S-a incheiat un vis...(partea a doua)
Raspunsuri - Pagina 12
crisseis spune:
De ce faceti voi doua tabere aici?
Va puteti substitui voi sufletului ei?
Credeti voi ca poate fi convinsa Cristina sa-i mai dea o sansa, dupa cat de numeroase sunteti de-o parte sau de alta?
Fiecare femeie stie la un moment dat daca mai poate duce, daca mai are ce sa dea si daca mai vrea.
Daca se hotaraste intr-un fel sau altul, nu va fi meritul nimanui de pe forum.E decizia ei si atat.
Happy_in_TO spune:
Mie nu mi-a placut cum a vorbit Dan despre amanta.. "Nesimtita"...wow... asta spune multe despre caracterul lui. Ca si cum ea ar fi vinovata de ceea ce i s-a intimplat lui.
Cristina, fa ce iti dicteaza inima, dar nu te grabi in decizii. Stai si gindeste-te cum este mai bine pentru tine si pentru baietelul vostru.
Larissa... ai scris doua comentarii la adresa mamicilor singure si femeilor divortate care m-au calcat pe nervi! Ceva in linia... e normal ca sa fii sfatuita de mamicile singure sa nu il ierti... Ale naibii mamicile singure, normal ca vor sa ingroase rindul lor, sa fie cit mai multe...
Al doilea mesaj, adresat lui "mamagiuliei" este jignitor de-a dreptul!
"Daca tu ai divortat, nu ii sfatui si pe altii sa o faca!" Cine iti da tie dreptul sa ii vorbesti asa?? Urit...foarte urit!...
stii... in unele situatii divortul vine ca o eliberare, ca un curs normal al unei relatii care s-a inbolnavit si a murit... Un divort nu este un sfirsit, ci un inceput al unei noi etape din viata...
Eu am plecat atunci cind am realizat ca, daca mai ramin ma transform in ceva ce nu vreau sa fiu, cind imbratisarea lui mi se parea ca ma trage in jos, ca o piatra de git, cind vroiam sa fie liniste si curatenie in jurul meu...
Bafta la amindoi si luati decizia cea mai buna...
Eu personal cred ca Dan iti va face mizerii destule daca te hotarasti sa divortezi si chiar si dupa... Nu stie sa aprecieze o femeie, da cu noroi in trecut si nu joaca fair...
cristina_ana spune:
In primul rand imi cer scuze ca va raspund asa de greu, dar nu prea pot sta la calculator, sunt aproape toata ziua plecata. Va spun sincer ca sunt foarte impresionata de mesajele voastre, de faptul ca v-ati facut timp pentru mine si incercati sa ma ajutati.
Lucrurile nu sunt deloc simple. Cred ca ar fi fost mult mai usor pentru mine ca Dan sa se fi hotarat sa ramana cu amanta, sa fi incheiat in mod civilizat casnicia asta si sa incercam fiecare sa ne ducem pe drumul nostru. Dar el nu pare deloc sa vrea sa renunte. Motivele reale doar el le stie. Eu nu pot decat sa le intuiesc, si nu imi place deloc ceea ce cred eu despre el.
Larissa, eu am inteles perfect ce ai vrut tu sa spui cu ramasul impreuna pentru binele copilului. Stiu ca te-ai referit la posibilitatea unei relatii normale, la posibilitatea ca noi doi sa ne iubim din nou, ca el chiar sa-si dea seama cat a gresit si sa incerce sa indrepte lucrurile, Dar eu, in momentul de fata, nu mai am resursele necesare sa-i mai acord o sansa. Poate in viitor, daca va reusi sa ma convinga. Desi ma indoiesc profund de asta. Stii, mi-ai amintit de sarcina de acum doi ani. Intr-adevar, el se purta asa de frumos cu mine. Imi mangaia burtica in fiecare seara pana adormeam, imi aducea zilnic prajituri, flori, imi facea poze…La sarcina cu Andrei, a fost total schimbat. Din ziua in care i-am aratat testul de sarcina pozitiv, subiectul a devenit aproape tabu. Efectiv refuza sa discute despre copil, ma ignora, cu greu am reusit sa-l conving sa-mi faca cateva poze. Nu il mai interesa DELOC subiectul bebe. Daca vroiam sa-i mai cumpar viitorului copil ceva lucrusoare, le lua si le punea la loc in raft. Pe mine m-a afectat foarte mult acest comportament. Poate de-asta nici nu l-a iubit cand s-a nascut….Sau poate l-a privit ca pe o piedica in noua lui relatie.Probabil ca ne ura pe amandoi, se simtea obligat sa ramana acasa, cand sufletul lui era in alta parte. Mi-e foarte greu sa cred ca acum chiar si-a dat seama cit a gresit. Dupa ce am nascut, mi-a spus de multe ori ca nu ma mai iubeste si nu mai e fericit cu mine. Si vorba Violetei69, nu exista iubire resuscitate. Poate e doar sentiment de vinovatie, sau mai grav, interese materiale (care sunt foarte mari). Dar in nici un caz iubire. Cel putin nu iubirea aceea care imi trebuie mie.
De ramas imreuna acum, este imposibil. Astept sa se mute de acasa, si abia apoi ma voi intoarce in Bucuresti. Psiholoaga noastra, la care el continua sa mearga, i-a spus foarte clar ca despartirea este singujra noastra solutie in acest moment. Si pe urma, daca el chiar este bine intentionat, va trebui sa imi dovedeasca asta. Nu stiu nici eu cum, sau in cat timp. Nu stiu nici daca o sa mai vreau eu asta. Deocamdata imi este bine fara el. Pentru prima data in ultimul an, am incetat sa mai plang zilnic.
Gio, la vorba aceea ma gandeam si eu mereu. Abia cand un om da de bani si putere, isi arata adevaratul caracter….din pacate.
Contrapunct, asa e, i-as putea ierta ca m-a inselat, daca el, ca om, ar fi ceea ce imi doresc eu. Nu a fost niciodata perfect, dar omul de acum doi ani era foarte aproape de ceea ce imi doream eu de la un barbat.
OOCristina, sunt multe adevaruri in mesajul tau. Pari a cunoaste foarte bine oamenii. Am citit si alte postari ale tale, si mesajele tale merg direct la suflet. Esti cumva psiholog? In privinta amantei ai avut dreptate. Este divortata, si fostul sot nu numai ca a inselat-o, dar a facut si un copil cu o alta femeie in timp ce ei erau casatoriti, in conditiile in care ea nu reusea sa aiba copii.(a avut doua extrauterine).Cel putin asta mi-a spus ea, nu stiu cat de adevarat este. Probabil uraste barbatii, asa ceva lasa urme adanci intr-un om. Si am inteles ca ii cam ia la rand pe barbatii de la ei de la serviciu. Dupa Dan, se pare ca au mai fost vreo doi. Repet, nu stiu cat de adevarat este.
Acum Dan este in concediu si a venit la munte. Sta la un hotel si ne vedem zilnic prin parc cu copilul. Si cam atit…Pare plin de intentii bune, dar ma repet, nu mai cred deloc in el . Am senzatia ca se foloseste de copil, ca sa il iert. Mizeaza pe partea sensibila, dar mi-am luat-o de atitea ori de la el, incat nu mai cred nimic.
Luna, eu stiam povestea ta. Tu esti o norocoasa!!! Ai un sot care te iubeste la nebunie, care a stiut sa fie tata adevarat pentru Cosmin si o fetita superba. Uite ca viata nu se termina cu un divort, dimpotriva, poate fi inceputul a ceva mult mai bun!
CamiCreata, nu iti mai face ganduri negre!!! Sotul tau te iubeste,si un barbat normal nu inceteaza sa isi iubeasca sotia pentru ca s-a ingrasat in timpul sarcinii, dimpotriva!!!! Pozele le-am scos de pe forum, ca sa nu il recunoasca pe sotul meu colegii de serviciu. Dar am sa iti trimit link-ul pe PM.
Happy_in_to, si pe mine m-a frapat negativ faptul ca Dan a numit-o pe amanta “nesimtita”. Asta in conditiile in care pana de curand zicea ca a fost prietena lui cea mai buna, singura cu care reusea sa comunice perfect si care ii intelegea “problemele”. Intr-adevar, ce poate sa fie mai urat decat sa arunci cu noroi in oamenii pe care odata i-ai iubit. Doar pentru ca te-au inlocuit?!!!!
Mamagiuliei, Arghirmonica, Criseis, Ica,Absoluta, si toate fetele care si-au facut timp sa-mi scrie, va multumesc si va pup!
Cristina, mamica fericita de bebe Andrei-Eric (26.07.2007)
cristina_ana spune:
Larissa, imi pare rau ca ai fost asa bolnava! Sper ca Alexia este bine!!!
Cristina, mamica fericita de bebe Andrei-Eric (26.07.2007)
cristina_ana spune:
Camicreata, am vrut sa iti trimit pozele pe PM dar nu il ai activat!
Cristina, mamica fericita de bebe Andrei-Eric (26.07.2007)
danut13 spune:
Cristina, tu stii in adancul sufletului tau adevarul! Te rog nu te mai lua dupa sfaturile asa zisilor "prieteni"(stii la cine ma refer). Un prieten adevarat te accepta asa cum esti si iti accepta deciziile chiar daca le considera gresite din punctul lui de vedere. Ce prieten este acela care se baga cand aude ca ne certam dintr-o anumita cauza si incepe sa zica "Aaa stiu si eu asta, o stiu sigur ca asa e!!" cand nu are nici o dovada decat ca banuieste? sau altul care iti zice "Divorteaza acu ca mai incolo nu te mai ia nimeni?!?" sau alte replici inteligente a la prieteni? Cati din cei care iti dau sfaturi acum au o viata a lor? Sa aiba liniste in familia lor si sa nu trebuiasca sa se uite in curtea vecinului "just for fun!"? Mi-ai zis ca te suna zilnic sa mai afle noutati! Sunt prieteni de distractie si atat! Tu esti inversunata acum impotriva mea deoarece te-ai plans la acesti prieteni si te gandesti "oare ce o sa creada daca ma impac cu tine?" Cum poti sa crezi asta? Lasa-i sa creada ce vor! Te-a ajutat cineva cu ceva in afara de vorbe? Cati dintre ei crezi ca te-ar ajuta daca ai avea o problema adevarata? Cu fapte nu cu vorbe!
Mi-ai reprosat ca am facut rata la o masina de fitze... Ai uitat cumva ca de 2 ani ti-am zis ca o vom cumpara? (cunosteam proprietarul si stiam cand va termina leasingul) Ti-am aratat-o si nu ai zis nimic! Ba chiar ti-a placut! Si acum este de fitze! Este o masina clasica care nu iese in evidenta cu absolut nimic! Si o stii!
Cum poti sa spui ca m-a schimbat locul de munca? Mai tii minte care au fost primele mele cuvinte dupa ce m-am angajat? Sa nu afle nimeni unde lucrez!! Deoarece nu vroiam sa ies in evidenta prin nimic si sa nu trebuiasca sa fiu privit cu invidie de unii sau altii.
La sarcina cu Andrei stii foarte bine ca nu am mai crezut ca o sa am asa o frumusete de copil si in subconstient am dezvoltat o protectie la acest subiect ca in caz ca ceva nu mergea bine sa nu mai sufar ca in 2006(faptul ca nu m-am exteriorizat nu insemna ca nu sufar). Am inceput sa-l iubesc dupa ce m-am convins ca este adevarat si ai simtit asta.
Spui ca mi-ai mai dat sanse dar ti-ai luat-o de atatea ori!? Stii foarte bine ce inseamna asta! Nu am avut o sansa reala doar noi2. Nu am avut sansa de a fi doar noi doi singuri cateva zile departe de agitatia orasului. Acele cateva zile nu am fost singuri nici o clipa iar tu trebuia sa-ti joci rolul de superioritate in fata prietenilor "ca te tii tare pe pozitii si nu cedezi". Ai plecat urechea la spusele altora(+"nesimtita") si m-ai acuzat continuu. Cand stiai adevarul. Il simteai. Nu intelegi adevarata problema! Te opresti ca multi altii de pe forum la un cuvant sau altul spus in graba sau la nervi si incepi sa despici firul in 4! Problemele dintre noi le stim amandoi si le-am constientizat dupa discutiile cu psiholoaga. Este vorba de viata noastra si nu de a prietenilor. Prieteni de distractie gasim pe toate drumurile.
Gandeste-te ca scriu pe acest forum deoarece stim amandoi ca intre noi mai exista sentimente puternice. Nu te mai minti! Noi am avut o viata si o poveste de dragoste pe care multi ne-au invidiat-o! Nu da cu piciorul acum cand familia noastra este intregita de un membru pe care il dorim de atatia ani si il iubim la nebunie. Lasa sentimentele sa spuna ce au de spus. Sa lasam logica si sa ne ascultam inima. Fiindca orice am spune, iubirea va gasi pana la urma drumul. Este doar o problema de timp...
Antoanela23 spune:
Buna seara,
Cristina, am gasit de curand subiectul tau si am fost socata sa aflu prin ce treci si prin ce ai trecut pana acum.
Te tin bine minte de cand scriai la odiseea noastra (iulie- august 2007), tot atunci am aflat si despre prima ta sarcina, iar eu avand doua sarcini cu risc si mult stres te-am admirat mereu pentru puterea ta si vointa de a privi mereu inainte.
E pacat, mare pacat ca s-a ajuns aici si ca ai suferit atat de mult.
In mod cert sotul tau nu te-a apreciat cum ar fi trebuit de vreme ce s-a dus dupa primul fluture frumos colorat care i-a iesit in cale intr-un moment cand trebuia sa fie alaturi de tine 100% . E pacat si ca nici macar acum nu poti fi sa stii ce e in sufletul, in inima si-n mintea lui.
Iti doresc sa decizi cum e mai bine pentru tine si copilul tau, sa fii impacata cu tine insuti si mai ales linistita si fericita.
Te imbratisez,
Anto, mamica de Sonia (22iunie 2007) si Victor (8 octombrie 2005)
jadi spune:
Am ezitat daca sa raspund sau nu, mai ales ca nu am o asemenea experienta de viata dar mai presus de orice, trebuie sa intelegi ca situatia ta e unica. Motivele care te-au adus aici pot fi comune pentru toate cuplurile dar in genere fiecare situatie este unica, nu se poate trata cu un "medicamemt comun" care sa o vindece. Mai departe iti doresc multa putere si har ca sa vezi solutia, uneori e bine sa rupi relatia daca se considera ca nimic nu te tine legata de ea, alteori e mai bine sa tolerezi si sa te impaci dar sa impui noi reguli care nu se pot incalca indiferent de situatie. Nu este usoara a doua varianta, tot timpul cat vei trai vei avea o "gaura" in suflet (stii povestea cu cuiele care se scot dar raman gaurile) depinde de tine si de el daca veti face ca aceasta gaura sa se misoreze si sa nu apara altele. Si nicicand sa nu apara reprosurile de genul ai facut-ai dres, atunci relatia nu are nici un viitor.
Nu stiu daca doresti ca noi sa te compatimim, imi pare rau ca treci prin asemenea situatie dar sper din tot sufletul sa ai intelepciunea sa iei cea mai buna decizie! Suntem alaturi de tine indiferent de rezultat!
Deni & 
Vlad & Tudor
cristina_ana spune:
Antoanela, Jadi, 
Cristina, mamica fericita de bebe Andrei-Eric (26.07.2007)
X-ray spune:
ciau mamico!ti-am admirat strumful,e perfect!sa-ti traiasca si mai hai pe la noi(dupa cum vezi am venit si noi aici
),e sarbatoare la strumfarie,acum un an ne perpeleam cu nascutul,sti tu....acum sarbatorim!
am citi din urma si mesajele lui dan,in fine e ffff greu sa dai sfaturi dar sa iei decizii...dar ce ma bucura cel mai tare e optimismul si puterea ce razbate din mesajele tale,se vede "ca ai trecut hopul " cum s-ar zice,adica ai reusit sa te mai pui si pe tine(si pe andrei) pe primul plan.mare curaj oricum sa discuti cu "duamna",dar rupe orice legatura e mai bine pt psihicul tau.
pupici si numai bine!
alina mamica bulinei www.youtube.com/watch?v=54C4rgga0L0" target="_blank">Elisa 
(20 iunie 2007)
povestea noastra...