Cand spunem copilului ca este adoptat?

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns asi spune:

Subiectul s-a mai discutat aici:

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=47353

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51492

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=103435

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=117606

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=84861



Mami de Razvan(07 martie 2004) si de
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Silvia_Pui spune:

Lucrurile astea par asa de dificile la inceput . Imi era asa de frica de momentul si m-ai ale modul in care ii voi povesti lui Stef pentru ca el sa inteleaga acest lucru . Desi are doar 3 ani , este foarte istet si ca orice copil la aceasta varsta pune multe intrebari . Si cum sunt asa de multi binevoitori , la camin deja stiu o multime de parinti si isi pun intrebari de genul cum o fi asa istet si vorbaret copilul asta , vai ce noroc pe el .Asa ca era momentul sa incepem discutia , pentru ca imi era frica sa nu afle din alta parte , de la colegii de gradinita .
Domnul insa le aranjeaza asa cum trebuie . Intr-o seara copilul meu a vazut urmele operatiei mele si m-a intrebat ce am la burtica . Si povestea a inceput : , Vezi , mami era burtica bolnava si asa ca barza nu a putut sa te lase in burtica ei , asa ca te-a pus sa cresti intr-o burtica sanatoasa si cand ai fost gata , pentru ca mami si tati plangeau mult dupa tine , te-a adus la ei . Si de aici , sa te tii : Si tu cum plangeai , si barza ce a zis , si tu ce i-ai spus , etc .
De atunci , reluam povestea cand avem ocazia , cu tirul de intrebari aferent .Oricum , acum vreo doua zile m-a intrebat : Mami , tu ai dat multi bani pe mine ?????? Binevoitorii lucreaza . Dar am reluat povestea cu burtica si barza , doar barza nu poate fi platita .
Povestea nu a iesit deloc asa cum o imaginasem eu , dar totul a decurs firesc , conform momentului.
Numai bine



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cons spune:

In ultima vreme, i-am spus de mai multe ori povestea cu burtica bolnavioara si ca el a venit pe lume intr-o alta burtica a unei alte femei, ca l-am luat de la spital. Vreau sa spun ca i-am spus acest lucru mai calm cu mai multe cuvinte (practic ca o povestioara). Va spun ca nu i-a placut ideea si atunci cand isi aduce aminte imi zice:
,, Ma mamiiiiiiii, tu nu intelegi, eu n-am fost la spital, ma! N-am fost ma in burtica altei femei, eu am fost in burtica ta! Tu nu, intelegi! Ce daca, daca a fost bolnava. Fac eu o magie sa-ti treaca si apoi o pup eu.N-am fost eu."
O zice pe un tot atat de calm si atat de sensibil ca nu-l pot contrazice, ba mai mult mi-e teama sa nu-i faca rau acest adevar chiar daca el este mic, pentru tot repeta fraza de care v-am spus. Initial am crezut ca a uitat, dar in ultima vreme mi-o zice si cand suntem la plimbare.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dana210773 spune:

Sa va dea Dumnezeu sanatate pentru ca sinteti extraordinare! Faptul ca ati adoptat un copil , pe care il iubiti fara a face in nici un fel diferente, este un lucru nemaipomenit! Felicitari!
Sa va iubeasca cel de sus in continuare si pe voi si pe micutii vostri!

Alecsandram...esti o persoana deosebita! Si parintii tai , la fel! Se vede asta prin modul in care te-au educat!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alecsandram spune:

in primul rand imi cer mii de scuze ca nu am mai intrat pe forum ( m-am inregistrat de la cumnata mea de acasa si nu mai stiam numele sitului pe care am postat comentul) va multumesc tuturora pentru cuvintele frumoase pe care le-ati scris. si vreau sa raspund la intrebarea : "ti-ai dori sa iti cunosti parinti naturali?". raspunsul meu este da mi-am dorit mult sa imi cunosc mama dar asta mai incoace cand am mai analizat problema si am mai discutat cu parintii mei. mama mea este un inger, nu a incercat nici macar o clipa sa o improaste cu noroi pe cea care m-a nascut. insa pana acum nu am avut ocazia sa plec in cautarea ei. motivul este urmatorul : as vrea sa vad ce fel de persoana este si sa ii ofer ocazia sa isi vada copilul. as vrea sa ii spun ca nu ii port ranchiuna si ca decizia pe care a luat-o atunci din fericire s-a dovediat a fi una buna. in plus as vrea sa vad daca mai am frati. in ce situatie traiesc, cum a fost viata lor. nu o pot iubi ca pe o mama in toata puterea cuvantului dar imi pasa de ea si pana la urma dupa spusele mamei am inteles ca a fost nevoita sa ma dea (avea doar 14 ani cand m-a nascut). nu cred ca este un sentiment trait de toti copii adoptati, acesta de a dori sa isi cunoasca parintii naturali. va pup pe toate si pe copilasi minunati pe care ii aveti. nu uitati ca voi sunteti MAMELE LOR ADEVARATE.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns misha71 spune:

Alecsandram esti un inger, iar parintii tai niste oameni cu totul deosebiti. Felicitari!






Toti vor sa traiasca in virful muntelui...Dar toata fericirea si cresterea au loc in timpul urcusului.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ciarli spune:

Buna fetelor,

Va pup pe toate. Si eu vreau sa adopt un baietel. Dar mi-e asa de frica cu legislatia asta stupida, atat de ranit ar fi un biet sufletel sa fie pendulat pe la adopataroi si pe la naturala..

Of, Doamne

www.kodakgallery.com/I.jsp?c=125dtbzf.4phg5fl3&x=0&y=kdca89" target="_blank">Leia&Maia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aurastanciu spune:

raspund cam tarziu la subiect, dar nu ma pot abtine. am o verisoara de vreo 40 de ani care a fost infiiata. are o recunostinta fantastica pentru parintii ei adoptivi, matusi si toate rudele din familia care a adoptata. a stiut de mica ca este infiiata, a avut momente de revolta, dar respectul si recunostinta pentru cei care au crescut-o este mai puternic decat la multi copii care au fost crescuti de parintii naturali.
cred ca e mai bine sa stie de mici ca sunt adoptati, dar fiecare ar trebui sa isi cunosca copilul si sa 'prinda' momentul proptice.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns netuta spune:

va sarut dragele mele.sunt mamica de fetita adoptata.avem 6 ani si jumatate.deja suntem domnisoare,nu?cand spunem copilului ca este adoptat?cand vine timpul.pentru ca la noi asa a fost.am vorbit despre adoptie mereu,de cand am terminat actele de adoptie.fetita mea stia despre ce este vorba.numai ca acum aproximativ o luna si-a cerut dreptul de adevar despre ea.si mai ales sa stie de la mine.i-am povestit despre acte,despre cum ne-am cunoscut amandoua.raspunsurile ei au fost mai mult decat mature.stateam si ma uitam la ea,o mogaldeata,mi-a dat raspuns mai matur decat mi l-ar fi dat o persoana matura: "NU MA INTERESEAZA.TU ESTI MAMA MEA.STIU CA MA IUBESTI FOARTE MULT,SI TU SI MAMAIE,IMI FACETI TOATE VOILE,AM TOT CE-MI DORESC,IAR EU VA IUBESC DIN SUFLETUL MEU MIC DE COPIL".acestea au fost raspunsurile fetitei mele Eugenia-Stefania despre adoptia ei.este un copil special.cu drag corina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cons spune:

Netuta, frumoase, tandre, inteligente cuvinte a alees fetita sa-ti spuna!
Mi-au dat lacrimile. Da, ai un copil special. DD. sa va ajute in continuare!

Mergi la inceput