Fetita superactiva
Raspunsuri - Pagina 12
filofteia spune:
quote:
Nu stiu daca imi doresc sa fiu pe piedestal ca altceva decit ca mamica.
Kulta, nu trebuie sa fii o mama perfecta...nici un copil nu-si doreste o mama perfecta ci vrea una normala care sa mai si greseasca, dar care sa poata recunoaste ca a gresit. O mama perfecta sperie copilul...parerea mea.
Oricum esti pe drumul cel bun...atat doar nu mai incerca sa fii perfecta.
olympia spune:
Eu zic sa o iei usurel. Faci DESTULE!!! Doi copii, plus job, un sot superocupat, si toate astea intr-o tara straina si rece si la propriu si la figurat...Nu e de mirare ca te simti uneori depasita. Sunt convinsa ca energia debordanta a copiilor vine de multe ori peste oboseala ta de la sfarsitul zilei, ca cireasa pe tort...Economiseste-ti fortele, ca asta e un maraton, nu o cursa de viteza...Familia are nevoie de tine si acum si peste 10 sau 20 de ani, asa ca mai relaxeaza-te un pic si poate gasesti niste resurse de dragoste si pentru...tine. Daca vrei scrie-mi.
A! Si copiii mei sunt atomici si...sanatosi.
miki_baby spune:
Kulta, iubita mea vecina, nu faci niciun rau cand iti pedepsesti copilul cand incepe sa tipe ca-i stingi televizorul ca sa mearga la culcare si nici cand ridici tonul cand face vreo prostie! Imi pare rau pentru fetele care considera ca a-ti pedepsi copilul sau a tipa la el este ceva rau, dar eu consider ca rolul unui parinte este de a impune reguli, iar copiii trebuie sa le respecte. Asta sigur, daca vrei sa ai o viata linistita si in siguranta! DAR, intodeauna cand il pedepsesti pe copil trebuie sa-i explici motivul, pentru care ai facut-o. Exista si un mod in care poti sa eviti sa ajungi in cazul extrem al pedepsei...si anume, trebuie sa fii ferm cand vorbesti cu el...ex: In 5 minute stingem televizorul si mergem la culcare! Pai alea 5 minute, TREBUIE sa fie 5 minute, nu 10. Daca ai cedat isistentelor, l-ai scapat din mana!
Am cunoscut FOARTE multi parinti care nu au niciun fel de control asupra copiilor lor si asta pentru ca nu stiu sa se impuna, i-au lasat pur si simplu sa faca ce vor si acum regreta. Stiu copii care isi jignesc parintii la varsta de 5 ani!!! Au ajuns sa mearga la psiholog cu totii si sa invete sa-si educe copiii!
A stabili niste reguli si a le respecta, nu mi se pare ca nu-ti iubesti mai putin copilul, ci dimpotriva il IUBESTI! Si crede-ma ca va continua sa te iubeasca la fel de mult chiar daca ii creezi niste bariere!!Va sti cum sa comporte la gradinita, la scoala, cu prietenii, cu vecinii samd.
Kulta, eu te admir sincer ca ai luat taurul de coarne si ai cerut ajutorul unor experti in legatura cu fiica ta. O sa fie de ajutor! Iar tu nu trebuie sa te invinovatesti pentru nimic! Nu ajuta pe nimeni! Faci enorm pentru copiii tai! Si a lucra si a avea grija de ei singura nu este usor, iar tu nu esti wonderwoman!
Sfatul meu este sa-ti faci un plan de bataie! Ok..de azi avem anumite reguli( pe care le stabilesti cu sotul tau) si de la care nimeni nu se abate! Este foarte important ca tu si sotul tau sa "trageti" amandoi in aceeasi directie! Sa nu calcati peste cuvantul celuilalt! Eventul, faceti o lista si puneti-o pe usa frigiderului. Faceti sedinta cu copiii si pe intelesul lor, explicati-le aceste reguli. Faptul ca aveti o anumita rutina va ajuta mult, bravo!
Iar faptul ca Danuta nu se poate concentra mult pe aceeasi activitate, ma gandesc sa nu fie si pentru ca ea are atat de multe jucarii si materiale de care dispune si nu stie cu care sa se joace sau ce sa faca mai intai...nu stiu, mi-am dat si eu cu parerea. Sigur, este foarte bine ca are de unde sa aleaga, dar uneori tocmai acest lucru ii face pe copii sa nu se poata concentra asupra unui singur lucru mai mult timp.
Te pup dulce si sper ca n-am suparat prea multe mamici! In fond si la urma urmei fiecare isi creste copilul cum crede de cuviinta.
Bafta multa!
P.S. Daca incerci ce ti-am spus eu, va fi greu, dar va da roade! Nu imediat, sa nu te astepti la minuni, dar intr-un final vei reusi! Sunt convinsa! Pentru ca esti o mama buna, care le vrea binele copiilor ei! Daca te intereseaza mai multe amanunte despre metoda asta, cu drag iti raspund la intrebari!
Miki 
de 
Saara Maria 7.01.2008
Miki
www.flickr.com/photos/timonyyssonen/" target="_blank">Saara
www.flickr.com/photos/timonyyssonen/sets/72157605039935204/" target="_blank">Vacanta la Riga
Dia1609 spune:
quote:
Originally posted by miki_baby
Kulta, iubita mea vecina, nu faci niciun rau cand iti pedepsesti copilul cand incepe sa tipe ca-i stingi televizorul ca sa mearga la culcare si nici cand ridici tonul cand face vreo prostie! Imi pare rau pentru fetele care considera ca a-ti pedepsi copilul sau a tipa la el este ceva rau, dar eu consider ca rolul unui parinte este de a impune reguli, iar copiii trebuie sa le respecte. Asta sigur, daca vrei sa ai o viata linistita si in siguranta! DAR, intodeauna cand il pedepsesti pe copil trebuie sa-i explici motivul, pentru care ai facut-o. Exista si un mod in care poti sa eviti sa ajungi in cazul extrem al pedepsei...si anume, trebuie sa fii ferm cand vorbesti cu el...ex: In 5 minute stingem televizorul si mergem la culcare! Pai alea 5 minute, TREBUIE sa fie 5 minute, nu 10. Daca ai cedat isistentelor, l-ai scapat din mana!
Am cunoscut FOARTE multi parinti care nu au niciun fel de control asupra copiilor lor si asta pentru ca nu stiu sa se impuna, i-au lasat pur si simplu sa faca ce vor si acum regreta. Stiu copii care isi jignesc parintii la varsta de 5 ani!!! Au ajuns sa mearga la psiholog cu totii si sa invete sa-si educe copiii!
A stabili niste reguli si a le respecta, nu mi se pare ca nu-ti iubesti mai putin copilul, ci dimpotriva il IUBESTI! Si crede-ma ca va continua sa te iubeasca la fel de mult chiar daca ii creezi niste bariere!!Va sti cum sa comporte la gradinita, la scoala, cu prietenii, cu vecinii samd.
Kulta, eu te admir sincer ca ai luat taurul de coarne si ai cerut ajutorul unor experti in legatura cu fiica ta. O sa fie de ajutor! Iar tu nu trebuie sa te invinovatesti pentru nimic! Nu ajuta pe nimeni! Faci enorm pentru copiii tai! Si a lucra si a avea grija de ei singura nu este usor, iar tu nu esti wonderwoman!
Sfatul meu este sa-ti faci un plan de bataie! Ok..de azi avem anumite reguli( pe care le stabilesti cu sotul tau) si de la care nimeni nu se abate! Este foarte important ca tu si sotul tau sa "trageti" amandoi in aceeasi directie! Sa nu calcati peste cuvantul celuilalt! Eventul, faceti o lista si puneti-o pe usa frigiderului. Faceti sedinta cu copiii si pe intelesul lor, explicati-le aceste reguli. Faptul ca aveti o anumita rutina va ajuta mult, bravo!
Iar faptul ca Danuta nu se poate concentra mult pe aceeasi activitate, ma gandesc sa nu fie si pentru ca ea are atat de multe jucarii si materiale de care dispune si nu stie cu care sa se joace sau ce sa faca mai intai...nu stiu, mi-am dat si eu cu parerea. Sigur, este foarte bine ca are de unde sa aleaga, dar uneori tocmai acest lucru ii face pe copii sa nu se poata concentra asupra unui singur lucru mai mult timp.
Te pup dulce si sper ca n-am suparat prea multe mamici! In fond si la urma urmei fiecare isi creste copilul cum crede de cuviinta.
Bafta multa!
P.S. Daca incerci ce ti-am spus eu, va fi greu, dar va da roade! Nu imediat, sa nu te astepti la minuni, dar intr-un final vei reusi! Sunt convinsa! Pentru ca esti o mama buna, care le vrea binele copiilor ei! Daca te intereseaza mai multe amanunte despre metoda asta, cu drag iti raspund la intrebari!
Miki
Miki
www.flickr.com/photos/timonyyssonen/" target="_blank">Saara
www.flickr.com/photos/timonyyssonen/sets/72157605039935204/" target="_blank">Vacanta la Riga
nu pot sa nu spun si eu ceva
"rolul unui parinte este de a impune reguli, iar copiii trebuie sa le respecte" ?????? ... eu credeam ca rolul unui parinte e sa-si iubeasca neconditionat copilul, nu sa-i impuna reguli. numai cuvantul "impuna" si se zbarleste pielea pe mine. nu zic ca nu trebuie trasate niste limite (largi dupa parerea mea) la un copil mai marisor (in nici un caz sub 2 ani) , dar in principiu mie mi se pare mai eficient sa lasi copilul sa gaseasca limitele sub indrumarea ta , sub ghidarea ta. limitele impuse de parinti in maniera asta duc ori la niste viitori copii "dresati" care nu mai au personalitate proprie, ori la niste copii frustrati care vor incerca in permanenta sa le calce.
" Imi pare rau pentru fetele care considera ca a-ti pedepsi copilul sau a tipa la el este ceva rau". tie iti place sa tipe cineva la tine? nu ti se pare o mare lipsa de resp[ect? daca asa crezi tu ca e bine sa-ti inveti copilul sa-si gestioneze trairile, prin tipete si urlete, ma indoiesc ca va invata sa se comporte in societate, asa cum ziceai tu mai sus. sincer, si eu sunt cateodata tentata sa mai tip la fiica-mea cand face cate o maaare prostie sau cand e rea, loveste repetat si in mod intentionat pe cineva, etc... dar imi dau seama ca 1. e f aiurea fata de ea ca persoana, lipsa de respect si 2. nu o invat decat sa tipe si ea la randul ei, practic pun piatra de temelie la violenta verbala.
kulta, si eu am un copil super agitat care nu sta o secunda decat noaptea cand doarme, care in permanenta cauta si exploreaza, se baga in mijlocul unui grup de persoane ca sa vada ea ce se intampla acolo (desi are doar 1.6 ani), care cere atentie non-stop. stiu ca e fff obositor, si stiu ca va fi si mai obositor cand va fi mai mare, cand va intreba intruna cate ceva. dar sincer, eu ma bucur de copilul meu agitat si sanatos, cred ca m-as ingrijora dc as avea un copil linistit, ca vorba cuiva de-aici, n-ar avea pe cine semana :))... si, nu mai incerca sa fii mama perfecta pt copiii tai, nu ami incerca sa le faci pe toate singura. sunt convinsa ca va fi mai bine cu timpul, trebuie doar sa gasiti alte modalitati de abordare (si iti zic sigur ca nu tipatul si impusul de reguli si pedepse e cheia)
miki_baby spune:
Dia, draga, se vede ca nu prea ai experienta cu copiii.Tu vrei sa-mi spui mie ca nu-i spui copilului tau :"NU ai voie sa atingi usa cuptorului , ca te arzi"??. Vrei sa inteleg ca il lasi s-o atinga ca sa vada singur ca se arde?:)). Faptul ca tu nu-i impui reguli copilului tau si-l lasi sa faca ce vrea este treaba ta! Bafta multa mai tarziu! Vei avea nevoie!
O repet: A avea niste reguli, nu inseamna a nu-ti iubi copilul! Copilul are nevoie de reguli, asa cum noi adultii avem nevoie de legi.Ca altfel ar fi un haos total in lumea asta( nu ca n-ar fi:))). Si hai sa-ti dau si niste exemple de reguli pe care un parinte le IMPUNE copilului sau , poate te lamuresti: Nu ai voie sa atingi aragazul, nici cand este oprit, nici cand este pornit! Nu ai voie sa te joci cu cutitele adultilor! Nu ai voie sa lovesti!etc..reguli de bun simt, as spune. Sigur regulile vor fi adaptate varstei si in niciun caz nu-l vor ingradi pe copil.
Eu cred ca ai inteles gresit..nu sunt adepata tipatului la copil, in niciun caz. Am vrut doar sa-i spun Paulei, ca nu-i nicio tragedie daca tipi. Ti se intampla uneori sa fii nervos si sa tipi..asta e! Nu e un capat de lume.Sigur ideal este sa te calmezi si sa vorbesti cu calm si ferm cu copilul. Si nu stiu la ce pedepse te gandesti tu, dar la mine pedeapsa inseamna time out 5 minute in care copilul se gandeste la ce a facut gresit, dupa care vorbim.
Sigur, copilul tau este prea mic ca sa poti vorbi cu el despre e a gresit, pentru ca el nu stie inca ce-i bine si ce-i rau. Dar iar ai inteles ce vrei tu..eu ii scrisesem Paulei, iar fetita ei are 4 ani!
Miki de Saara Maria 7.01.2008
Miki
www.flickr.com/photos/timonyyssonen/" target="_blank">Saara
www.flickr.com/photos/timonyyssonen/sets/72157605039935204/" target="_blank">Vacanta la Riga
flaviutza spune:
Miki draga iti spun din proprie experienta ca NU e ok sa tipi la copil.poate ca ni se intampla,poate nu ne mai stapanim ca suntem oameni si gresim dar ok nu este, cum spui tu. daca tipi tu invata si el sa tipe. te va copia la indigo.eventual va tipa si la altii. tipatul este violenta verbala. noi adultii avem vreo 10000 cuvinte in vocabular si gandire logica si abstrracta,generalizam, scoatem din context si atunci cand ne contrazicem reusim sa ne formulam parerea si sa ne sustinem punctul de vedere cu argumente. asta in caz ca nu suntem genul de oameni care se injura ca la usa cortului cand au divergente,ca atunci nu mai e cazul sa avem pretentii de la un copil.
Insa un copil de fix 4 ani ,aflat in stadiul preoparational la capitolul judecata si avand un vocabular mediu de 3-5000 cuvinte nu reuseste sa tina discurs,sa argumenteze, sa puna cap la cap frazele ca sa-si sustina parerea. si atunci e frustrat,tipa, se tranteste, se exprima si el cum poate.
Si mi se pare corect ca un copil de 4 ani sa fie si el nervos, frustrat sa vrea si el ceva pentru el cum ar fi a 5-a felie de tort ,pentru ca el nu intelege c-o sa-l doara burtica sau ca tu nu iti permiti jucaria de 500 roni, el stie doar ca si-o doreste ,la fel cum iti doresti si tu o geanta de firma. tu sti ca n-ai bani, el nu realizeaza asta. nu realizeaza decat ca e frustrat si ca tre sa se manifeste cumva.
Numarati intr-o zi de cate ori o dorinta a copilului vostru se loveste de un nu categoric ,ganditi-va ca nici nu intelege de ce si puneti-va in locul lui. cum ati suporta vreo 60 de situatii in care sa nu faceti ce vreti pentru ca asa vrea o autoritate. So dur dur etre bebe,cum spune francezul.
Sincer ,mi se pare perfect normal ca un copil,un om in miniatura sa aiba si el crize, sa fie nervos , sa vrea sa treaca peste cuvantul meu ,sa se manifeste asa cum poate. asta mie imi spune ca are constiinta de sine, ca are incredere in fortele proprii si ca nu accepta sa i se impuna cu una cu doua. exceptand momentele cand simt ca o iau razna sunt mandra ca fi-mea se razvrateste si se ia in piept cu ma-sa si cu oricine ii bareaza vointa.
Si e o diferenta enorma intre un prescolar care se tranteste ca vrea o inghetata sau nu vrea sa pape piure-ul sau vrea sa imbrace cutare rochita (ca am adevarate lupte la capitolul vestimentatie si praslea de 4 ani e foarte stricta in ceea ce priveste hainele personale,preferand sandale decupate pe ploaie si gecuta captusita pe canicula,dupa cum vrea muschiul ei) si copilul de 14 ani care loveste un catel sau injura in stanga si-n dreapta. asta apropo de scapatul din mana a copilului ,ca tot mi-aud urechile fraza asta la fiecare rabufnire violenta a vreunui toddler prin parculet.
Si tot sincer cred ca acei prescolari in speta prea linistiti care se supun usor, ori sunt docili si calmi si intelegatori de la mama natura ,prin temperament ori sunt struniti bine de parinti care 'stiu sa'i educe' pana li se taie si ultima rabufnire de personalitate. parerea mea strict personala.
PS.Nici cu pedepsele nu prea sunt de acord,mai ales atunci cand copilul nu intelege ce i se spune .nu vreau sa nu faca X chestie de frica pedepsei ci sa aiba constiinta faptului ca nu e bine. prefer sa repete respectivul gest ,actiune 'pedepsibila' de 10 ori pana atunci cand intelege ca nu e bine decat sa nu-l mai faca niciodata de frica unei posibile pedepse.nu vreau ca al meu copil sa faca vreodata ceva de frica mea, de frica unei pedepse, de frica sa nu-i fac rau. ca tot rau ii fac si cand ii ascund 2 zile jucaria preferata. poate pt mine n-are importanta ursuletul de plus ,in sufletul meu de adult detasat,dar in inima unui copil de 4 ani poate fi o tragedie si-o dezamagire crunta despratirea de mor-mor
Dia1609 spune:
quote:
Originally posted by miki_baby
Dia, draga, se vede ca nu prea ai experienta cu copiii.Tu vrei sa-mi spui mie ca nu-i spui copilului tau :"NU ai voie sa atingi usa cuptorului , ca te arzi"??. Vrei sa inteleg ca il lasi s-o atinga ca sa vada singur ca se arde?:)). Faptul ca tu nu-i impui reguli copilului tau si-l lasi sa faca ce vrea este treaba ta! Bafta multa mai tarziu! Vei avea nevoie!
O repet: A avea niste reguli, nu inseamna a nu-ti iubi copilul! Copilul are nevoie de reguli, asa cum noi adultii avem nevoie de legi.Ca altfel ar fi un haos total in lumea asta( nu ca n-ar fi:))). Si hai sa-ti dau si niste exemple de reguli pe care un parinte le IMPUNE copilului sau , poate te lamuresti: Nu ai voie sa atingi aragazul, nici cand este oprit, nici cand este pornit! Nu ai voie sa te joci cu cutitele adultilor! Nu ai voie sa lovesti!etc..reguli de bun simt, as spune. Sigur regulile vor fi adaptate varstei si in niciun caz nu-l vor ingradi pe copil.
Eu cred ca ai inteles gresit..nu sunt adepata tipatului la copil, in niciun caz. Am vrut doar sa-i spun Paulei, ca nu-i nicio tragedie daca tipi. Ti se intampla uneori sa fii nervos si sa tipi..asta e! Nu e un capat de lume.Sigur ideal este sa te calmezi si sa vorbesti cu calm si ferm cu copilul. Si nu stiu la ce pedepse te gandesti tu, dar la mine pedeapsa inseamna time out 5 minute in care copilul se gandeste la ce a facut gresit, dupa care vorbim.
Sigur, copilul tau este prea mic ca sa poti vorbi cu el despre e a gresit, pentru ca el nu stie inca ce-i bine si ce-i rau. Dar iar ai inteles ce vrei tu..eu ii scrisesem Paulei, iar fetita ei are 4 ani!
Miki
Miki
www.flickr.com/photos/timonyyssonen/" target="_blank">Saara
www.flickr.com/photos/timonyyssonen/sets/72157605039935204/" target="_blank">Vacanta la Riga
miki, vad ca ti-a raspuns flaviutza, si inca mai bine decat as fi facut-o eu. flaviutza
pt mine tipatul = violenta verbala, iar de aici mai e un pas f miic pana la violenta fizica. si da, ziceam ca se mai poate intampla sa nu te poti controla si sa tipi la copil, dar asta\nu inseamna ca e bine. eu personal ma controlez si la tonul cu care vorbesc dc sunt suparata/nervoasa, ca de tipat nu mai tip demult, nici la alte persoane si cu atat mai putin la copil. pt mine asta nu e o metoda de solutionare a conflictelor. in plus, dc tu tipi cand ai o problema , ce va invata de la tine copilul tau? ca prin tipete/urlete va solutiona conflicte/probleme. ti se pare ok? mie nu.
chiar nu cred ca am nevoie de bafta, atata vreme cat comportamentul copilului meu imi arata ca am ales calea cea buna pt el, fara tipete, batai, reguli drastice de disciplina. si sa stii ca se poate si asa, cu explicatii si cu vorba frumoasa. si cand e prea nervoasa/frustrata ca sa inteleaga explicatii, o las sa se potoleasca si vorbim dupa (dar nu o las sa se potoleasca in camera ei sau in time out, ci la mine in brate, sau langa mine, in timp ce-i spun ca inteleg ca e suparata, ca-mi pare rau ca e asa de suparata, ca o iubesc, etc)
Nu ai voie sa atingi aragazul, nici cand este oprit, nici cand este pornit! Nu ai voie sa te joci cu cutitele adultilor! Nu ai voie sa lovesti!etc..reguli de bun simt, as spune. Sigur regulile vor fi adaptate varstei si in niciun caz nu-l vor ingradi pe copil da-mi voie sa comentez, ca sa intelegi cum fac eu :)) si cand este cuptorul pornit, ma poate chema si ne uitam linistite in cuptor, impreuna si la distanta. apropiem manuta de cuptor ca sa simtim caldura, ne uitam la prajitura cum se coace , etc. iar cand cuptoul este stins, se poate uita in voie. si nu are cum sa greseasca si sa deschida cuptorul aprins, ca e luminat cand functioneaza. iar plita e f sus, pe blat si nu are cum sa ajunga la ea inca . cutitele nu sunt niciodata la indemana, nici pe masa, ci intotdeauna intr-un sertar, iar despre ele i-am explicat ca taie, a vazut ca sunt ascutite, stie ca taiem cu ele paine sau marul, etc.... eu una am preferat sa securizez casa din toate punctele de vedere, decat sa fiu nevoita sa-i interzic ceva. eu chiar consider ca ea e castigata dc vede cum e cu cuptorul, cutitele, cum functioneaza, de ce sunt periculoase. si, din propria experienta iti spun ca nu o tenteaza sa le foloseasca de una singura. iar de cuptor, de cate ori il vede aprins spune :"arshhh" si numai dc ma ia de mana se apropie de el. si dc eu umblu la cuptor, nu uita sa ma atentioneze ca "arshh"
iar despre time-out, intradevar oana mea e prea mica ca sa-l folosesc cu ea... dar nici nu stiu dc o sa-l folosesc vreodata, o sa mai citesc si o sa vad, deocamdata n-am o parere f clara despre time-out, doar ca mi se pare umilitor pe copil in anumite situatii. ramane de vazut. iar cu pedepsele nu prea sunt de acord, as prefera ca al meu copil sa faca o chestie pt ca intelege ca asa e bine/corect/frumos/whatever si nu de frica pedepsei. si in nici un caz n-as vrea sa-mi stie de frica, pt mine asta ar insemna ca am esuat rau ca mama. vreau sa stie ca la mine gaseste intotdeauna iubire, consolare, intelegere indiferent ce a facut.
nu mai despic firul in 4, ca am deviat de la subiect :)