Ce le da dreptul?
Raspunsuri - Pagina 4
oana_s spune:
nimeni nu le da/ne da dreptul sa inselam, dar din pacate nimeni nu le/ne da dreptul sa avem pretentia la iubire pe viata sau neconditionata.
E doar ceva care se intampla sau nu.
E posibil sa iubesti pe cineva 2 ani, 5 ani, 50 de ani.
E posibil sa ti se para ca ai iubit.
E posibil sa iti treaca si sa iti dai seama ca iubesti pe altcineva si sa petreci alti 2, 3, 5 ani cu cineva-ul ala.
Nimeni in lume nu iti da cu adevarat garantia ca iti va fi alaturi pana la moarte, indiferent de promisiunile pe care le face intr-un anume moment. Pentru ca nici el macar nu poate fi sigur cu adevarat.
Vorba aia: singura certitudine in viata e moartea 
.
P.S. nu ca n-as fi iubit si suferit, nu ca n-as stii cum e, doar ca am invatat ca pana la urma nu ai nimic de pretins nimanui, ci de fapt esti singurul care poate face cu adevarat ceva pentru sine.
Oana si Mara 11.08.2004
MissParker spune:
quote:
Originally posted by oana_s
Vorba aia: singura certitudine in viata e moartea
Moartea si impozitele, vorba batranului Benjamin Franklin, nu?
Felicia 
21+ mami under construction pentru 
- David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
petaluda spune:
Miss Parker, imi poti da te rog mai multe informatii despre cartea de care vorbesti. Nu stiu daca din ea ai cules ideile dar imi place cum gandesti :)
Altfel, despre aceasta idee expusa de mai multe persoane, intr-adevar nu poti sa ceri cuiva sa te iubeasca pentru totdeauna, dar normal este ca 2 parteneri sa se respecte, macar de dragul clipelor frumoase traite in trecut.
Accept foarte bine ideea ca la un moment dat 2 oameni care au cladit ceva impreuna nu isi mai vad viitorul tot impreuna. Dar atunci se despart, ori sa inseli mi se pare las, n-ai curaj sa ii spui partenerului ca nu il mai doresti, n-ai curaj sa faci o alegere. Nu mi se pare cinstit sa il lasi pe celalalt sa spere, sa aiba incredere si sa isi faca planuri.
Sincera sa fiu am fost si eu in postura de a putea insela. Dar mi-am dat seama ca nu vreau sa fiu acest gen de om, in primul rand as fi cazut eu in ochii mei, m-as fi dezamagit pe mine insami. Si am trecut mai departe, dar tot imi e rusine ca aceasta posibilitate a existat odata ( desi am spus stop imediat ce am aflat intentiile colegului ).
In fine sper sa fim cu totii ocoliti de aceasta durere.
MissParker spune:
quote:
Originally posted by petaluda
Miss Parker, imi poti da te rog mai multe informatii despre cartea de care vorbesti.
Pai autorul este Erich Fromm si a aparut si in Romania cu titlul "Arta de a iubi". Mai multe nu stiu, eu o am in germana, dar a fost tradusa si in engleza, si in franceza, poate chiar si in greaca. Poate vreuna din fetele care mai citesc subiectul asta o are in format electronic si ti-o trimite.
E o carte extraordinara, care-ti schimba perspectivele asupra a ceea ce inseamna cu adevarat iubirea.
Felicia 21+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
petaluda spune:
Multumesc Miss Parker, am sa ma interesez de aceasta carte!
crisseis spune:
Ma bag si eu in discutie cu o intrebare retorica: si cum se face ca exista totusi cupluri care sarbatoresc si 50 de ani de trait impreuna?
cred ca dragostea adevarata nu poate sa insemne doar "fluturasi" eterni, ca nici nu s-ar putea.Pana la urma dragostea trebuie sa insemne si asumarea unor raspunderi, inclusiv sprijin pentru cel de langa tine cand lui ii e greu.
Ar insemna ca daca sotia se face de 100 kile la un moment dat(din cauza unei glande, ceva) sau sotul se imbolnaveste de inima (si, deci,un efort sexual, sa zicem, l-ar termina), atunci-cu ei la gunoi si altii!!??
Pai daca nu-i poti fi alaturi celui/celei pe care l-ai ales( ca doar v-ati urcat amandoi in aceeasi caruta) si atunci cand ii e greu, unde mai e esenta expresiei "la bine si la rau"?
Hai s-o lasam incolo de treaba ! kestia asta cu: ce sa-i fac? m-am indragostit si gata, plec!in urma mea, fie ce-o fi - e de la o posta o "democratie " prost inteleasa.
Am fost si eu casatorita 10 ani si fostul la un moment dat s-a internat sa se trateze de "alcoolism" si cand a iesit de acolo incepuse omul sa se plimbe pana seara prin oras-cica sa se relaxeze, ca asa i-a spus medicul(saracul , probabil avea nervii rau zdruncinati), iar proasta de mine ingrijeam cei doi copii , plus serviciul aferent.
Dar kiar si atunci, nici prin cap nu-mi trecea ca domnul meu era indragostit lulea si profitase si de internare si de iesirile in oras zi de zi, ca sa-si traiasca nestingherit "fluturasii".
Am aflat ca ma inseala, abia dupa ce am plecat cu copiii definitiv (din motive de violenta peste limita, nicidecum de infidelitatea "sfantului" de el).Si culmea, in 10 ani nici prin cap nu mi-a trecut sa-l insel.Pai de ce se kema ca m-am maritat cu el? nu pentru ca intelesesem ca iubirea vine cu tot cu asumarea raspunderilor?
Si-atunci unde se mai aplica intelepciunea, rabdarea, empatia, respectul, inventivitatea si toate cate le presupune o casnicie?
Cred ca ce s-a spus despre faptul ca avem dreptul sa traim, ca nu poate dura o casnicie, o dragoste o viata- sunt simple pretexte pentru cei care nu au capacitatea sa-si asume si tot ce vine odata cu o mare dragoste(daca ea exista).
MissParker spune:
crisseis, ai dreptate 
dragostea adevarata nu inseamna "fluturasi" eterni, asta e doar confuzia tragica pe care o fac multi, ceea ce duce la inselaciuni ulterioare.
Felicia 21+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
crisseis spune:
Aaa... uitasem! cui nu-i vine cateodata sa arunce okeade, sa-si verifice sex-apealul, sa retraiasca momentele de inceput , cu saruturi furisate si furate, etc? dar ce bine-ar fi sa ne gandim ca, daca ne place ce am lasat acasa(un camin, un copil, o sotie/sot) care se bazeaza pe noi, care ne asteapta sa ne intoarcem, care are nevoie de sprijinul nostru si de dragostea noastra asa cum si noi avem nevoie ) si, mai mult, daca ne-am gandi ca noul/noua persoana de pe firmament s-ar putea nici sa nu se gandeasca sa ne ofere o astfel de stabilitate afectiva...ne-am gandi de 2 ori daca merita sa sacrificam totul.
Si ajung din nou unde concluzionasem: cine-ar face asa ceva? poate doar cei care nu stiu sa iubeasca cu adevarat.
Mai bine discutam cu partenerul de viata si relansam relatia cu efort de ambele parti(daca ambii doresc), daca nu: sincer si cat mai putin dureros se discuta daca se mai poate continua.
Dar nu-i dai celuilalt iluzia ca totul merge bine, ca esti cel pe care-l stie,ca lucrurile nu s-au skimbat iar pe din dos...
fritz spune:
In sfarsit un mesaj care spune exact ce gandeam si eu, dar nu le am cu transpusul in cuvinte scrise...Bineinteles ca fiecare casnicie este unica, la fel ca si noi, oamenii, dar multi se comporta ca intr-o democratie prost inteleasa. Sa fiti iubite!
XIO spune:
Fluturasii au ce au cu indragosteala , nu cu dragostea , ca fluturasi au avut toti de-a lungul vietii de cate ori au pus ochii pe cineva.
Cupluri care sarbatoresc 50 de exista , nu exclud adulterul insa , exclud doar despartirea partenerilor.
Si nu in ultimul rand,o persoana care inseala facand sex cu altcineva poate sa-si iubeasca la fel ca mine si la fel ca voi partenerul de viata , ca nici astea nu se exclud-adulterul si iubirea pt. cel inselat.
http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/