sfaturi pt o viitoare mamica singura

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns anca_vlad spune:

relatia cu tatal copilului e complicata parerea mea este sa il uiti ca un astfel de tata iti va aduce numai necazuri, nici sa nu te gandesti sa il treci in certificatul de nastere al copilului, dar in legatura cu parintii pareare mea este sa te asezi la masa cu ei si sa discutii deschis despre situatia ta, doar ei te pot ajuta, chiar daca acum sunt suparati sunt singurii care vor fi langa tine, sunt parinti si vor actiona in consecinta, cu timpul vor intelege ca ai crezut intr-o himera dar bb nu are nici o vina!


ii va durea mai tare daca ii vei pune in fata lui bb si nu le spui spune.....cat despre rusine sa uite!

eu l-am facut pe vladut fara sa fiu casatorita si nu a fost nici o rusine, a fost doar alegerea mea!

POZE VLADUT



"Dumnezeu iarta, dar nu lasa nimic neispasit!" Arsenie Boca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ana68 spune:

Si eu cred ca singurii care te pot ajuta sunt parintii tai.Si ma gandesc asa dat fiind faptul ca ai mentionat cat te-au ajutat pana in prezent,ca te-au intretinut in facultate si ca ti-au cumparat un apartament si ca inca iti trimit bani de mancare.Parerea mea este ca trebuie sa lasi frica de o parte si sa discuti la modul direct cu ei,chit ca vei fi certata(asta este,in fond si la urma urmei capul face,capul trage si ti-ai cam facut-o singurica).Din greseli se invata lucrurile bune.Ideea este ca acum esti ok,singurica te descurci,insa bebe iti va acapara marea parte a timpului tau.Nu zic ca nu te vei descurca singura cu bebe...te vei descurca,nu-i baiul,numai ca nu stiu cum vei face fata oboselii si solicitarii,vei ajunge sa te prabusesti de oboseala.Este bine sa ai pe cineva care,asa cum scriau fetele,sa te ajute macar cu cumparaturile.
Apoi,revenind la parintii tai,mai e si problema ta financiara,trebuie sa discuti si aspectul asta cu ei...trebuie gasita o solutie cat mai buna,caci vei avea nevoie de banuti si cei o mie si ceva de euro se vor termina intr-o buna zi.
Iti doresc tot binele din lume,sa te tina curajul asta intotdeauna...

Ana-Maria,mami deAlex&Luana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danabb1 spune:

va multumesc mult pentru sfaturi,si eu m-am gandit mult la problema abordarii parintilor este foarte greu sa tin in mine tot si intr-adevar pentru problema mea sunt numai eu vinovata,insa nu stiu cum sa le spun mai ales ca au si ei foarte multe probleme si sunt foarte stresati, ma gandesc ca nu are rost sa le tulbur si eu linistea pentru ca pentru moment pana se naste puiutul nu ma pot ajuta cu nimic iar acum nu cred ca mi-ar face bine toate reprosurile lor ca intai au sa-si planga ei de mila,au sa intre in panica,au sa se gandeasca la rude,vecini,au sa faca crize de inima si tot tacamul si in loc sa ma ajute au sa se uite urat la mine,au sa-mi scoata ochii si-au sa-mi puna intrebari la care nici eu nu stiu raspunsul gen:,,ce ai sa faci cu viata ta,cum ai sa te descurci fara barbat,te credeam m-ai desteapta unde t-a fost mintea,etc'' si asta timp de 4 luni pana nasc,asta zic din experienta ca la noi asa e procedura pentru orice trasnaie cat de mica ori acum e maaaaaare de tot si cam asa ar reactiona si la ei supararea tine mult.
Imi puteti sugera cai de abordare a subiectului

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nicoll_mada spune:

Dana despre relatia ta cu tatal copilului in nici un caz nu te voi judeca eu (nici eu nu am prea gandit mult la un moment dat) si nici nu cred ca are cineva dreptul sa te judece.Oricum tu esti cea care trebuie sa iesi din situatie.
Subscriu si eu ideii de a nu il trece nici macar in certificatul de nastere,vei avea nevoie de incuviintarile lui de foarte multe ori.Si de asemeni cred ca e cazul sa vorbesti deschis cu parintii tai.Tot din proprie experienta stiu ca sunt singurele persoane din lume care vor fi langa tine mai devreme sau mai tarziu neconditionat.
Despre banutii care-i poti lua dupa nastere asa este,nu vei beneficia de cei 6 milioane din cele 8.Doua vei lua oricum pana face copilul 2 ani,reprezinta alocatia lui.Mai poti lua de la primarie suma de 3 milioane,un fel de ajutor social pentru mamele care nu au nici un venit.Intereseaza-te din timp despre ce e vorba si ce acte iti trebuie.De cei 5 milioane cumulati sunt sigura,este drept ca iti vor ajunge cam pentru nevoile lui BB,dar totusi sunt.
Ma bucur ca l-ai vazut pe BB,sunt sigura ca deja simti altfel,este mai mare implinirea,bucuria...poate nu m-am exprimat corect,dar este o alta senztie,sti cu "cine ai de a face".
Daca vei vrea si nu te va deranja te pot ajuta si cu ceva lucrusoare,unele sunt neambracate de fetita mea,nu a avut timp.Sa sti ca as face-o din inima,nu din sentimente de mila sau altceva.Si uite asa sriindu-ti acum,mi-a incoltit in minte un gand pe care am sa-l si scriu.Daca vei vrea (sunt sigura ca nu ai face-o decat ca ultima solutie-si te inteleg,nu ma deranjeaza) ma ofer voluntar sa botez pe BB.Dar sa fim sanatosi pana cand tu va trebui sa te gandesti la asta si daca va fi cazul sa sti ca eu tot aici voi fi.
Pupicei si sanatate multa!Mai asteptam cate o veste de la tine.

nicoll_mada Codruta Andreea ( 29.07.2005 ) si Alexandra Stefania ( 12.07.2007 }
http://community.webshots.com/user/nicoll_mada
MMN

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anca_vlad spune:

o sa iti povestesc ceva!

am o vecina care la fel a procedat intr-o sambata l-a sunat pe tatal ei sa o duca la maternitate ca ea trebuie sa nasca, avea 18 ani si eram pe vremuri de mult apuse!

cred ca banuiesti prin ce soc au trecut parintii, dar i-au fost alaturi dar cred ca era mai bine daca ar fi incercat sa le fi spus dinnainte sa ii fi pregatit intr-un fel!

au avut un soc, mama ei mai ales spune ca nici in ziua de azi nu isi aminteste pe unde a umblat 3 ore in acea zi!

POZE VLADUT



"Dumnezeu iarta, dar nu lasa nimic neispasit!" Arsenie Boca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danabb1 spune:

ieri a venit tatal copilului la mine desi eram despartiti cel putin din punctul meu de vedere si mi-a zis ca indiferent daca ma cert cu el s-au nu o sa vina la noi si o sa aiba grija de noi.Niciodata nu am avut curajul sa-l intreb de cand am aflat ca sunt insarcinata ce o sa faca cu noi si nici el nu a deschis subiectul insa si-a schimbat atitudinea fata de mine si din cauza asta l-am simtit incurcat,m-am simtit respinsa si tradata si m-am despartit de el.Trebuie sa spun ca banii pe care ii am ca sa ma intretin ii am de la el si mi i-a dat cand am aflat ca sunt gravida ca sa nu depind de parinti(el ii cunoaste si stie ca reactioneaza aiurea).Cand m-am despartit de el am facut-o ca sa clarific lucrurile sa incerc sa-mi vad de viata mea chiar daca stiam ca am sa am probleme financiare,acum lucrurile s-au complicat din nou pt mine dar pt el se pare ca sunt destul de clare vrea sa fim ca si pana acum si sa aiba grija si de mine si de copil.Tot el e cel care s-a certat cu parintii mei ca sa-i determine sa se poarte mai frumos cu mine si sa aiba grija si de mine nu numai de fratele meu,tot datorita lui mi-au dat parintii apartamentul(teoretic era al meu dar nu se indurau sa-l aranjeze cat de cat sa-l faca locuibil ca a stat 4 ani nelocuit,si dupa ce am venit de la facultate vroiau sa locuiesc la 23 de ani cu ei).El zice in gluma ca sunt copilul lui si sincer cam asa si simt ca am schimbat tutela parintilor cu a lui,singura perioada de semiindependenta a fost cea din facultate.Cand am incercat sa fiu independenta sa-mi caut de lucru dupa facultate pe toata perioada verii m-au lasat sa ma descurc singura fara nici un ban,adica 0 lei findca vroiam sa raman in is si ei nu erau deacord.El mi-a platit chiria la un apartament pe trei luni si m-a intretinut toata perioada dar m-a lasat sa-mi caut singura de lucru si la toate locurile de munca pe care le-am gasit singura salariul era mic:4,5-5mil pe luna si nu mi-ar fi ajuns nici de chirie,mancare,transport(numai chiria la apartament era de 200 de euro pe luna)a fost o perioada de cosmar pentru mine cand m-am simtit cea mai mare ratata de pe lume,am inteles ca fara sprijin nu pot sa ma descurc si m-am intors in bt ca nici degeaba nu puteam sa stau in is innebuneam.
Aici pe forum majoritatea femeilor sunt independente,mature cumva au reusit sa se descurce singure,eu toata viata n-am stiut decat sa invat si acum cand am terminat cu facultate si dau piept cu viata vad ca nu sunt in stare de nimic,nu am fost in stare sa-mi gasesc un servici care sa-mi asigure traiul,sunt dependenta financiar( aici am de ales) ori de parinti ori de un barbat casatorit cu care spre marea mea realizare si lauda am mai facut si un copil.
Am povestit asa mult ca Ion Creanga pentru ca m-am impacat cu tatal copilului deci probleme materiale in nici un caz nu mai am dar ce am din belsug sunt problemele cu constiinta si sentimentul de neputinta si in fata slabiciunilor mele si a vietii,multumesc ca ati fost alaturi de mine intr-o perioada mai mult decat urata pentru mine,multumesc atat pentru sfaturi cat si pentru ofertele de ajutor(multumesc nicoll-mada,cred ca am sa am baietel si chiar mi-ar place sa fii nasica puiutului meu dar as supara forte tare pe una din cele doua prietene ale mele care s-a oferit inca de cand a aflat, mai ales ca ea a facut un avort si acum mai sufera din cauza asta)
Nu stiu daca am facut bine ca m-am impacat cu el,dar daca vrea sa fie tata pentru copilul lui eu zic ca e bine acum sa vad ce s-o mai intampla si pe viitor...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dianocica spune:

quote:
Originally posted by danabb1

....acum nu cred ca mi-ar face bine toate reprosurile lor ca intai au sa-si planga ei de mila,au sa intre in panica,au sa se gandeasca la rude,vecini,au sa faca crize de inima si tot tacamul si in loc sa ma ajute au sa se uite urat la mine,au sa-mi scoata ochii si-au sa-mi puna intrebari la care nici eu nu stiu raspunsul gen:,,ce ai sa faci cu viata ta,cum ai sa te descurci fara barbat,te credeam m-ai desteapta unde t-a fost mintea,etc''

cred ca totusi iti va fi ma usor acum decat atunci cand vei fi obosita dupa nastere, cu un copil mic plangand, nedormita...mai bine da-le timp sa se obisnuiasca cu ideea pt a iti putea fi de ajutor cand vei avea nevoie mai mare. sau daca nu iti vor fi, macar sa stii de pe acum, sa iti faci planurile in functie de asta.




diana si david 03.12.06

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dianocica spune:

dana, stai sa vad daca am inteles. deci tu te-ai impacat cu el, esti insarcinata, iar el e casatorit? sau n-am inteles eu bine?


diana si david 03.12.06

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danabb1 spune:

Ai inteles bine tot,situatia e urata dar nu mai pot face nimic acum, m-am tot lovit cu capul de pereti ca trebuia sa ma despart de mult de el, lui intotdeauna i-a convenit situatia iar eu am fost prea proasta sa-mi pot imagina ca pot ajunge in situatia asta, pentru el nu este nici o problema pe cand eu mi-am distrus viata(imi iubesc copilul dar nu am dorit sa am un copil asa).El are o casnicie frumoasa se intelege foarte bine cu sotia,stiu ca o iubeste si respecta dar nu pot intelege de ce s-a luat de mine si m-a mintit la inceput,si de ce nu si-a vazut de viata lui dupa aceia,putea sa se disteze cu mine trei patru luni daca era dorit de aventura si dupa aia sa-si vada de ale lui(se pare ca s-a gandit numai la el nu s-a gandit la nevasta pe care o insela nici la mine pe care m-a mintit si amagit,a vrut si inca vrea sa aiba tot)
Eu una nu am scuza pentru slabiciunea si prostia mea si pentru asta am sa platesc toata viata mai rau e ca si copilul va suferi din vina mea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lo_li_Ta spune:

Draga Dana, tu trebuie sa te gandesti in perspectiva si la tine totusi, nu numai la bebe. Nu poti sa te complaci "impacata" cu el in conditiile astea. Omul asta am impresia ca te cam domina si ca tu n-ai avea in veci posibilitatea de a purta o discutie cu el pe picior de egalitate despre situatia asta, despre casnicia lui, despre VIITOR. Ok, o sa fie in conditiile astea tata pentru copil, o sa-l recunoasca, o sa te ajute financiar, o sa va viziteze. Acum pare mai bine decat sa fii singura pe lume. Si pe urma? Poti sa traiesti o viata asa? Cum poti sa crezi ca el isi iubeste si respecta sotia? Omul asta accepta senin sa duca o viata dubla si asta nu sugereaza nici iubire, nici respect, pentru niciuna dintre voi. Cu cat va trece timpul o sa te obisnuiesti cu jumatati de masura (daca el intr-adevar se va implica), te vei atasa si mai mult de el, el te va domina in continuare si sufletul tau? Viata ta? Continuand in stilul asta iti rapesti orice sansa de a avea candva o relatie si de ce nu e o casnicie fericita. Si eventual te trezesti peste 5-10 ani sau chiar mult mai repede ca domnu' a fugit dupa alta fustita de 20 de ani. (ma scuzi). Asta nu pare genul de barbat de care sa scapi...merita? Esti tanara, poti sa-ti refaci viata. Nu mai stiu daca el are copii cu sotia sau nu. Daca nu, incearca sa pui piciorul in prag cumva, sa-i spui ca nu poti creste un copil in formula asta "familiala". Daca nu si nu, lasa-l sa-l recunoasca, pensie alimentara tot trebuie sa-ti dea si rupe-te de el! Nu persista in greseala!

Mergi la inceput