Casnicia mea a fost o minciuna? (2)

Raspunsuri - Pagina 19

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns naiuta spune:

Buna Anna!

Eu zic ca ochi care nu se vad se uita!
Bine ca tatal i-si vede copii mai des.Asa vede ca nu nu-i inveti la nimic rau contra lui.Enormal ca copii sa creada ca revine acasa si sigur asta doresc ei in sufled dar oricum soarta v-a decide cum v-a fi.
Ei vor intelege cu timpul si se vor obisnui cu aceasta situatie. Indiferent daca nu v-a reveni ei vor intelele si se vor obisnui intre timp si mai alest vor si creste.
Repet eu zic ca e bine ca se vad zilnic.
Eu nu vad nimic rau in faptul ca si tu zici ca l-ai iertat si i-l astepti acasa si tu.
Cu acest comportament i-i inveti sa-si ierte tatal si sa-si iubeasca in acelas timp.Cum ar putea sa-l ierte daca vede ca nici mama nu-l iarta?
Asa nu vei fi invinuita de copii niciodata ca ai contribuit la aceasta despartire ba mai mult l-ai si iertat.
Situatia i-i v-a ajuta sa inteleaga mai tarziu ca asa e viata.
Eu zic sa incepi incetul cu incetul sa va inalniti toata familia prieteneste si sa fiti ca un cerc mare de prieteni fara ura si dusmanie.
Urmareste atitudinea domnului fata de voi si atata timp cat e capabil sa se comporte normal cu voi inclusiv tu devinoi cea mai buna prietena si partenera in cresterea civilizata a copiilor.
Eu consider ca asta ar fi cel mai important.
Nu un strain sau un psiholog ci voi care aveti acelasi sange.
Atata timp cat este deacord cu voi si va este prieten ve-ti reusi.
E normal si comportamentul lui fata de tine.
N-are de unde sa sie ce ai in suflet si ce le spui copiilor.
Daca vede ca esti blanda,prietenoasa i-i inveti sa-l respecte si sa-l iubeasca pe tatal lor in prajma voastra se v-a simti bine si v-a dori sa fie alaturi de voi mai mereu.
Nu-ti zic sa-l primesti din nou in viata ta ca si cum nu s-a intamplat nimic niciodata dar vei vedea cum parcurge situatia si daca crezi ca NU merge nu forta nimic.
Insa este foarte important daca vezi ca vrea sa contribuie la crestera si educatia copiilor sa-i fi partenera ca impreuna sa dati un exemplu frumos pt. copii.
Bafta si rabdare mare!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns hoppe spune:

Nu stiu, naiuta, ce o sa fie.
Cred ca El a intrat intr-o noua faza.Trece de la o extrema la alta.
Acum este nemultumit ca ma port frumos, ca nu ii mai reprosez nimic.M-a intrebat ca, de unde atata lapte si miere?
I-am spus ca asa trebuie sa fie, pentru binele copiilor.Cica nu vrea asa colaborare.Apoi revine.Vorbeste aiurea.
Este foarte nervos,mereu imi repeta ca a vrut sa scape de mine.Dar ca tine mult la noi.
Cand asa, cand asa.
Duminica a luat copiii la film,si am coborat ca sa il intreb la ce ora se intoarce.
A tresarit cand m-a vazut.
Aseara m-a certat la telefon, ca de ce am coborat, ca nu trebuia.Ca la film copiii au fost suparati, ca o doresc si pe mami.
Si, ca de ce am coborat gatita, ca de plecare.Probabil trebuia sa ies afara in pijamale.
Nu l-am bagat in seama.
I-am spus ca am coborat doar pt a afla cand se intorc si nimic mai mult.
Parca este apucat.
cred ca nu suporta sa ma vada, sau nu stiu.
Ce o sa fie?
Nu stiu.




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns zepellina spune:

Eu am fost si sunt extrem de dezamagita pt ca dupa un an jumatate repeta exact aceleasi faze...neintelese. Nici asa, nici asa. Innebunesti daca te gandesti DE CE?

Este ft corecta comportarea ta, continua calma si nu te lasa doborata. O sa incerce.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AVoogt spune:

Eu cred ca nu este bine sa-ti incarci memoria cu schimbarile lui de comportament ...o face intentionat sa te streseze sau asa e el .
Vorbeste-i frumos si la subiect ...spre binele copiilor in rest nu te mai gandi la ce-ti zice , iti face rau.

http://alina-vachim.magix.net

AVoogt

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns hoppe spune:

Incerc sa rezist si sa ma mentin pe aceasta linie.
Este foarte greu, mai ales cand este nervos.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns naiuta spune:

Buna,

Din comportamentul lui eu cred ca ar fi doua motive de crize.
Unul ar fi ca erai gatita de plecare fericita si singura.Probabil aici intervine gelozia.
Doi erai gatita si nu ai mers cu ei deasta i-i invinuiesc copii.
Eu simt ca omul asta nu suporta sa fie invinuit.
Si eu asa zic sa nu te afecteze reactiile lui ba mai mult aratate indiferenta si totodata calma.
E greu sa faci fata dar asta e.
Copii cand vad ca el este cel care face totul rau si se comporta anormal,vor fi mai porniti contra lui.
Alege:ori cedeaza ori pleaca devinitiv.Nu pot sa-mi inchipui cum ar putea trai fericit fara cei apropiati.Osa se distruga.
Voua va v-a fi mai usor sunteti uniti,va iubiti,va incuajati unul pe altul mergeti impreuna mai departe.Dar el?
Cred ca si acum i-i e greu de aceia asa comportament.
Daca ar gandi sanatos asa ar zice:
Si ce daca ai iesit gatita? Poti iesi cum vrei esti matura ,libera....Deci nu-i esti indiferenta.
Da dovada ca nu-i este bine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns hoppe spune:

Cu fiecare zi este mai bine pentru mine,incep sa imi gasesc linistea sufleteasca.
Copiii sunt inca nervosi, dar incep sa se obissnuiasca.
Nu acelasi lucru pot spune si despre el.
Din ce in ce este mai nervos, acum este suparat ca ma port frumos.
Cred ca se intreaba "Oare ce se intampla cu fosta nevasta?"
Ca nu mai se ataca, vorbeste frumos, nu se mai enerveaza, nu mai raspunde la intepaturi...si unde mai pui ca se gateste mereu, are timp de coafor, si-a schimbat hainele...Si culmea...indrazneste sa plece singura in concediu cu copiii, in Bulgaria, tocmai ea, o leguma care nu a facut nimic in cei 15 ani...!!"
Si ca sa testeze hotararea mea de a nu mai raspunde la provocari, iar a inceput cu cuvinte anapoda.
Imi spune ca l-am lasat pe drumuri, ca nu mi-a pasat, ca apoi sa declare ca este fericit ca a scapat de mine, ca il plictiseam, ca acum are alte perspective in viata.
Dupa 5 min, dupa ce a plecat,ma suna sa intrebe de ce m-am uitat cu privire urata la el (oare?), ca el nu mi-a facut nimic.
Ultima oara mi-a spus ca multe rautati mi le spune la nervi, ca asa cum eu eram suparata si nervoasa anul trecut, si luam medicamente, asa este el acum??!!!
Dar sunt mai hotarata ca oricand sa nu mai cedez la provocari.Daca am reusit in ultima vreme, sper sa imi fie usor si de acum incolo.
Stiu ca sus este un Dumnezeu, ca are grija de mine si ca imi arata calea cea dreapta.




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anyella spune:

quote:

Dupa 5 min, dupa ce a plecat,ma suna sa intrebe de ce m-am uitat cu privire urata la el (oare?), ca el nu mi-a facut nimic.

anna
"Un invingator este victorios mai intai in minte si in inima si apoi castiga!" - Happy





Asta spune cel mai mult,tu esti pe drumul cel mai bun,incearca sa te detasezi cit mai mult.Asa cum iti spuneam v-a mai trece un timp pina il vei privi cu indiferenta,il vei privi decit ca pe tatal copiilor vostri.Nimic nu ramine neplatit in viata,mai devreme sau mai tirziu.Va veni scadenta si pentru el.Si atunci nu vei mai putea nici macar sa te simti "satisfacuta" pentru tot raul care ti l-a cauzat tie si baietilor.Va fi doar un om pentru care vei simti eventual compasiune si atit.Si puternica cum esti ,eu cred ca compasiunea nu v-a reinvia niciun sentiment.

Aniela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns naiuta spune:

Buna!

I-mi pare bine sa citesc ca te simti mai bine si i-ti doresc sa te simti si mai bine.
Felicitari pt.hotararea de amerge cu copii in vacanta oricat de greu ar fi fara el.
Dai dovada ca te straduiesti sa treci peste asta indiferent catde greu i-ti este testrofoci sa rezisti.
Un exemplu bun pentru femeile aflate in aceiasi situatie.
Domnul se joaca ca Tom si Gery.Azi te inerveaza.Maine incearca sa te linisteasca.
Mi-e teama ca aceasta joaca sa nu-l coste scump.
Daca continua asa risca sa nu mai dai nici doi bani pe el.
Oricum comportamentul lui arata ca i-i pare rau ca a-ti divortat si nu-i e bine asa.
Degeaba zice ca se bucura ca a scapat de tine fara sa-si dea seama i-ti demonstraza ca e nenorocit fara voi si asta o sa o vezi clar in scurt timp.
Trateaza-l cu o indiferenta totala si fi saraca in vorbe indiferent cat te provoca.
Cel putin comportamentul tau i-i da putina bataie de cap.
A...incearca sa se comporte cum ai facut tu,
Sper ca acest comportament de acum sa nu-l poata lua si nu cred ca scapa fara pedeapsa in viata si sa ajunga asa puternic.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns try spune:

Hoppe ti-am citit toata povestea, ce sa-ti spun, bravo tie ca ai avut puterea sa te rupi de el si sa-ti continui viata mai departe. Copiii sunt relativ mari si chiar daca shocul divortului se vede din plin, din fericire au cunoscut si cealalta fatzeta si multe in mintea lor sunt deja formate, setate, ar fi fost diferit daca ar fi fost mici si copiii nu ar fi cunoscut alta situatie decat mama si tata separati.
Din pacate sotul tau incearca prin orice mijloace sa te raneasca, injoseasca, loveasca in suflet, mandrie, incredere. De ce? Pt ca e genul de om razbunator care, dincolo de toate fetzele lui bune pe care le-ai cunoscut, are un mare orgoliu si in clipele lui de « ratacire » nu doreste altceva decat sa se razbune pe tine. Orgoliul lui e atat de mare incat te considera pe tine vinovata de toate problemele lui, chiar daca ele au fost generate de el. Cu siguranta in momentele lui de sinceritate cu el insusi stie ca nu a procedat si nu procedeaza bine, nici nu ma indoiesc de asta, insa cauta necontenit sa gaseasca un alt vinovat pt problemele lui. In viziunea lui, altcineva e tot timpul vinovat pt ceea ce i se intampla rau. E genul de om care cu greu reuseste sa recunoasca in fatza alcuiva unde si in ce masura a gresit. Sunt sigura ca nu a facut acest exercitiu in acesti 16 ani de casnicie, am dreptate?
E genul de om care trece fff greu peste orgoliul lui nemasurat si din pacate asta e motivul pt care el a pierdut aceasta familie, nu aventura lui extraconjugala l-a adus in aceasta situatie, ci orgoliul, egoismul, faptul ca se autopozitioneaza mereu deasupra celorlalti - asta e ceea ce l-a facut sa piarda aceasta familie. Se spune ca o greseala, daca e recunsocuta, e pe jumatate iertata. Dupa ce tu ai aflat de relatia lui, nu numai ca nu si-a recunoscut greseala (nu in sensul de a confirma sau nu ca are o relatie extraconjugala, ci in sensul de a-si asuma vina de a avea o relatie extraconjugala), dar tot pe tine te-a scos vinovata de problemele lui.
El este cel care a gresit si nu-si poate asuma responsabiltiatea propriior actiuni. Toate vorbele grele si acuzele pe care ti le arunca cu diverse ocazii sunt doar o incercare de a te umili pe tine, de a te pedepsi gratuit, instinctul lui primar asa ii dicteaza sa se comporte, e genul de om care-si pierde logica si ratiunea atunci cand e intens implicat intr-o discutie contradictorie.
« Vina » ta e ca te-ai ridicat deasupra lui, ca ai avut curajul si puterea sa te rupi de el si, culmea, sa te mai si descurci fara el. Toata viata lui el a trait senzatia ca el e stalpul acestei familii – acest statut i-a satisfacut din plin orgoliul – si, in ciuda faptului ca ti-a lasat impresia ca te respecta, tu nu ai fost niciodata egala lui, in concceptia lui ai fost tot timpul un partener de viatza, dar cu statut de subaltern. Tot acest divort ar fi fost cu mult mai putin dureros pt el, daca el e cel care ar fi luat decizia de a divorta. Prin faptul ca tu ai intentat divort (cand el nu te banuia o clipa capabila e asta) i-ai dat o palma grea peste obraz, l-ai lovit acolo unde-l daore cel mai tare: orgoliu. Si pt asta lui ii e greu sa te ierte, de-aia incearca din rasputeri sa te faca sa suferi. Durerea lui e atat de mare incat a devenit prioritara copiilor. Astae motivu lpt care o serie din actiunile lu ide fapt ii lezeaza pe copii. Dorinta lui de razbunare e atat de mare, ca trece dincolo de siguranta si nevoile copiilor. Nedumerirea lui cea mai mare este cum tu, cea buna de nimic (asta ca sa-ti faci idee cat de multa valoare a pus el pe tine ca om in acesti 15 ani), esti capabila sa iesi din situatia asta atat de bine. Si chestia asta il lasa consternat, de-aia privirile pline de uimire de la intalniri. In mintea lui credea ca tu esti atat de slaba incat nu vei putea niciodata iesi de sub influenta lui, doar Doamen iarta-ma, a practicat aceasta influenta pe tien 15 ani, nu-si imagina ca poate zace in tine un asemenea spirit de revolta si de lupta. Pri ntot ce ai facut i-ai dovedit ca esti, nu cu una, ci cu 10 trepte de-asupra lui. Iar el n ustie cu msa reactioneze la toate astea, e prea puzzled, e prea bulversat, de-aia comportamentu llui contradictoriu. El de-abia acu mdescopera femeia langa care a stat 16 ani, asa cu mdin pacate si tu de-abia acum ai descoperit cine e barbatul de langa tine.

E genul de om care incearca sa se impuna in fatza celorlalti (nu-i de mirare ca a ajuns intr-o buna functie de conducere) si care se foloseste de intimidare pt a castiga teren intr-o batalie. Si asta e motivul pt care iti arunca cu orice ocazie tot felul de vorbe, stie cat de labial psihic ai fost acum un an si el incearca sa te aduca din nou in aceeasi stare de labilitate si nesiguranta, el doar asa poate si site sa te controleze, le doar acelei persoane stie sa-i faca fatza, el nu stie sa-i faca fatza lui hoppe cea de acum, pt el ai devenit un mister.
Din pacate persoanele ca el, care se folosesc de intimidare in fatza altora si care poseda un orgoliu fara baze justificatoare, tradeaza de fapt o mare slabiciune: insecuritate interioara mare. In ciuda faptului ca iti pare ca el crede cu adevarat vorbele pe care ti le arunca in fatza, iti spun ca de fapt el nu crede multe din ele, insa asta e din pacate una din ultimele lui arme pe care le poseda in arsenal pt a se apara, atat mai poate el sa faca.
Ziceai ca ti-a spus ca el se gandea de mult la divort… aiurea, chiar daca i-a strafulgerat acest gand mintea, el a exclus aceasta posibilitate. De ce? Pt ca situatia ideala pt el ar fi fost sa fie casatorit cu tine, dar in acelasi timp sa poata fi liber ca pasarea cerului, el vroia sa fie provider-ul familiei, dar sa nu aiba obligatii morale sau de alta natura fatza de voi, in special fatza de tine. Asa ca divortul, chiar daca i-o fi trecut lui prin cap, s-a conturat ca o solutie proasta in mintea lui in acele momente. In plus, a mizat tot timpul pe incapacitatea ta de a te rupe de el, a crezut ca adulterul lui va cantari mai putin in ochii tai decat toate celelalte cate le cladiserati impreuna (doar tu spuena ica tinde sa-i faca fericiti pe cei mici oferindu-le avantaje materiale, asa intelege el lumea). Mai ales ca un an de zile dupa ce tu deja aflasesi de relatia lui, el a asistat la neputinta ta de face ceva concret, din contra, tot tu erai cea care cautai o impacare, o aplanare, o mediana la toata situatia. Mi-a scapat sau n-am inteles eu bine ce anume te-a determinat sa divortezi, care a fost punctul in care te-ai decis sa pui stop joc la relatia voatra. Cert e ca a fost o miscare absolut neprevazuta pt el. El miza pe cu totul alte scenarii.

Ma bucur sincer insa ca macar ai avut parte de 15 ani frumosi si ca aceasta fatzeta a caracterului lui nu ti s-a dezvaluit mai devreme (ma rog, nu ai putut tu s-o indetific, sau viatza nu va dat ocazia ca el sa-si arate fatza asta, sau tu te-ai multumit cu ceea ce ai primit de la el, nu stiu, n uare importanta). De ce spun din fericire? Pt ca stabilitatea asta de care ati dat voi dovada ca familie pana acum, a reprezentat un cadru sigur si stabil pt dezvoltarea copiilor vostri. Si astfel ei au avut ocazia sa traiasca o viatza normala, tipica, pana la 14 respectiv 9 ani, adica o viatza care avea toate piesele necesare. Alta ar fi fost situatia daca divortul ar fi aparut cand copiii aveau 2-3 ani. Ei s-ar fi dezvoltat si ar fi crescut toti acesti ani intr-un cadrul incomplet (lipsa unuia din parinti) si care automat duce la privatiuni afective, emotionale etc. Si, ca orice mama, spun ca mai bine suferi tu acum, mai tarziu, decat sa se fi intamplat asta cand copii erau mai mici si deci, ar fi fost mult mai afectati. Pt ca in ciuda opiniei largi, eu cred cu tarie ca (,) cu cat copilul este mai mic, cu atat mai dureroase sunt consecintele divortului asupra copilului (chair daca aparent el sufera mai putin cand e mic pt ca nu intelege realitatea din jurul lui). Din fericire copii tai sunt mari si, mental, ei au capacitatea de a face diferenta intre bine si rau. Chiar daca sunt debusolati, bulversati, raniti, odata ce va trece socul divortului, ei vor stii sa isi gaseasca locul potrivit in firul asta al vietii. Cand divortul apare la varste fragede, cand copilul nu a reusit sa achizitioneze o serie de unelte pt a face fazta unui astfel de eveniment, evident ca undeva emotional si mental ei sufera o serie de stirbiri si eventual de-abia ca adulti vor avea ocazia sa prospecteze, sa inteleaga de unde li se trag multe probleme.

Cert este ca prin toate problemele prin care ati trecut voi doi amandoi in ultimul an, o relatie normala nu va mai putea avea loc, sper ca intelegi lucrul asta. Daca el nu a stiut pana acum cum sa-si repare greselile, te asigur ca nu va stii nici pe viitor. Iar toate spuse si reprosate in acesti ultimi 1,5 ani sunt un precedent. Deci oricat de mult ti-ai dorit in sufletul tau sa reveniti la ce-a fost candva, asta e doar o utopie, niciodata relatia dintre voi doi nu va mai fi la fel si ma tem ca ncii relatia cu copii nu va putea sa redevian ce-a fost.
Pt ca el sa se vindece de problemele pe care le are, are nevoie de foarte mult timp si de ajutor din partea cuiva. Problemele lui au ramificatii in foarte multe arii ale mentalitatii (de la respectul fatza de persoana de langa el si pana la prioritizarea lucrurilor in viatza lui) si asta e foarte greu sa schimbi la un om, asta e modul in care el s-a format, e f greu sa resetezi totul si reinstalezi o noua mentalitate care sa genereze un alt comportament. Poate ca cel mai greu ti-ar fi (in cazul in care undeva departe intr-un colt de suflet speri la o reinnodare a relatiei cu el) sa treci dincolo de zidul ala de fier pe care l-a ridicat in jurul sufletului lui si care ai constientizat ce efecte are de-abia acum, dupa aparitia problemelor dintre voi. Chiar daca ai simtit pana acum ca acest zid exista acolo, de-abia noua situatie te-a facut constienta de el. Si apoi, o alta mare problema a lui este de a dobandi capacitatea de a recunoaste unde si de ce greseste si, implicit, capacitatea de a-si cere iertare, de a dori sa repare acolo unde strica.
Din pacate pt tine, tu te-ai trezit acum, dupa 15 ani cine e de fapt omul cu care traiesti. Si asta ma aduce la titlul subiectului tau. Strict luandu-va pe voi doi, as tinde sa spun ca tot ce ai trait pana acum a fost o minciuna, in sensul ca ai trait cu un om care nu ti s-a dezvaluit complet (ca s-a abtinut el, ca n-ai reusit tu sa vezi sau ca soarta nu va supus unor teste care sa scoata in evidenta neajunsurile lui, deja nu mai are importanta), imaginea ta despre el nu s-a suprapus cu realitatea a ceea ce este fostul sau sot de fapt. Judecand insa prin prisma intregii voastre familii (adica tu si copii luati la un loc), situatia asta calma de 15 ani a fost ceva benefic pt voi si a fost de preferat oricarei situatii in care ceea ce traiesti acum s-ar fi intamplat acum 5, 8, 10 sau mai stiu eu cati ani.

quote:
Problema cea mai mare pentru mine a fost ca dintr-un om bun, peste noapte s-a transformat intr-un om rau, fara pic de mila.


Tu trebuie sa contientizezi ca el nu s-a transformat dintr-o data dintr-un om bun intr-un om rau si cu atat mai putin peste noapte. El asa a fost mereu. Zidul pe care l-a ridicat in jurul sufletului lui nu te-a lasat sa vezi asta. Tot ce vezi acum rau la el de fapt face parte din partea intima a sufletului lui, lucru pe care el a dorit mereu sa-l tina ascund (instinctiv, nu ca asa a planuit). Oamenii se cunosc cel mai bine cine sunt tocmai in momentele dificile, de mari incercari din viatza.

quote:
Am stat la pat o saptamana, nu am mancat, nu am baut.Zicea sa termin cu scenariile.Zicea ca ma prefac.


Pt el nu era nimic nou, el era acelasi din punctul lui de vedere si nu putea intelege ce ti se pare tie asa dramatic. El n-a putut sa inteleaga ce contrast enorm de imagine a creat: cel de dinainte si cel de dupa. Daca tu nu aflati de aventura lui, lucrurile ar fi continuat si pana in ziua de azi la fel de calm, linistit ca si in acei primi 15 ani. Acesta simpla si banala informatie (faptul ca tu ai aflat ca el are o relatie extraconjugala) l-a determinat pe el sa fie incapabil sa se mai ascunda, el a crezut ca asta l-a expus si ca zidul ala contruit de el s-a daramat si asta l-a infuriat teribil, tu ai devenit dintr-o data un intrus, el nu considera ca ai dreptul la acea bucatica de intimitate. Nu i-a placut nici o secunda ca tu ai patruns dincolo de linia pe care el credea ca o pazeste cu f mare tarie, s-a simtit complet dezbracat in fatza ta din acel moment si asta l-a enervat si infuriat cumplit. Ca un copil mic care, facut de rusine in fatza unei multimi, face o criza. Si asta a dezlantuit un sir de comportamente de care tu pana acum n-ai fost contienta niciodata.

quote:
au aranjat vacante in strainatate despre care iar habar nu am.


El nu va putea scoate copii niciodata din tara fara acordul tau in scris. Pt asta el trebuie sa aiba asupra lui o imputernicire semnata de tine. Daca nu respecta intalnirile cu copii conform hotararilor judecatoresti, atunci poti oricand sa sesizezi asta pe cale legala. Si exista masuri coercitive pt astfel de situatii. El nu realizeaza ca printr-un asemena comportament poate pierde si bruma drepturi de vizitare? Sau din nou se bazeaza pe faptul ca tu nu o sa iei atitudine ferma.

quote:
Stau si ma gandesc, ma urmaresc ultimele cuvinte.Din ce nu se mai poate opri?


El a inteles bine ca tu ai deschis cutia pandorei, adica tu esti cea care l-ai desconspirat pe el si l-ai facut sa se expuna lumii cu tot ce are el, adica inclusiv cu acea bucata de suflet pe care el a tinut-o mereu ascunsa restului lumii. Probabi lca toata viata lu ia luptat cu acesti demoni, cine sa stie ce a fost in mintea si-n sufletul lui, dar situatia pana acum nu l-a adus in punctul in care acesti demoni probabil devenit mai puternici decat omul bun care a stiut sa fie inainte. A realizat ca acum e imposibil sa mai puna o masca pe fatza si sa pertinda ca este ceea ce a fost odata. Ceea ce nu realizeaza el este ca nu tu esti vinovata pt felul in care el a ajuns, el nu realizeaza ca el a fost asa mereu (din nou, tinde sa caute o vina in afara lui, el in nici un caz nu poate fi vinovat). Doar ca, prin greseli repetate, ti-a dat tie ocazia sa dai la o parte un val si sa vezi dincolo de el.

Mesajul cred ca a iesit lung, dar e un fel de raspuns la toate mesajele tale postate in 2 capitole, deci nu-i de mirare de ce mi-a iesit asa de lung.
Sper din tot sufletul ca baietii tai sa gaseasca o cale sa accepte situatia si sa nu se mai impotriveasca ei. Tu? Cu siguranta vei gasi calea de a te vindeca. Nici nu-mi fac probleme de acest lucru.

Mergi la inceput