ati face un copil pentru un prieten?
Raspunsuri - Pagina 5
Ancuta-Maria spune:
Si eu cred ca tine exclusiv de educatie. Eu cu sotul meu ne'am hotarat la un bebic al nostru si inca unul infiat, vrem pereche. Nu pot sa cred ca poti iubi mai mult sau mai putin doua sufletele, refuz sa cred ca se fac astfel de diferente atunci cand ii ai. Dar e ok pentru cei ce recunosc ca nu sunt in stare sa iubeasca un alt copil, macar nu ii infiaza ei...
-----------------------------------------------------------------------
„timpul nu-i menajeaza pe cei care se cred in afara lui” (Francois Fayolle)
redai spune:
Nu e acelasi lucru intre a iubi si a face diferente intre copilul infiat si cel biologi. Orice copil se poate face iubit, mai mult sau mai putin. nu am zis ca nu l-as iubi.La un moment dat tot se ajunge la o diferenta. Sunt unii parintii care fac diferenta si intre proprii copii. chiar daca sunt mici si ei nu isi dau seama . ceva de genu:"Nu vezi ca e mai mic?lasa-l"
Lore, mamicutza de print David
Poze David Vlad
" target="_blank">varsta David
Ancuta-Maria spune:
stiu ca se fac diferente, asta ma deranjeaza cel mai mult. Nu vorbeam in general de tine, ci de idee in sine, am prieteni care au fost mai multi frati si am vazut ce marcati au fost de diferentele facute de parinti. Nu sunt de acord. Nu e bine, nu e sanatos. Nu voi face asa ceva, si voi merge mai departe, voi infia. Voi reveni aici peste ani sa va spun daca vreo diferenta
-----------------------------------------------------------------------
„timpul nu-i menajeaza pe cei care se cred in afara lui” (Francois Fayolle)
redai spune:
Ancuta te admir ca ai puterea asta, BRAVO,Poate sunt o fire mai slaba
Lore, mamicutza de print David
Poze David Vlad
" target="_blank">varsta David
liliana csaki spune:
Redai, sunt intrutotul de acord cu ce a spus Tisina, lucrurile de genul asta tin de educatie si nu de ereditate. Exemple pozitive sau negative poti sa dai si dintr-o parte si din cealalta.
Cu privire la parerile tale legate de adoptie, nu cred ca tin de lipsa experientei ci de idei preconcepute, nu esti singura din lumea asta care gandeste asa. Ceea ce probabil n-ai luat in calcul in cazul mamei purtatoare, este ca infertila fiind si apeland la aceasta varianta, ai fi exact in situatia mamei adoptive fata de acel copil. Dupa ce s-ar naste ai adopta copilul(legal vorbind), iar genetic n-ai avea nici o legatura cu el pentru ca ar fi rezultatul fertilizarii unui ovul donat de respectiva mama sau o donatoare anonima cu sperma sotului.
Uite, eu stiu pe cineva aici pe forum care are doi baieti(copii naturali) si-au adoptat o fetita si n-am auzit-o niciodata ca ar simti diferit, toti trei sunt copiii lor si sunt f. mandri de toti.
principe spune:
Cred (ca sa nu spun ca sunt sigura),ca familiile care adopta copii si au si copii concepututi de ei,sunt parinti care nu fac deosebire..toti copii lor primesc aceeasi dragoste,aceasta este adevarata dragoste,unde nu incap piedici ,nici de natura genetica ,nici fizica,nici intelectuala..
mai curand cred ca acele persoane care sunt incapabile emotional sa adopte,sunt cele care isi conditioneaza dragostea ..chiar si pentru proprii copii.
se sxclud persoanele aflate in discutie..ma refer la mod general.
Mata Emma lupta iar cu cancerul
http://www232.rockyou.com/my_gallery.php?source=smgb&instanceid=84575297&islocal=true#
http://www232.rockyou.com/show_my_gallery2.php?instanceid=77828117
Loma spune:
eu nu sunt de acord, de oricare parte as fi...
pentru simplu fapt ca sunt multi copii abandonati de parinti, de ce prietena ta nu adopta un alt copil deja, gata facut..
Ancuta-Maria spune:
pen' ca sunt persoane care chiar daca ar iubi acel copil, nu l'ar considera al lor, din pacate. Cred ca de asta nu infiaza, dupa cum spusese si redai.
-----------------------------------------------------------------------
„timpul nu-i menajeaza pe cei care se cred in afara lui” (Francois Fayolle)
mamica dulce spune:
Loma, prietena in cauza nu vrea orice copil de la orfelinat, vrea unul care sa fie macar jumate al sotzului ei. Si eu cred ca ar fi bine sa caute alta mama purtatoare, cu care sa intrerupa orice contact dupa nastere.Pentru Octami ar fi iadul pe pamant sa vada des copilul, poate se intampla in telenovele, dar din punctul meu de vedere e inuman.
Pentru prietena respectiva e ideal...sperma de la sot si ovulul de la prietena, care probabil e frumoasa, desteapta, sanatoasa si de incredere.
Octami si eu zic sa nu faci asta, pentru nimic in lume. Sunt de acord (cred) cu donarea ovulului, dar mama purtatoare n.-as putea fi, si nu pentru prieteni, nu sa vad copilul zi de zi.
Sunt o gramada de implicatii, oricum s-ar duce toata prietenia naibii, iti dai seama ca n-ai cum sa te uiti mai lung la copil, n-ai voie sa zici nimic, orice miscare e suspecta pentru mama adoptiva, care ar rupe contactele rapid. NO way!!!
Criss75 spune:
quote:
Initial creeata de OCTAMI
Buna !
Ciudat titlu,aveti sa spuneti...
Sunt intr-o dilema;am un copil de 7 ani , suntem o familie fericita si sicer imi doresc sa mai aiba un fratior dar problemele financiare m-au facut sa aman decizia;pe de alta parte ,avem o familie prietena care nu poate avea copii -au incercat in fel si chip dar ea e infertila-si isi doersc enorm un copil avand posibilitati financiare deosebite.Sotul meu mi-a lansat ideea de a face un copil pentru ei -(le suntem foarte indatorati deoarece ne-au ajutat candva sa ne schimbam destinul)prin fertilizare in vitro cu ovulul meu si sperma de la acest prieten ,eu sa fiu si mama purtatoare -sa-l nasc si sa il adopte ei imediat;
Sunt bulversata ,ma gandesc la toate implicatiile si mai pun si raul in fata-am 36 ani-si as vrea sa va impartasesc asta...Ce ati face?
pe de alta parte gandesc ca un astfel de gest m-ar innobila si ar fi ceva exceptional sa ii ajut in felul asta ,dar,greu de decis ..
Ma gandesc si la parintii mei si la baiatul meu ,ar intelege?
Nu crezi ca adoptia ar putea fi cea mai buna solutie?
In nici un caz n-as face asa ceva.
Criss si Alex (11.05.2003)