Femei care iubesc prea mult..
Raspunsuri - Pagina 2
carolada spune:
dahrianate rog frumos,imi trimiti si mie cartea pe mail?ca m ati facut curioasa.
mersi anticipat
www.camping-kasern-salzburg.com
livia spune:
vreau si eu cartea...va rooog mult!!! vreau sa salvez o fiinta foarte draga mie...poate o ajuta cartea sa deschida ochii!
multumesc din suflet!
adresa: popescu@hotmail.com
A2504 spune:
trimite-mi si mie cartea , te rog mult... adriana_a94@yahoo.com
merci
cat despre relatia ta nu pot sa-ti zic ca trebuie sa iei o decizie radicala , esti atasata de el ,dar nu este o relatie normala ,daca va veni un copil lipsa unui ajutor din partea lui te va afecta si mai mult
ar fi mai milte de spus , dar tu trebuie sa hotarasti
She spune:
Dahriana...tu realziezi cit de multa "lumina" se face in jurul tau?? ma intreb daca esti constienta de asta si daca te bucuri?
Desi, din proprie experienta iti spun( am un zimbet pe fata cind iti scriu astea), "lumina" asta te va orbi o perioada. Vei simti frustare, nervozitate, pt ca vei ajunge sa simti o oarecare teama : ti se deschid niste usi. Miturile dupa care ai crescut si ti-ai ghidat viata, mor. Altele se nasc..In acelasi timp, simti cum ceva se zbate usor in inima ta, o licarire de speranta care vine din faptul ca incepi sa stii mai bine, sa iti raspunzi, sa te cunosti..dar parca inca nu te poti bucura. Lumina asta te arde, parca te orbeste deocamdata si cind iti gasesti un raspuns, alte noi intrebari apar.
E un proces...norocoaso, as putea spune..Vezi sa te ti tare pe "picioare"...Cind simti ca te ia valul a multor simtaminte si bulversari, sa stai sa rasufli fara sa te.."misti". Sa nu iei decizii acum ci lasa puzzelul asta imens sa-si creeze propria imagine finala, fara sa o influentezi, nu acum cind incepi sa stii, sa te stii...ci dupa te reasezi..Poate ca vei lua o cu totul alta forma..
E nemaipomenita perioada asta, pe cit de infricosatoare, pe atit de suava.."pune-ti niste ochelari de soare" ti-as spune, metaforic, ca sa nu "orbesti"..
Fiind atit de constienta de ce se intimpla, nu ai alta alternativa decit sa urci. S-ar putea chiar sa sari peste niste "trepte" ale maturitatii si ale raspunsurilor...Si cind le sari, obosesti. Sa iti spui mereu ca este normal, ca este logic, si ca nimic din ce este valoros in viata unui om nu se poate obtine usor, ci cu eforturi, chinuri..Si ce descoperi acum, este foarte valoros!
Cel putin asa a fost la mine. Si poate dura luni..ani..Nici nu stii cind te trezesti intro buna zi ca mine, zimbind...stiind mai multe ca "atunci" si stind in picioare...mai dreapta ca oricind. Pt ca vine si ziua aia. Trebuie numai rabdare..
O sa se mai intimple..dar cu cit mai multe afli, cu atit mai usor si mai calm este si devine acest proces, pt ca vei capata experienta asupra EU-lui tau personal, vei stii cum " sa te iei", cum sa astepti, cum sa asezi lucrurile si mintea pina cind mergi mai departe. va fi mai simplu. Si chestiile astea se intimpla toata viata. Cit traim. Dar vor fi mai usoare, mai putin vioelnte dar la fel de valoroase..
Autocunaosterea, ruperea de altii( mama, frate, vreun amic sau sot), este cel mai greu proces al vietii. Dureros. dar singurul care ne reda libertatea .
carolada spune:
dahrianamersi mult ,esti o draguta
.deja sunt pe la pag.12
.
www.camping-kasern-salzburg.com
oocristina spune:
Buna Dahriana,
Am primit si eu cartea intr-o perioada tulbure a vietii mele. Parea ca nu mai am iesire, ma zbateam ca intr-o cusca. Nu intelegeam de ce. Eram foarte aproape de o cadere totala.
Cred ca tot lui MissParker trebuie sa ii multumesc pentru carte, sau altcuiva, nu mai stiu. Nu am inca curajul sa imi recitesc postarile.
MULTUMESC TUTUROR!
Eu cu siguranta sunt o Femeie care a iubit prea mult! Am iubit. Acum mi-am inchis inima.
Inca ma stradui sa ii multumesc pe ceilalti. Dar sper ca incet, incet, sa ma reconstruiesc.
Am inteles ce se intimpla cu mine, doar ca nu stiu exact cum sa ma vindec. Urmez sfaturile din carte, constientizez relatiile pe care le am, invat sa ma iubesc mai mult, nu am luat nici o decizie in legatura cu relatia mea actuala, dar ... Cred ca trebuie sa las timpul.
Urasc cicaleala, sfaturile, tonul ridicat, oamenii care vorbesc ca si cum ei detin adevarul absolut, orice galagie, muzica data la tare, plinsetul de copil mic, sefii, critica.
Voi fi vreodata suficient de puternica sa infrunt toate acestea? Sa le accept poate, dar sa le domin, cred niciodata. Doar sper.
Si sotul meu, un barbat cu multe probleme. Prea multe. Desigur, nu le va recunoaste niciodata. Il privesc cu detasare si tristete.
Cind am primit cartea, am citit-o rapid. Boldam toate frazele care se potriveau mie. O am si acum pe calculator, si acasa si la servici.
A fost o revelatie. Am descoperit ca nu este vina mea. Eliberator!
Am invatat ca trebuie sa ma iubesc. Am invatat sa contez mai mult pentru mine. Inca invat sa fiu eu intii si apoi ceilalti. Invat sa fiu egoista, pentru ca niciodata nu am fost.
Nu am adunat nimic in toti acesti ani. Pentru ca m-am risipit. In loc sa adun fericirea, am dat-o. In loc sa adun iubire, am dat-o. In loc sa acumulez, numai am oferit.
Iti doresc putere. Putere sa te vindeci. Putere sa lupti cu tine. El nu va mai conta. Ca orice schimbare, este grea si de durata.
Ai incredere in tine!
Folosesc un titlu unei carti vazute in librarii "Impaca-te cu trecutul, pentru a putea sa traiesti in prezent"!
Cristina
szivarvany spune:
Si eu vreau cartea 
adresa mea de e-mail mamagiuliei@yahoo.com
Daria & 
GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani Alba ca Zapada
Contrapunct spune:
Trebuie sa citesc si eu neaparat cartea asta. Inteleg ca este vorba de o carte care te ajuta sa descoperi ca niciodata, tu, cititorule, nu esti vinovat de ce ti se intampla, ca, in viata asta, tu esti o frunza in bataia vantului, fara putere,fara aparare si ca, de tot raul care ti se intampla, vinovata e mama ta.
Da, monstrul care te-a manipulat o viata intreaga, desi, cine stie, te-o fi leganat si ea, te-o fi alaptat, ti-o fi vegheat noptile in care aveai febra, nu si-o fi cumparat ea o fusta vreme de doi ani ca sa iti dea tie bani de bicicleta si o mai fi facut o seama de astfel de monstruozitati... Caci ce conteaza sacrificiile de o viata intreaga facute pentru tine, cand mama ta are ticuri verbale care te innebunesc, cand a gresit major ca nu te-a intrebat cand tu aveai cinci ani daca esti de acord sa se marite cu altul si nu a tinut cont de parerea ta de puber intelept in diverse imprejurari in care era vorba de viata ei? Ce daca, pana la urma,ca aia era viata ei si avea dreptul la propriile greseli, ca tot omul e supus greselii?
Da, e o carte minunata, caci uite asa ma descotorosesc de propriile neputinte si greseli si i le pun maica-mii in carca.Si in jurul meu se face lumina!
Sigur, e o carte pe care nu as vrea sa o citeasca vreodata copiii mei, peste vreo 20 de ani. Eu ma straduiesc sa fiu mama perfecta, dar cum a fi perfect e un lucru greu de atins de catre fitecine, as putea sa cad victima nefericita a acestei carti. Pentru ca nu cred ca tot ce imi iese pe gura este izvor de intelepciune, ca si eu mai gresesc, fara sa stiu uneori, ca si eu poate, nu o sa stiu sau nu o sa pot, sa imi conduc viata asa cum va crede fii-mea ca ar trebui sa o fac...In schimb, o iubesc, pur si simplu, si nici o greseala de-a mea nu ar putea fi atat de mare incat sa imi anuleze iubirea.
Asa ca, m-am mai gandit: nu mai citesc cartea asta. O sa imi asum viata mea asa cum e, considerand-o un rezultat al actiunilor mele, si o sa las pe mama sa isi traiasca batranetea in liniste. Destul i-a fost sa aiba grija de mine o viata intreaga. O viata intreaga de iubire.
oocristina spune:
Contrapunct, nu esti corecta.
Sigur stii asta.
Nu are legatura cu mama si in nici un caz nu este vorba de vina. Vreau doar sa inteleg de ce sunt intr-un fel si nu in altul, de ce mi se intimpla mie si nu altei femei, etc.
Si crede-ma, IUBIREA NU ESTE DEAJUNS!
Sunt mama, si stiu ca iubirea nu este deajuns.
Si daca fetita mea ma va judeca cindva intr-un fel sau altul, o va face pentru ca va simti nevoia sa se judece pe ea. Inaintea vietii ei sunt eu, mama ei. Deci ma va judeca si pe mine pentru a se intelege.
Nu ai cum sa intelegi niste lucruri pe care nu le traiesti.
Negarea si refuzul este o forma de protest.