Despre spitalele si doctorii unde ati nascut (2)

claudis spune:

Clauiva am vesti...

Dupa o "plimbare" pe la urgenta din cauza unei sangerari ..am ajuns si la domnul doctor la cabinet cu eco facuta..Se pare ca am eliminat din hematom acum avand doar 2 mm ..Astept acum sa se resoarba sau sa se elimine si restul.Domnul doctor m-a asigurat ca la eco de 18 saptamani nu va mai fi nimik...In continuare am restrictii dar ce nu fac eu pentru bebe...
In rest toate bune..nu mi-a dat vitamine..nu mi-a dat analize ..Iau doar no-spa si utrogestan 2 saptmani.
Acum astept cu nerabdare sa mai treaca o luna sa il vad pe bebe din nou...Ieri la eco deschidea gurita ..zburda de parca era pe arcuri...sughita si ne facea cu mana...la prima eco a zis ca posibil baietel...acum posibil fetita...acum sa vedem....
Municipalul la urgente arata destul de urat...La receptie abia scoteam informatia cu clestele...M-au trimis la traume desi am spus ca nu sunt inregistrata...( acolo erau o gm de bonavi..o sg asistenta care se ocupa de toti..(mai aparea cate un doctor care intra ,iesea) .Dupa mai bine de 15 minute intreb un doctor daca astept unde trebuie si sunt trimisa la ginecologie..Abia acolo o asistenta draguta si somnoroasa ma trimite sa ma inregistrez..dar ametita fiind nu inteleg unde asa ca intreb un domn " doctor " unde sa ma duc..imi spune intr-o doara " prima usa pe stanga...vin eu" ...si a venit ...dupa 10 minute...era ocupat cu ..." nimik"..Se chinuie sa imi faca o fisa..vorbeste in 2 peri...Cu fia ajung din nou la receptie si apoi in sf la ginecologie unde este chemat un doctor ...Acolo am avut noroc..Un doctor tanar dragut..care mi-a facut un control...m-a trimis la eco...Mi-a dat informatiile necesare si o reteta...
Phew ..am scapat...Partea buna e ca acum stiu la ce sa ma astept si ce sa fac ca sa fiu bagata in seama...Noroc ca am fisa acum
Astept vesti si de la tine clauiva..Tu cand mergi la doctor?

GeorgianaGl spune:

Pe vremea cand eram insarcinata am tot cautat sa citesc pareri ale mamicilor care au nascut la Euroclinic, insa din pacate nu prea am gasit. Acum realizez si de ce… poate multe dintre ele si-ar fi dorit sa impartaseasca din experienta lor, insa odata venit pe lume puiul, el le-a acaparat tot timpul, toate gandurile, toate preocuparile. Asa mi s-a intamplat si mie. Mi-am propus chiar dinainte de a deveni mamica sa scriu despre cum a fost la Euroclinic, insa nu am reusit pana azi, cand fetita mea are deja un an si o luna… Efectiv n-am mai gasit timp!
N-as vrea sa sune a reclama, nu vreau decat sa povestesc cum a fost, pentru ca sa stie si alte mamici cum a fost in cazul meu.
Eu am ramas insarcinata dupa cinci ani de chin, analize si tratamente (unele date de unii medici, asa, “pe incercate”). Odata ce am ramas insarcinata, am venit la aceasta clinica plina de incredere, avand o experienta anterioara … placuta, daca pot spune asa.
Mi-am facut programare la d-na Dr. Nuraltay Emel, care mi-a urmarit ulterior sarcina si cu care am si nascut (prin cezariana). Am avut asigurare medicala la compania cu care avea contract clinica si aproape toate vizitele la medic au fost acoperite de aceasta, inclusiv toate analizele (in afara de ecografii). Pentru ecografii si nastere am avut o reducere de 15%.
D-na dr. a fost o profesionista in adevaratul sens al cuvantului – m-a ingrijit si mi-a fost aproape, m-a scultat si m-a sfatuit cu orice am avut nevoie. Nici un fel de vitamine, nici un fel de medicament nu mi-a fost administrat fara analize temeinice (ceea ce nu se intampla de regula la medicii din orasul unde locuiesc si unde tratamentul e acelasi pentru orice gravida). Pentru orice problema aparuta am putut vorbi cu d-na dr. la telefon si dumneaei a avut intotdeauna grija sa-mi indeparteze temerile si sa ma incurajeze.
Am nascut pe 16 septembrie 2008 o fetita. Acea zi a fost mai frumoasa din viata mea si numai mamicile stiu cat de emotionant, de minunat, de necomparat poate fi un astfel de moment! M-a schimbat pentru totdeauna, mi-a rasturnat toate prioritatile si m-a facut sa simt ca nu exista pe lume dragoste mai mare decat cea pentru puiul tau. Nu se poate exprima in cuvinte! Mi-am dorit atata vreme un copil, insa n-am stiut ce-mi doresc! Daca as fi stiut macar o clipa cum e, probabil ca as fi innebunit de grija ca n-am sa mai pot trai ziua cand voi fi mama! N-as mai fi avut rabdare!
Si acum despre cum a decurs nasterea la Euroclinic… sa vad si ce-mi mai aduc aminte de atunci… Am fost programata pentu nastere la ora 10.00, asa ca la ora 8.00 eram deja la clinica pentru internare. Aveam la mine un bagajel cu strictul necesar – cateva schimburi pentru mine si bebe, cateva articole de igiena personala si kit-ul pentru recoltare de celule stem. Am avut si dosarul cu analizele din timpul sarcinii (pentru ca citisem pe net ca ar fi nevoie – n-a fost! La clinica existau copii cu toate analizele mele.) Foarte repede am fost internata si condusa in rezerva. Toata lumea a fost foarte draguta si toti s-au comportat exemplar.
Rezerva arata impecabil (am avut rezerva standard)– sclipitor de curata si dotata cu tot ce aveam nevoie – aveam pana si periuta de dinti si pasta, si gel de dus, si pieptan si multe altele … Chiar daca as fi venit cu mana in buzunar, n-as fi dus lipsa de nimic.
O d-ra asistenta mi-a adus camasa de noapte si papucei de unica folosinta si s-a ocupat de toaleta obisnuita. (nu a fost nevoie de clisma, nu te obliga nimeni sa o faci daca ai rezolvat singura problema acasa). Toti au grija acolo sa nu te simti nici rau, nici penibil, sa nu simti nici un discomfort, atat cat le sta in putinta, bineinteles!
M-a vazut si d-na dr. (parca si medical anestezist – nu-mi mai aduc aminte bine, insa cu dumnealui m-am intalnit cu o zi inainte pentru ultimele analize si pentru anamneza). Mi s-a facut monitorizare si m-au pregatit pentru nastere. Sotul meu a fost tot timpul cu mine in rezerva – a filmat, a facut poze… Noi am fost singuri, nu stiu cum ar fi fost daca mai erau si altii (rude, prieteni) cum ar fi decurs lucrurile. Sotul a fost dotat cu halat, papuci si caciulita sterile si mi-a fost alaturi pana in momentul in care am plecat in sala de nasteri, care era cu un etaj mai sus. Pana in acest moment nu mi-a fost teama, eram doar emotionata si nerabdatoare sa-mi vad bebitza. In momentul in care mi-am imbratisat sotul si am intrat in lift insotita doar de d-ra asistenta m-a apucat o jale si o teama de nedescris! Cand am ajuns in sala in care urma sa fiu pregatita de nastere tremuram toata si imi era frig (si de teama, dar si pentru faptul ca acolo era un pic mai rece decat in rezerva unde statusem). Am asteptat putin – vreun sfert de ora – intinsa pe un pat – timp in care o alta d-na asistenta m-a intrebat diverse lucruri (mi-a cerut ceva date … nu-mi mai aduc aminte care anume!), mi s-a luat tensiunea si mi s-a montat branula. Si acum cand imi aduc aminte de acel moment mi se face stomacul ghem, ca atunci… Retraiesc senzatiile cu aceeasi intensitate! Am mers in sala de nasteri, unde medicul anestezist mi-a montat epidurala. M-am temut foarte tare de acest moment, insa medical a fost atat de priceput, incat n-as putea spune ca pot vorbi de vreo durere cand mi-a montat-o ci doar de o senzatie – ciudata! – durere n-a fost decat cand mi-a fost montata branula – atunci a piscat destul de tare. Cam aiurea a fost momentul in care anestezicul a inceput sa-si faca efectul si am realizat ca nu-mi mai simt corpul de la brau in jos – e destul de ciudat sa simti ca iti dispare brusc jumatate din trup – mi s-a facut putin rau, m-am intans si dintr-o data am simtit o caldura in tot corpul si am incetat cu tremuratul. Un asistent foarte amabil m-a ajutat tot timpul – sa ma asez pentru anestezie, sa ma intind, m-a sfatuit tot timpul si m-a avertizat despre ce urmeaza sa simt, sa fac.
Operatia a inceput cu o ora mai tarziu decat fusese programata, nu stiu de ce, insa nu m-a deranjat in vreun fel. A durat cam vreo ora (eu aveam si un chist dermoid pe ovarul drept pe care l-am scos cu aceasta ocazie). Tot timpul cat a durat operatia am fost constienta. (Am uitat – sonda urinara mi-a fost montata dupa ce s-a facut epidurala – deci n-am simtit nimic). Medicul anestestezist a fost tot timpul langa mine si a vorbit cu mine – m-a incurajat si m-a anuntat in momentul in care a aparut puiutul. Dupa ce a fost spalata si s-au prelevat celulele stem, a fost infasata si mi-a fost adusa – plangea de mama focului si mi s-a parut cel mai frumos copil din lume! Am pupat-o si apoi au luat-o (am aflat ulterior – i-au aratat-o lui tati si apoi au dus-o la incubator – nu era nimic in neregula, doar ca asa sunt dusi bebelusii care sunt nascuti prin cezariana – nu stiu cum e in cazul celorlalti – sunt tinuti la caldura o vreme, apoi sunt obisnuiti treptat cu temperature mai scazute).
Dupa ce au scos-o pe bebitza medicul anestezist m-a intrebat daca doresc sa ma adoarma pana la finalizarea operatiei – insa am refuzat. Totul a decurs foarte bine – eu m-am simtit ok, nu am simtit nici o durere, singurul discomfort a fost creat de faptul ca m-au apucat niste frisoane teribile (probabil de la anestezie, nu stiu!) de aveam senzatia ca se misca toata masa de operatie cu mine. Chistul a fost scos si d-na doctor a reusit sa-mi salveze ovarul (medicii de la mine din localitate m-au avertizat ca mai mult ca sigur ca in urma operatiei de extirpare a chistului voi pierde ovarul si trompa dreapta – ei, nu s-a intamplat asa!).
Dupa operatie am fost dusa in rezerva mea – sotul meu ma astepta la intrare si a mers cu mine. Mi-au adus ceai cald, pe care l-am baut cu paiul – mi s-a parut cel mai bun ceai din lume! M-a incalzit si am reusit sa scap si de tremuratul acela enervant. Asistenta a fost super draguta! Toata lumea se purta exemplar si eu m-am simtit minunat! Nu mai stiu cat a trecut, insa dupa o vreme a mers sotul meu si mi-a adus puiul - inutil sa va spun cat de fericita eram si cat de frumoasa mi se parea fetita mea!
Toate cele patru zile cat am stat internata, fetita a dormit in camera cu ceilalti bebelusi – pe mine m-au lasat sa ma odihnesc si sa ma refac. In timpul zilei am tinut-o cu mine (nu ma puteam desparti de ea) – o luau doar pentru vizita medicala (a ei), vaccinuri, somnul de noapte. Daca as fi dorit sa dorm cu ea nu m-ar fi oprit nimeni. Asistentele (impreuna cu sotul meu) m-au ajutat sa o iau in brate, sa o alaptez (asta la inceput), sa ma ridic si probabil ca m-ar fi ajutat si la baie daca as fi vrut – insa dupa ce m-am ridicat in picioare eu nu am mai vrut sa ma ajute nimeni (nu am vazut rostul – ma descurcam singura). Prima noapte a fost mai grea – durerile au fost mai mari, insa mi s-au administrat calmante oricand am solicitat.
Mancarea a fost ok – nu avea cum sa fie ceva super gustos, fiindca dupa operatie nici nu poti manca orice, insa totul era gatit bine si totul era proaspat.
Pentru orice problema am avut nu a fost nevoie decat sa apas pe butonul de la capul patului si o asistenta venea si ma ajuta cu ce solicitam.
Totul a fost perfect – d-na doctor venea zilnic – stateam de vorba (ca si cum am fi fost prietene ), medicii neonatologi au fost acolo langa noi si ne-au raspuns la toate intrebarile (eu mi-am notat chiar si in agenda).
M-am simtit in siguranta, m-am simtit bine si ingrijita. Cu fetita mea s-au purtat perfect – nu am ce sa reprosez, nu am nici macar o observatie negativa! Nu am dat spaga nimanui, toata lumea mi-a vorbit foarte frumos, pentru mine a fost totul perfect! Nasterea pentru mine a fost o experienta minunata si daca e sa-mi aduc aminte de ceva frumos, acele momente sunt cele mai potrivite. Normal ar fi sa fie asa pentru toate mamicile, asa ar trebui sa fie peste tot, in orice spital – si daca in cele de stat nu exista bani pentru medicamente si dotari, si poate e de inteles faptul ca trebuie sa-ti cumperi pana si pansamente, n-ar trebui sa fie o problema pentru medici si asistente sa se poarte omeneste cu bolnavii. Omenia n-ar trebui sa fie conditionata de banutii bagati in buzunare. Nu te costa nimic o vorba buna, nu e greu sa fii cu intelegere fata de cei in suferinta – ba mai mult – necesita mai mult consum de energie sa te porti urat, asa cum se intampla, din pacate.
De platit, am platit doar nasterea – cu reducerea de 15% (operatia de chist ovarian a fost acoperita de asigurare) si de asemenea am platit toate consumabilele si medicamentele administrate in plus fata de pachetul standard (prelevarea de cellule stem e gratuita aici). Tot ce am platit s-a regasit pe bonul pe care mi l-au dat la iesirea din spital.
Intr-adevar, costurile sunt mari, insa daca o sa-mi ajute Dumnezeu sa mai fac un copil, tot aici o sa vin. Efortul financiar a fost destul de mare pentru noi, insa a meritat fiecare banut.
Pe d-na dr. o recomand cu toata inima – in caz ca e cineva care isi doreste o astfel de recomandare – am mai spus – e o profesionista in adevaratul sens al cuvantului si o femeie extraordinara!
Cam asta a fost tot.

clauiva spune:

GeorgianaGl,e bine ca nasterea a fost pentru tine o experienta placuta. De cele mai multe ori nasterea in sine e dificila ori perioada de recuperare e lunga si ne dorim sa treaca cat mai repede.
Eu personal, am ales intai medicul care sa imi supravegheze sarcina si sa ma asiste la nastere iar spitalul a venit la pachet cu acesta. Desi am nascut la Municipial, dupa cum am mai spus, nu ma pot plange dar nu se compara nici pe de parte cu conditiile de care ne/ai povestit tu.
Claudis, imi pare foarte rau ca ai avut parte de o "vizita" la urgente. Dar stii cum se zice...totul e bine cand se termina cu bine. Pana la urma, lasand la o parte personalul medical si experienta avuta, sunteti bine amandoi sau amandoua. Este cel mai important. Deja hematomul e mult mai mic si nu ai de ce sa/ti mai faci griji.
Deci e posibil sa ne vedem la control si eco la 18 saptamani. Am calculat ca asta inseamna in jur de 20 noiembrie. Eu prefer la inceputul programului intrucat vin din ploiesti si dupa cateva experiente urate cu masina si blocajele din trafic, prefer sa merg cu trenul.
Sarcina usoara si astept vesti bune

claudis spune:

Esti f draguta clauiva...Intr-adevar sunt f linistita acum cand stiu ca totul s-a terminat cu bine.
Eu am facut programare pe 18 noiembrie...la 17 sapt si 5 zile...Sper sa nu fie prea devreme...avand in vedere ca mi s-a spus la 18 saptamani...
Tu cand vrei sa te programezi? Pe mine nu m-a putut programa mai devreme de ora 15.00.
Sarcina usoara si tie...
Foarte frumoasa experienta ta Georgiana..Sper sa isi permita cat mai multe fete o nastere la un spital privat.
Eu as fi putut face eforturi dar medicul cu care am dorit sa nasc acolo nu a parut prea incantat...Mai favorabil ii era la spitalul de stat unde " presta" asa ca am renuntat la idee..si la medic
Ma bucur sa aud ca sunt si medici care nu fac meseria asta doar pentru bani

claudis spune:

clauiva ..Am si eu o intrebare referitoare la domnul doctor Dumitrascu..Stiind ca esti pacienta veche a dansului...Ti s-a intamplat cumva sa racesti in sarcina? Mai am pana ce ajung la control ...si am o durere in gat de la care imi e teama sa nu ma ia febra...As vrea sa stiu ce fel de tratament sugereaza dansul in caz de raceala...
Eu deocamdata ma tratez cu ceai ,lamaie si miere...comprese de spirt si cartof la gat...As lua un paracetamol..un tantum verde...strepsils...ceva homeopat..dar parca nu as lua de capul meu desi stiu ca nu sunt intenzise in sarcina..Stii cum e...sunt pareri si pareri..
Sper sa aud de tine curand...

Petit_bebe spune:

buna Laura. Sunt mai noua pe forum si am citit povestea ta.Eu sunt gravida in 4 luni si merg la control la dr. Haiduc in speranta ca voi naste cu dumnealui desi nu a deschis niciodata subiectul nasterii si nici eu nu am apucat inca. Poate a considerat ca e prea devreme. Postarile m-au ajutat foarte mult sa imi clarific multe nedumeriri vis-a-vis de Filantropia si dr. Haiduc. Pana acum dr. a fost corect la controalele facute, la clinica particulara, adica nici foarte deschis si receptiv dar nici rece si distant. Am tot intrebat daca fixarea e k, am un fibrom si vroiam sa stiu cat e de grav dar a fost foarte retinut in afirmatii ceea ce m-a cam dezamagit.
Sincer acum incep sa am indoieli legate de alegerea spitalului si dr dar sper ca totul sa fie bine in final. Cel mai tare ma sperie incapatanarea de a face cezariana de la bun inceput avand in vedere situatia ta. Am mai auzit de astfel de cazuri dar tot speram sa nu fie adevarat.
As vrea daca poti sa imi dai mai multe detalii despre colaborarea ta pe timpul sarcinii cu dr. Haiduc cat si dupa aceea.(cat de des ai fost la controale, daca morfologia pt trim2 si 3 tot la steriu te-a trimis?)
Multumesc mult .

clauiva spune:

Claudis, si eu am fost racita zilele trecute, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu am mai deschis calculatorul. Nu am avut probleme pana acum dar l/am intrebat la un moment dat pe domnului doctor ce anume as putea lua, in caz de raceala. Mi/a recomandat multa vitamina C, oscillococinum si doar exceptional paracetamol. Eu, sa fiu sincera, am mancat multa lamaie. Altceva nu am luat. Probabil din aceasta cauza a cam durat... Multa sanatate! E ceva mai serios sau o banala raceala?
In rest, cum te simti? In perioada asta ar trebui sa miste bebelusul. Mai ales daca e mai jucaus din fire.
La mine a inceput sa se vada butica desi, la prima sarcina, dupa 20 de saptamani se putea ghici ca sunt insarcinata.
Sanatate si sarcina usoara.

cosmo80 spune:

Buna tuturor

Sunt noua pe forum, am tot citit in speranta ca voi gasi ceva despre dl dr Suciu Nicolae, insa nu am gasit nimic ; nici de bine nici de rau. Exista cineva care imi poate spune ceva despre dumenalui?

Multumesc frumos

5+

Eseea spune:

Laura.s, sper sa nu te superi ca am dat link cu povestirile tale la subiectul despre dr Haiduc. Mi se pare f util ca fetele sa citeasca postarile tale.

Mami de fetita si de baietel

claudis spune:

Clauiva ..Imi pare rau sa aud ca si pe tine te-a prins raceala asta pacatoasa dar bine ca a fost o forma usoara si la tine cum a fost si la mine
Si eu m-am tratat cu multa lamaie dar pe langa asta de teama sa nu fac febra mi-am pus si o compresa cu spirt la gat...Ulterior am realizat ca alcoolul va trece prin piele si va ajunge in sange asa ca am renuntat...
Sunt sigura ca nu voi fi aplaudata de domnul doctor pentru isprava mea
Din ceea ce spui este clar ca nu e de acord nici cu medicamentele acceptate de alti medici mai usor
Eu o sa ajung la cabinet miercurea viitoare si o sa aflu cat de grav este ca am folosit spirt si ce pot sa fac in caz de febra..( dar probabil este vorba despre paracetamolul luat exceptional)
Multa sanatate si tie clauiva

Eu nu sunt sigura ca am simtit miscarile lui bebe inca......
Saptamana trecuta am simtit un puls pe care cica l-r fi simtit si sotul...( ma gandesc sa nu fi fost stomacul meu)
Sotul tot aude borboroseli cand asculta burtica...Iar eu simt uneori inainte de culcare niste fluturaturi pe o parte si pe alta a burtii...( dar ma gandesc sa nu ma fi asezat pe vre-un nerv ceva)

Astept ceva mai concret totusiParea f jucaus la ecografie

Tu probabil ai inceput sa il simti..Am inteles ca la a doua sarcina se simte mai devreme

Cat despre burtica ...la mine s-a vazut din prima luna...Eu slaba din fire aratam gata sa iau proportii
Acum burtica se vede bine de tot..Am luat 5 kg deja...Sunt f amuzata de noile mele forme ..avand in vedere ca o viata intreaga am fost ascutitoare .Sper sa raman distrata pana la sfarsit ...hihi
Noroc ca nu mi-a dat domnul doctor Dumitrascu si vitamine ca asta imi mai trebuia lol

La tine daca la prima sarcina abia se zarea burtica la 20 de saptamani inseamna ca ai luat destul de putin pana la sf....La sarcina asta tot asa?

Apropos..Tu cand ajungi la cabinet?