Metode reale de prevenire a abuzului

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns miau-miau spune:

quote:
Originally posted by Andrada

quote:
Originally posted by miau-miau

Copiii mingiiati in chiloti duios de bunic, tata sau unchi nu sufera dureri fizice, nici macar mentale la vremea respectiva. De aceea zic ca situatia e nesolvabila.




Cam asa gindesc si pedofilii ca societatea si adultii ii invata ulterior pe copii ca actul in sine a fost abuz cind el in sine e numai dragoste.
In realitate copiii sufera traumele si fizice si mentale (chiar atunci cind li se intimpla) numai ca nu au conditiile (sprijin, drepturi, voce) sa si le manifeste.
A




exact asa gindesc si eu (ca tine, nu ca pedofilu'). Numai ca daca se intimpla pe la 3, 4, 5 ani copiii nu pot defini ce li se intimpla.

Dar hai sa te intreb o situatie: tu ca femeie si mama, care sa zicem ai o relatie OK cu tatal copiiilor tai, la un moment dat te prinzi ca ceva nu e in regula. Nimic evident, poate doar cum vorbeam mai sus a treia situatie in care surprinzi erectia taticului cind se joaca cu fiica in poala. Ce faci? Nu e nimic clar, dar tu sti ca este. Discutiile sint lipsite de rost, eventual ii pti comunica decizia ta de a-ti lua copilul si a nu-l mai vedea la minim 500metri de el. Nu mai exista drum de impacare, intoarcere cu el. Pe de alta parte, repet, el nu a facut nimic practic.
Ajungi in tribunal unde tu personal ca mamica nu ai nici o dovada a nimic, de fapt nu s-a intimplat nimic, dar tu sti ca daca mai stai oleaca, acolo veti ajunge. In momentul in care e cuvintul tau impotriva cuvintului taticului, poti fi chiar acuzata in instanta ca esti nebuna, de fapt tu esti obsedata, vrei sa distrugi relatia tatalui cu copilul. SI astfel ajungi sa trebuiasca sa-ti dai copilul in vizita cu taticul de care tocmai ai divortat.
In ziua de azi, mamele nu mai au luxul de a-si lua copilul in brate si a pleca. Copilul nu e al tau, e al ambilor parinti.
Asa ca te intreb, care din cele doo variante o preferi, sa sti ca copilul tau va fi obiectul dragostei fizice a tatalui lui cu tine in casa, unde eventual ii poti da o tigaie in cap cind o sa-l prinzi asupra actului, sau sa fi singura acasa, in timp ce micuta/micutul petrece timp de calitate cu taticul, in garsoniera inchiriata de el dupa divort.
Asta mi se pare cea mai grea situatie, daca e unchi sau bunic, de aia scapi cumva.
SI sti cum se finalizeaza cazuri din astea grele, mama alege sa nu faca nimic, ca cel putin sa aibe impresia ca are situatia sub control si poate actiona cind e cazul, abuzul oricum se va produce, mama se va epuiza de asteptare, groaza, frica, vinovatie, intrebari si peste multi multi ani, va avea confirmarea ca fiica i-a fost abuzata si va fi acuzata de catre aceasta de neinteres, neimplicare. Va fi cea care nu si-a salvat copilul.
Am vazut yo aseara la HBO.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

Mama de la HBO a fost nitel comoda ca sa zic asa. Vizitele sint supervizate cind se banuieste abuzul.
Iar daca nu, exista o intreaga retea de mame "on the run" in america ptr ca au refuzat vizitele alea.
Aplici metode speciale in situatii speciale. Numai daca n-ar fi nenorocita asta de inertie ca sa ne tina la caldurica. Copiii trebuie sa capete drepturi, voce si curaj ca sa vorbeasca, cum sa faca asta cind propria mama se ascunde dupa matura?
De ce tac copiii? Pentru ca nici adultii nu-s mai vorbareti cind e vorba de chestii d-astea,
A

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Happy_in_TO spune:

Situatia desrisa de tine este cosmarul oricarei mame! Vai, cit de vulnerabila poate fi o mama in situatia aceea!! Si aici depinde si de la tara la tara!

De exemplu in Canada este deajuns sa spui "banuiala de abuz sexual" ca nu mai vede taticul copilul decit sub supraveghere. Iar atit taticul cit si copilul vor fi supusi unor sedinte psihologice, unde specialistii vor hotari daca tatal este ok la minte sau nu...

Eu cred ca as lua-o razna sa imi trimit fata in vizite la fiecare sfirsit de saptamina la taticul iubitor!

Uite, sunt singura de 4 ani si nu am adus inca in casa pe nimeni ca barbat. Mi-e teama! Am fete micute. Si lumea e plina de nebuni!
Nu am incredere, nu am dat de un mascul care sa ma faca sa ma simt confortabila indeajuns.

In vacanta de Craciun am fost in Cuba cu fetele mele. Acolo la restaurant si apoi la bar in aer liber, linga piscina, un tip bine de tot, din Austria se tot dadea la mine. Era foarte atent la ce vorbeau fetele... Fetele mele gasisera o pisica acolo in parc si vroiau sa ii dea ceva de mincare. El a comandat peste si mi-a adus mie la masa sa le dau fetelor sa hraneasca pisica. Apoi m-a intrebat daca este ok sa vina la masa noastra. Am facut conversatie, era business person, manierat, elegant, etc... Si vorbeam de calatoriile noastre si imi spune ca a fost in Vietnam pentru o luna in vara si ca a fost superb. Era mai mult atent la fete decit la mine... Si beculetele de atentionare faceau ca sirenele de salvare in capul meu!

Complicata treaba... Instinctul ala matern "gut feeling" cred ca este important si o comunicare deschisa cu copiii.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns blue eyes spune:

Mama care are asemenea temeri, si daca o intereseaza sanatatea copilului, trebuie sa investeasca in relatia cu el, in asa fel sa poata obtine de la el informatiile cu privire la un eventual comportament deplasat al tatalui. Creata aceasta platforma de protectie si afectiune, copilul se simte in siguranta si ajunge sa povesteasca de la sine ce il apasa.



Cadoul potrivit pentru o femeie? Descopera-i feminitatea!
Cadoul potrivit pentru un copil? Lasa-i copilaria!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns miau-miau spune:

quote:
Originally posted by blue eyes

Mama care are asemenea temeri, si daca o intereseaza sanatatea copilului, trebuie sa investeasca in relatia cu el, in asa fel sa poata obtine de la el informatiile cu privire la un eventual comportament deplasat al tatalui. Creata aceasta platforma de protectie si afectiune, copilul se simte in siguranta si ajunge sa povesteasca de la sine ce il apasa.



frumos spus, dar vezi ca deja vorbim de "si ajunge sa povesteasca de la sine ce il apasa" -postmortem. Cum facem cu prevenitul?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Happy_in_TO spune:

Vorbim sincer despre orice inclusiv sex.

Separam feelinguri de rusine, vina, teama asociate cu sexul.

Sintem atente ca mame la toate nuantele comportamentului copiilor nosti.

Schimbari in comportament sa nu fie trecute cu vederea. Apetit schimbat, personalitate (devine mai retras sau poate mai agitat), felul cum reactioneaza cind este dezbracat, facutul pe ei sau in pat etc.

Comportament diferit sau ciudat fata de anumiti membri din familie, fata de sexul feminin sau masculin.

Comportament ciudat al abuzatorului. De obicei acesta izoleaza copilul (nu il lase sa se joace afara cu copii, petrece mai mult timp cu acesta), ii ia cadouri scumpe, vine mai des prin casa, insista ca acel copil sa vina mai des in vacante singur, etc...

Senzatia de inchidere a copilului, necomunicativitatea...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Azi am avut "curs" la gradi. Si am ridicat doo dejte si am pus intrebarea acestui subiect.
Daca eram un extraterestru verde dp care curgea ceva gelatinos radioactiv, nu cred ca puteam fi privita la fel ca azi, acolo, intre educatoare (doua) si mamicile celelalte.
Pt ca probleme nu exista, pt ca nu noua ni se va intampla, etc ... deci asa, eu sunt mama nebuna si paranoica.




Daria & GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani Alba ca Zapada

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

Daria!!!!!!!
A

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Merci Andrada.
Deci dupa ce am fost catalogata cea mai permisiva mama, in urma unor teste, am luat rosii in cap k ii dau copilei guma de mestecat, cand am ridicat asa o problema serioasa am luat acele priviri "horror", dar am avut atata sange in mine sa continui discutia. Deci lumea s a balbait, nu a stiu ce sa zica, inafara de chestii de genul "sa ne rugam sa nu ni se intample", "eu nu cred ca ..." ... si iar mi am dat seama ca nu are rost ...
Eu vreau sa stiu de pericole, Giulia trebuie sa stie de pericole, sa ne putem feri, sa ne putem apara, ce naiba e atat de greu de inteles ?! ...

Va multumesc pt acest subiect, sper sa invat cat mai multe !



Daria & GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani Alba ca Zapada

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns redi spune:

quote:
Originally posted by mamagiuliei


Pt ca probleme nu exista, pt ca nu noua ni se va intampla, etc ... deci asa, eu sunt mama nebuna si paranoica.




Daria & GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani Alba ca Zapada






Las' sa te considere cum vor ,in schimb fii sigura ca le-ai starnit macar curiozitatea si poate in noaptea asta se vor gandi, cel putin mamicile care mai erau acolo.

Mergi la inceput