret ca voi ati inteles asa ceva.
alice
ina1973 spune:
quote:
citat din mesajul lui ruxij
Am inceput din nou sa fiu mai consecventa. Apropos de ce spuneai tu dc. metoda da rezultate pe termen lung, da, da rezultate pe termen lung, ca ii intra copilului in cap regulile pana la urma. Doar daca nu esti consecvent nu mai merge pt. ca il derutezi, nu mai stie dc. regula respectiva e serioasa sau nu. Eu nu am facut nici o lista, ideea e ca trebuie sa faca ce ii spun si daca nu face, stabilesc eu daca chestia aia e importanta si trebuie facuta si eventual numar. Dar la mine nu mai e atat de necesar sa numar, e destul de cuminte. Consecinta pe termen lung este ca de cate ori il las cu oameni straini, absolut toata lumea il lauda cat de ascultator si disciplinat este.
Ruxij, ce ma bucur ca a dat rezultate si baietelul tau e mai ascultator. Face asa o mare diferenta la atmosfera din casa si la relatia cu copilul. Apropos de straini,stii ce-am observat la Lucas, ca asculta mult mai bine de persone straine, cred ca e intimidat de straini. Spre exemplu de profesoarele de la scoala. Cred ca a observat ca la ele nu-i merge cu testing and manipulating, si in consecinta este destul de cuminte cand e in grija lor. Asta i-mi da o raza de speranta, daca nu ma mai las intimidata de tesarea lui, poate o sa ma asculte si pe mine la fel. Intr-o zi, fara sa am vreo intentie de a-l testa, ci numai eram racita, obosita si singura cu toate treburile pe cap, l-am tot ignorat si l-am tinut la distanta ca sa nu-i dau si lui raceala. Dupa vreo 2 ore, se transformase total in copil cuminte, ascultator si dragalas, cum nu mai vazusem pana atunci. Mi-am dat seama ca la asta se referea dr. Phelan cu no talking, no emotion attitude. La capitolul asta nu reusim deloc sa fim consecventi. Noi tot ne pierdem in explicatii de ce trebuie sa faca aia si ailalta si cum lasam un pic garda jos, cum incepe iarasi scandalul. Sper sa ajunga intr-o zi si Lucas al meu sa-i intre regulile in cap. De fapt cred ca le stie, dar se afla inca in terrible twos, unde se razvrateste impotiva oricarei reguli. La voi cam dupa cat timp s-au vazut ceva imbunatatiri?
quote:
citat din mesajul lui simali
Nu am nici un fel de vendeta personala si nu ma intereseaza sa intru in nici un fel de polemica de dragul polemicii. Regret ca voi ati inteles asa ceva.
Simali, nu am de facut decatt un comentariu referitor la toata discutia: uitandu-ma la locatia geografica a celor doua tabere (pro si contra metodei 1 2 3 Magic) este cam evident ca metoda asta e mult mai porivita mentalitatii nord americane decat a celei romanesti. Aici e recomandata de doctori pediatri, profesori de la scoala, chiar si ca metoda de disciplina pentru prevenire a abuzului (site guvernamental http://www.lfcc.on.ca/HCT_SWASM.pdf , vezi pg. 61). Cei din tabara pro sunt cei care au un copil cu comportament intr-adevar dificil, care au citit cartea sau fost la seminar si au inteles ca nu e nici o monstuozitate ascunsa dupa aceasta metoda. De fapt este numai un set de reguli si o schimbare in atitudinea parintilor.