1 2 3 Magic - Dr. Thomas W Phelan
Raspunsuri - Pagina 13
ina1973 spune:
Mai oameni buni, aici ne aflam la Cabinetul Psi. Metoda 1 2 3 Magic nu se adreseaza copiilor care inteleg de vorba buna, de distrasul atentiei sau a trucurilor ingaduitoare. Voi sunteti niste norocosi, majoritatea sunteti oripilati de asemenea metoda (desi nici unul nu a citit cartea ca sa inteleaga pe deplin la ce se refera). Si eu eram inainte de a ajunge in situatia asta. Numai ca Lucas al meu adora sa se opuna, orice incerc sa-l opresc din a face ceva periculos ii creaza un tamtrum furtunos care uneori dureaza si jumate de ora, iar uneori intra intr-o dispozitie in care urla si se da cu fundul de pamant din absolut orice. Eu sunt foarte rabdatoare si calma, dar am impresia ca asta ii da apa la moara si mai mult.
arminad, multumesc, am citit descrierile de la link-ul de mai sus si nu ni se potiveste nici una 100%, dar tot din cartea lui dr. Phelan, m-au trecut toti fiorii cand am citit despre Oppositional Defiant Disorder. Uite aici mai pe larg: http://www.aacap.org/cs/root/facts_for_families/children_with_oppositional_defiant_disorder
Andrada spune:
Dianocica e vorba de asumarea "parenthood"-ului inclusiv luarea deciziilor, cum sa spun..."barbateste".
Probleme au fost si odata cind am cumparat lapte cu o vinzatoare absolut obraznica, asta nu am face sa am intoleranta la lactoza,
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
arminad spune:
Ina ,e cam devreme la doi ani si ceva sa te gindesti la asa ceva .
Deocamdata ,parerea mea este sa pornesti de la premisa ca "diluiesti" cu crizele specifice virstei si sa aplici ,cu consecventa 1,2,3 sau alta metoda de educatie destinate copiilor obisnuiti care trec prin acesti
terrible twos.Daca metodele clasice de disciplina esueaza si copilul ajunge la 4ani (nu e o limita ,e un reper aprox) si e tot asa sau mai rau(cazul nostru)atunci inseamna ca poate fi mai mult .
Nu este rau sa citesti ,insa,despre orice .Un parinte informat e un parinte pregatit sa faca fata problemelor copilului lui.Daca vor fi ,dar tu trebuie sa gindesti la modul optimist ca nu vor fi,ci ca vor trece cu virsta si cu ajutorul tau.
Vic spune:
amoga, toti suntem dresati, in cazul asta: daca iei ceva ce nu-ti apartine se cheama furt si risti sa faci inchisoare, daca depasesti viteza maxima cand mergi cu masina, iei amenda, daca te urci baut la volan risti sa pierzi permisul - asta in caz ca te prinde politia inainte sa omori pe cineva... si tot asa. Peste tot sunt reguli si legi ce trebuie respectate. La mine in casa regulile sunt clare si la fel pentru toata lumea, adult sau copil, cu o singura exceptie: ora de culcare.
Metodele gen 1,2,3 se aplica la copii, asa cum la adulti se aplica pedepse cu cazier, amenda, inchisoare la adulti: la prima abatere e avertisment, la a doua amenda, la a 3-a amenda mai mare sau scurta dentie, apoi detentie mai lunga si tot asa, in functie de gravitatea abaterii si de numarul de repetari.
La copii nu se ajunge asa departe, dar se cauta metode NETRAUMATIZANTE prin care invata ca societatea in general si familia in particular au reguli ce trebuie respectate de toti membrii ei.
amoga spune:
quote:
citat din mesajul lui Vic
amoga, toti suntem dresati, in cazul asta: [...]
Vic, tu vorbesti de reguli pe care societatea si le-a autoimpus intr-o incercare de a face viata comunitara mai usoara. Majoritatea membrilor comunitatii adera la aceste reguli, convinsi fiind de justetea lor.
"1, 2, 3" insa ce fel de regula este? E regula prin care copilul trebuie sa accepte neconditionat judecata parintelui. O regula la care copilul nu adera de buna-voie.
Okay, putem admite ca parintele --in general-- judeca mai drept decit o face copilul, deci ar fi logic ca judecata lui sa primeze. Problema e cum se iasa dintr-o disputa in care parintele are o opinie (sa zicem cea buna), iar copilul alta (sa ziceam mai putin buna). Eu unu' gasesc ca normal ar fi ca parintele sa-si expuna argumentele in fata copilului (adica macar sa-ncerce sa-l atraga de partea sa printr-un discurs cit de cit coerent) si sa dea copilului sansa de a-si argumenta pozitia, nu sa faca apel la un mecanism atit de rudimentar precum impunerea prin "ce zic eu e lege, ce zici tu nu conteaza; si daca nu faci cum iti zic eu, te pedepsesc".
Prin "1, 2, 3" se creaza o conditionare in comportamentul copilului. Cind aude numaratoarea copilu' tre' sa se conformeze, al'fel are de suportat diverse consecinte neplacute. Autoritatii (parinte, supraveghetor, profesor) ii convine o astfel de conditionare, pentru ca ii este relativ simplu sa-si impuna punctu' de vedere. Nu mai tre' sa-si justifice pozitia, ci apeleaza la "magic" si --hocus-pocus!-- copilu' face cum i s-a spus.
Ei bine, eu unu' am prea putina simpatie pentru o regula care cauta doar sa faca viata mai usoara parintelui (profesorului, etc.) in detrimentul copilului.
In alta ordine de idei, eu am fost crescut fara "1, 2, 3" si cu toate astea nu fur, nu omor, nu fac slalom pe autostrada, etc. Cumva, am ajuns sa respect regulile societatii, fara sa am parte de magia conformarii la numaratoare. Deci, se poate si fara.
A.M.
gazzella spune:
Vic, deci tu crezi ca societatea e ceea care e datorita fricii de nenea politistu'
neamtu nu arunca hartiile pe jos sa nu-l prinda politistu' :-)))
cine respecta normele societatii ma indoiesc ca le respecta de frica ci ca o rezultanta a unei educatii civice
iar cui ii lipseste acest cod etic pe care sa si-l fi interiorizat in timp cu toate legine lui peste tot va gasi calea sa fure (copiii invata mai degraba sa fie corecti, frumosi interior identificandu-se cu persoane care exercita o puternica fascinatie asupra lor...un pic la fel ca si cu personajele din basme)
cu "1,2,3" ma indoiesc ca i-as invata sa nu fure ci cel mult i-as invata cum sa fure fara a fi prinsi
Felix era fascinat de foc si i-am interzis sec pana cand l-am gasit cu lumanarile si brichetele sub pat
aveam doua posibilitati: ori sa fac pe politistu', adica sa-l pazesc sa nu-mi aprinda casa ori sa-i caut cai de a-si astampara curiozitatea
si zilnic o buna perioada trageam ruletele in jos, aprindeam de cu spor toti trei lumanari si ne jucam, priveam focul, experimentam focul
acum i-a trecut
stau si lumanarile si brichetele la indemana lui si nu-l intereseaza sau daca-l intereseaza imi comunica
ah! si si eu am fost crescuta fara "1,2,3" si cu toate aceea ma consider o persoana capabila sa-i respecte pe altii, sa respecte normele de convietuire sociala
Bendis, 1 an jumate solidarietate :-))
Felix
botezul muntelui Pauza
gazzella spune:
referitor la reguli sunt bune si acestea, dar putine si ancorate la contextul real, concret al fiecarei familii, in plus fixate nu prin intimidare (care cica-i netraumatizanta)
noi avem cateva, una e: "nu se intra incaltati in casa"
Felix a deprins-o mai greu fiind primul nascut si fiind eu incapabila sa inteleg cate ceva
Bendis n-a avut nicio problema, l-a vazut pe Felix ca se pune in fund cum intra in casa asteptand sa-i dau jos sandalele si se pune si ea asa..simplu...doar copiind in incercarea sa de-a se integra grupului familial/social.
Bendis, 1 an jumate solidarietate :-))
Felix
botezul muntelui Pauza
Vic spune:
amoga: 123 nu e o metoda prin care sa impui ceva copilului fara sa-i dai sansa sa exprime cumva ce gandeste, ci se aplica atunci cand alte metode, de genul explicatiilor de 7 ori in diverse moduri, esueasza, iar copilul continua sa faca ceva ce este de neacceptat, si o face voit si in mod repetat. In plus, 123 e o metoda care merge la acei copii care au nevoie de ajutor sa se opreasca si sa gandeasca ce fac inainte de a face, in loc sa actioneze la primul impuls. E un alt fel de a le spune "stop, gandeste, apoi fa". Exista diverse metode de a educa copii, si sunt atat de multe, tocmai pentru ca nu se pot aplica fara a tine cont de personalitatea copilului si de stilul lui de a invata. Unii au nevoie de indicii vizuale, altii de explicatii logice, altii de ajutor sa-si controleze impulsurile.
gazzella: in Germania sau orice tara in care se respecta acum niste reguli, sunt convinsa ca odata demult s-au respectat de teama consecintelor, iar abia apoi au intrat in obisnuinta. Si nu cred ca au fost consecinte drastice la orice fel de abatere de la reguli, ci au fost ierarhizate in functie de gravitate si de numarul repetarilor aceleiasi abateri de catre aceeasi persoana, asta dupa multe explicatii clare si politicoase.
gazzella spune:
quote:
citat din mesajul lui Vic
gazzella: in Germania sau orice tara in care se respecta acum niste reguli, sunt convinsa ca odata demult s-au respectat de teama consecintelor, iar abia apoi au intrat in obisnuinta. Si nu cred ca au fost consecinte drastice la orice fel de abatere de la reguli, ci au fost ierarhizate in functie de gravitate si de numarul repetarilor aceleiasi abateri de catre aceeasi persoana, asta dupa multe explicatii clare si politicoase.
m-ai convins
deci pentru a nu mai asculta manele la volum maxim unii romani din Italia au nevoie de o lege clara, severa care sa-i pedepseasca fara mila
dupa cateva astfel de pedepse o sa le intre in obisnuinta faptul ca manelele pe cat posibil se asculta astfel incat sa nu-i deranjeze pe restul
mie cuvantul civilizatie imi spune muult mai multe....
Bendis, 1 an jumate solidarietate :-))
Felix
botezul muntelui Pauza
columbiana spune:
quote:
citat din mesajul lui gazzella
Vic, deci tu crezi ca societatea e ceea care e datorita fricii de nenea politistu'
neamtu nu arunca hartiile pe jos sa nu-l prinda politistu' :-)))
cine respecta normele societatii ma indoiesc ca le respecta de frica ci ca o rezultanta a unei educatii civice
iar cui ii lipseste acest cod etic pe care sa si-l fi interiorizat in timp cu toate legine lui peste tot va gasi calea sa fure (copiii invata mai degraba sa fie corecti, frumosi interior identificandu-se cu persoane care exercita o puternica fascinatie asupra lor...un pic la fel ca si cu personajele din basme)
cu "1,2,3" ma indoiesc ca i-as invata sa nu fure ci cel mult i-as invata cum sa fure fara a fi prinsi
Felix era fascinat de foc si i-am interzis sec pana cand l-am gasit cu lumanarile si brichetele sub pat
aveam doua posibilitati: ori sa fac pe politistu', adica sa-l pazesc sa nu-mi aprinda casa ori sa-i caut cai de a-si astampara curiozitatea
si zilnic o buna perioada trageam ruletele in jos, aprindeam de cu spor toti trei lumanari si ne jucam, priveam focul, experimentam focul
acum i-a trecut
stau si lumanarile si brichetele la indemana lui si nu-l intereseaza sau daca-l intereseaza imi comunica
ah! si si eu am fost crescuta fara "1,2,3" si cu toate aceea ma consider o persoana capabila sa-i respecte pe altii, sa respecte normele de convietuire sociala
Bendis, 1 an jumate solidarietate :-))
Felix
botezul muntelui Pauza
gazella, tocmai frica aceasta de lege si consecinte-adica pedeapsa exista si functioneaza, cel mai bine am constatat-o in Canada; sa-ti dau citeva exemple la intimplare:
1) in Alberta soferii respecta legea la singe: viteza, oprirea la trecerea de pietoni, etc-pentru ca legea te frige, sunt radare des, sunt amenzi care se aplica; in Quebec circulatia aduce a Bucuresti, pentru ca nu se aplica decit rar sau deloc legea pentru depasire de viteza, intrare fortata in banda, etc; drept care eu sunt ingrozita pe strazile quebecoase:)))
2)romanii au un renume bun aici: sunt profesionisti, isi fac munca, disciplinati, etc; daca ajungi in schimb sa ai relatii de la roman la roman ai surpriza sa te trezesti ca iti vorbeste urit uneori, ca te trateaza cu lipsa de profesionalism sau ignore(tocmai am avut o experienta negativa cu romancele de la Startec-telefonie long-distance care mi-a lasat un gust amar in gura); asta pentru ca cu altcineva-nativ sau alt imigrant- nu-ti permiti sa nu te comporti cum trebuie-risti sa-ti pierzi jobul- dar de la roman la roman las'ca merge si asa....
etc....
parerea mea e ca teama de consecinte functioneza 100%, educatia civica depinde de cit de inradacinata e sau nu in mentalitate....
http://www.floriinro.ro/