Metode reale de prevenire a abuzului
Raspunsuri - Pagina 8
MissParker spune:
iula78, 
esti o curajoasa! Multumim pt. increderea de a ne povesti momente atat de traumatizante din viata ta. Cred ca acum stii prea bine ca ce a facut tatal tau ("mangaierile" in zona genitala) a fost abuz sexual. Spre norocul tau, ai reusit sa scapi de mai rau, insa asta nu inseamna ca in sufletul tau nu au ramas multe sechele... Nu reprima, lasa totul sa iasa la suprafata, incearca sa suporti suferinta care va veni odata cu amintirile, numai asa te vei putea elibera. Corpul tau oricum a stocat acele amintiri, doar constientul se mai amagea ca poate n-a fost asa sau ca poate, daca nu se gandeste la asta, e ca si cum n-ar fi fost. De aici apar de multe ori la maturitate bolile, corpul fostilor copii abuzati trimite semnale ca acele traume trebuie prelucrate emotional, altfel nu putem scapa de ele.
Bravo ca ai citit Alice Miller si esti deja prevenita si informata in privinta abuzurilor!! Eu am constatat ca celor mai multi oameni le vine greu sa creada, sa accepte realitatea "banala" a abuzurilor sexuale, care de fapt este regula si nu exceptia. Odata ce ai inceput sa VEZI care este realitatea, dintr-odata ti se dezvaluie o cu totul noua lume: urata, ce-i drept, dar reala, si atunci ai posibilitatea sa faci ceva, sa incerci sa previi, sa corectezi, orice numai sa nu te mai faci ca asa ceva nu exista.
Felicia 
27+ mami under construction pentru 
- David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
Ramonika spune:
iula si-a sters postarea...
Ramonika
si pisicile www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601300550848/" target="_blank">Vladutz
www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601305182027/" target="_blank">Bubulina www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601300550510/" target="_blank">Maritza www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601300550608/" target="_blank">Fulgushor www.flickr.com/photos/11125714@N02/2227425419/" target="_blank">Miki
dianocica spune:
quote:daca asta e decizia ei, atunci
Originally posted by Ramonika
iula si-a sters postarea...
poate mai bine asa. e bine sa poti spune ceva atunci cand simti sa o faci, dar inteleg si dorinta de a pastra unele lucruri un pic mai intime. eu cred ca pasul cel mare -constientizarea (+eliberare)- a fost facut. ca nu vrea sa ramana pt posteritate pe un forum e totusi alegerea ei. Daca aceasta vangheliada va rezulta, si va asigur ca va rezulta, v-am spus si de craciun, cand ne-am intalnit, va rezulta clar din aceasta vangheliada si din aceste intalniri.
iula78 spune:
da, poate detaliile ma rusineaza, poate ca as vrea sa fiu si eu p-aici un parinte in regula, poate ca incerc sa evit sa dramatizez.
si da, consider ca am fost abuzata de tatal meu, chiar daca cei cu care am vorbit pana acum nu mi-au dat dreptate intru totul.
amintirile mi se invalmasesc acum in cap si nu prea mai stiu de mine. daca as fi fost agresata in permanenta poate mi-ar fi fost mai usor sa trag o concluzie, mi-as fi permis luxul sa urasc, macar. dar n-au fost numai rele, desi au trecut o limita oarecum normala a suportabilitatii, au fost si bune. mi-e greu sa decelez.
mi-e frica sa nu ajung si eu un agresor cu copilul meu, asa cum a facut-o tatal meu. il vreau liber de violenta, de orice natura ar fi aceasta.
multumesc pt incurajari si intelegere.
Ramonika spune:
da, iula, te intelegem, dar tocmai, ca aici esti anonima (cred), de asta nu stiu de ce ti-ar fi rusine, ca doar nu te stie nimeni la oki...
Ramonika
si pisicile www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601300550848/" target="_blank">Vladutz www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601305182027/" target="_blank">Bubulina www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601300550510/" target="_blank">Maritza www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601300550608/" target="_blank">Fulgushor www.flickr.com/photos/11125714@N02/2227425419/" target="_blank">Miki
Hopes spune:
iuli stai linistita, nu vei fi asa cu copilul tau
MissParker spune:
iula78, nu-ti face probleme, si eu m-am lovit de aceeasi reactie de la multi in clipa cand am scos la iveala incestul din familia mamei mele si abuzul sexual la care am fost supusa. Dreptatea nu ne-o da nimeni, trebuie sa ne-o dam singuri. Mie propria mea mama mi-a scris textual: "Daca mi-ai fi spus atunci, il trageam de urechi, dar acum ... spune si tu ce sa fac?" si doua fraze mai incolo (fiindca individul are acum cancer la colon) "N-are rost sa fac vorbarie pe ac. tema dar da-mi voie sa ma intereseze in continuare ce este legat de el, ca frate"... 
Raspunsul meu (scris in timp ce plangeam de tremura carnea pe mine) a fost: "N-are rost sa faci „vorbarie”????? N-ARE ROST SA FACI „VORBARIE”? Asta ai simtit tu ca trebuie sa-mi scrii cind mi-am golit sufletul in fata ta si ti-am marturisit acea experienta traumatizanta? Dar cind te va interesa SI DE MINE si de durerea mea? Cind vei putea sa simti compasiune si pentru mine, doar atunci cind voi avea si eu cancer??? Cind vei putea sa imi spui de exemplu: „Of, mai Feliuta, mai, saracuta de tine, ce ingrozitor trebuie sa fi fost PENTRU TINE sa fii in acea situatie oribila fara sa te poti apara, ce scirbita trebuie ca ai fost din cauza agresiunii animalului ala de Vasile, care se freca de tine beat si cu respiratia imputita de tutun si alcool!” Mama, chiar nu ai SIMTIT asa ceva si ai preferat sa ignori durerea mea pentru a putea sa te „interesezi in continuare de Vasile ca frate”? Pai ce frate e ala care face asa ceva, mama???? Tu tot lui ii iei apararea si tot pe mine ma certi? Si mai vrei sa te cred ca EU as fi fost aia prioritara pentru tine? O mama care-si iubeste fiica si tocmai afla ca aceasta a fost agresata sexual asa reactioneaza? Ii reproseaza acesteia ca „nu ai spus atunci” si ii spune apoi „nu are rost sa fac VORBARIE pe tema asta” – cu alte cuvinte ma cac pe tine si pe suferinta ta, mie fratele meu imi este mai important, sa nu indraznesti sa mai zici ceva de rau de el ca-ti dau la cap, sa nu mai indraznesti sa deschizi subiectul asta in fata mea!! Bine, mama, dar atunci macar nu te mai minti singura ca eu as fi cea prioritara, cind faptele tale dovedesc contrariul, ok?"
Si la putin timp dupa aceea am rupt legatura cu ea, fiindca ma lamurisem de "iubirea" ei fata de mine.
O ultima completare: cand cineva i-a spus mamei ca nu trebuia sa reactioneze asa fata de mine, reactia ei a fost revelatoare: "Pai daca s-a luat de familia mea!!" - uite aici un lapsus care mi-a demonstrat ca pentru ea eu, copilul ei, nu faceam parte din familia ei, ci doar fratii ei cu care-si imparte acelasi trecut incestuos si abuziv si plin de maltratari. Dar ok, daca asta a fost alegerea ei...
Asa ca, draga iula78, ti-am povestit toate chestiile astea ca sa vezi ca TU nu ai de ce sa te rusinezi, TU nu ai de ce sa te simti vinovata! De asemenea, trebuie sa invatam ca nu toata lumea e capabila sa inteleaga si sa simta empatie fata de un copil abuzat, lumea fuge de asemenea adevaruri dureroase (cine stie ce amintiri se mai trezesc din reprimare si nimeni nu vrea asta!), asa ca trebuie sa gasim in noi insine puterea de a ne vindeca sufletele. Eu fac de 4 ani terapie si inca mai am de lucrat.
Spuneai ca ai citit "For your own good". Ai citit si "Desteptarea Evei"? Tot Alice Miller, o carte extraordinara (o gasesti pe serverul comun de la topicul "Carti electronice pt. mamici si copii").
Exemplul tau a fost foarte bun pentru ca tocmai asta am vrut si eu sa subliniez cu acest subiect: ca abuzatorii sunt oameni normali, ca relatiile copilului cu un molestator nu sunt doar negative, ca acesti oameni nu au coarne si copite si nu sunt asa usor de identificat cum s-ar crede etc.
Si la mine relatia cu unul din unchii care a abuzat de mine era mai buna si mai afectuoasa decat cu propriul meu tata, individul era bun si atent cu mine, ma rasfata, isi petrecea timp cu mine, tocmai de aceea nici eu nu pot sa-l urasc (mai ales ca a si murit acu' vreo 17 ani), desi uneori ma gandesc ca asta m-ar ajuta sa trec mai usor peste tot ce a fost.
Of, Doamne... E tare greu...
Felicia 27+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
mihuta spune:
pai sigur ca e mai usor sa crezi ca abuzatorii sunt ca in filme, pedofili in serie care pandesc copiii la locul de joaca sau persoane total abrutizate, in nici un caz tata mama unchiul Nelu sau bunicutul iubit...
eu cred e mai greu de suportat abuzul din partea unei persoane pe care copilul o iubeste...
mami de Sophia
iula78 spune:
Felicia, am si "Desteptarea Evei"; inca n-am citit-o din cauza de timp.
Asta mi-a fost si mie ideea de baza; din situatia mea sa realizeze si altii ca oricine poate sa agreseze, fara a primi vreo eticheta in acest sens. Un alt lucru pe care as vrea sa-l subliniez este ca, de obicei oamenii isi imagineaza la fel de artificial si potentiala victima, refuzand sa creada ca ei ori copiii lor pot fi in cauza. De asemenea, prin abuz inteleg, de regula, niste fapte evidente, grele, ce pot fi cu usurinta damnate. dar, adesea, lucrurile sunt confuze si nu inseamna neaparat viol, omor etc. De aceea sunt luate cu superficialitate, tolerant oarecum fata de agresor ; "da, nu-i in regula, dar nici nu te-a omorat, faci prea mare caz din asta...". si atunci tu, ca victima incerta, te zbati intre durerea ta si vinovatia cu care simti ca ceilalti te lasa. "Dramatizezi, exagerezi, ti se pare, acum intelege si tu ca...", vorbe pe care nu te astepti sa le auzi. Ai vrea macar sa te asculte si sa-ti spuna "Imi pare rau pt tine".
De asemenea, e greu pt un copil abuzat de propriul parinte sa oscileze intre imaginea lui ca agresor si necesitatea afectiunii parintelui. Atunci cand, pe langa abuz sexual, mai este si violenta verbala, fizica, atitudinala etc., cocteilul este forte. Copilul nu mai are nici o sansa decat "un martor" care sa-i spuna macar incotro s-o ia, care sa-i spuna ca nu el este vinovat si ca are nevoie de ajutor specializat.
Eu, una nu cred ca ii voi spune tatalui meu cat rau mi-a putut face mie si surorilor mele si mamei, din cauza ca as face-o pe mama sa sufere f mult. Mi se pare ca acum e tarziu. Ei sunt batrani, eu am trait atatia ani asa. Sper doar sa fac candva terapie. Am inceput-o de curand, dar am intrerupt pt ca n-am timp.
MissParker spune:
quote:
Originally posted by iula78
Un alt lucru pe care as vrea sa-l subliniez este ca, de obicei oamenii isi imagineaza la fel de artificial si potentiala victima, refuzand sa creada ca ei ori copiii lor pot fi in cauza. De asemenea, prin abuz inteleg, de regula, niste fapte evidente, grele, ce pot fi cu usurinta damnate. dar, adesea, lucrurile sunt confuze si nu inseamna neaparat viol, omor etc. De aceea sunt luate cu superficialitate, tolerant oarecum fata de agresor ; "da, nu-i in regula, dar nici nu te-a omorat, faci prea mare caz din asta...". si atunci tu, ca victima incerta, te zbati intre durerea ta si vinovatia cu care simti ca ceilalti te lasa. "Dramatizezi, exagerezi, ti se pare, acum intelege si tu ca...", vorbe pe care nu te astepti sa le auzi. Ai vrea macar sa te asculte si sa-ti spuna "Imi pare rau pt tine".
Cata dreptate ai
E greu de sensibilizat opinia publica atunci cand mai toti isi imagineaza ca abuzul sexual inseamna doar violul sau in orice caz ceva violent. Oamenii ar trebui sa-si perfectioneze perceptiile pentru a invata sa diferentieze de exemplu intre a se arata gol in fata copilului in mod natural si a se arata gol in mod exhibitionist sau intre tandretea parinteasca naturala si mangaierile menite sa stimuleze sexualitatea copilului; apoi, semnificatia unor manifestari cum ar fi: aratatul de reviste sau filme pornografice, atingeri genitale, privitul pe furis cand copilul face dus/baie, masturbare in prezenta copilului, fortarea copilului sa atinga organele genitale ale adultului, comentarii vulgare sau sexualizate fata de copil, astea fiind printre cele considerate "inofensive"...
Si apoi, cand tu ca fost copil abuzat esti sfasiat intre vinovatia ca ai lasat sa se intample abuzul si dorinta de a uita, cand tu iti doresti un cuvant de compasiune, de intelegere, un gest afectuos, cel mai plin de cruzime raspuns este ceva de genul "Ei, era beat, ce vrei!" sau "Ei, avea si el frustrarile lui" si tot asa...
Adica celor mai multi oameni le este, culmea, mai usor sa gaseasca in inima lor intelegere si scuze pentru abuzator decat compasiune fata de victima. Asta ma intristeaza cel mai mult.
Felicia 27+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE