mamica singura

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 5

arleena spune:

cui ii esti datoare cu un raspuns?ca n-am inteles....

acum ca faptul a fost consumat, chiar daca ati gresit sa nu(e diferit punctul de vedere in ochii fiecaruia), si in curand iti vei tine copilasul in brate eu iti spun ca trebuie sa pui punct trecutului si sa o iei de la 0. daca el nu-si doreste copilul nu are rost sa insisti, eu consider ca asa te vei putea concentra maimult cresterii copilului si nu asupra modului de a-l face sa accepte copilul. daca de 10 ani esti cu el si nu a divortat pt copii nici acum nu o va face pt acest copil ce va veni. trebuie sa accepti la ce te-ai inhamat si sa-ti vezi viata fara el. o sa-ti fie greu dar ai fost constienta de asta.

doamne ajuta sa ai un bebe sanatos si papacios si nu vei avea probleme. o sa vezi ca totul se va rezolva....trebuie doar sa-ti faci ordine in ganduri si sa sti ce vrei pe viitor. ar fi bine sa te hotarasti acum inainte sa apara bebe ca apoi vei fi prea ocupata si obosita sa te mai gandesti

bafta in luarea unei solutii intelepte pt tine si pt copilasul tau....si nu uita ca undeva e si jumatatea ta chiar daca vei avea un bebe ai sansa sa o intalnesti.nu te mai complace in minciuni. asta e sfatul meu....

espiritu spune:

quote:
Originally posted by chevara

am tacut un timp...acum am gasit raspunsurile voastre...nu prea imi sunt de ajutor.dar ce mai pot repara din trecut???...Sunt datoare cu un raspuns copii lui au 16si 9 ani. ASTEPT CLIPA CU TEAMA dar sper ca va fi bine

din trecut nu mai poti repara nimic.incearca sa nu strici si in viitor.

Bubbles show made by espiritu.Enjoy!
www.youtube.com/watch?v=AJetdbiGa8I" target="_blank">bubbles show.click!
Ce face omul la plictiseala

Oliv75 spune:

chevara, din ce am observat optimismul te cam urmareste, nu poti scapa de el si gata. Numai ca pana acum ceea ce-ti doreai tu cu ardoare afecta in sens negativ vietile altora...pe viitor incerca sa-ti conturezi dorinte si idealuri de viata care macar pe hartie sa arate bine si sa nu-ti cladesti fericirea pe tristetea celor din jur (altfel ar fi o temelie putreda).
Multa sanatate copilului!

Lo_li_Ta spune:

Pai ce sa faci mai departe, te bucuri de bebe. Nu am inteles exact cat de vehement e domnul sau ce situatie financiara ai tu, dar eu as face tot posibilul sa recunoasca copilul. Sa-l faci sa se implice activ nu stiu daca poti, dar pensia alimentara nu strica, nici numele pe certificat si cum-necum exista o relatie de 10 de ani. Aproape inca o casnicie nu? In calitate de membra de harem, dar totusi casnicie. Ma scuzi!
In cate dintre familiile monoparentale pe care le-ati dat voi exemplu s-a pus problema de o absenta totala a tatalui, asa cum e posibil sa fie aici? Adica tatal sa nu existe ca idee, nici in amintire cum e in cazul divorturilor. Oare e la fel de in regula? Nu e nici o subtilitate in intrebarea mea, chiar ma intereseaza pareri.

ellej spune:

quote:
Originally posted by Lo_li_Ta

Pai ce sa faci mai departe, te bucuri de bebe. Nu am inteles exact cat de vehement e domnul sau ce situatie financiara ai tu, dar eu as face tot posibilul sa recunoasca copilul. Sa-l faci sa se implice activ nu stiu daca poti, dar pensia alimentara nu strica, nici numele pe certificat si cum-necum exista o relatie de 10 de ani. Aproape inca o casnicie nu? In calitate de membra de harem, dar totusi casnicie. Ma scuzi!
In cate dintre familiile monoparentale pe care le-ati dat voi exemplu s-a pus problema de o absenta totala a tatalui, asa cum e posibil sa fie aici? Adica tatal sa nu existe ca idee, nici in amintire cum e in cazul divorturilor. Oare e la fel de in regula? Nu e nici o subtilitate in intrebarea mea, chiar ma intereseaza pareri.

Eu stiu doua cazuri separate (doi baieti), cu linie "deplina" (adica n-au idee de cine ar putea fi respectivul progenitor). Si sunt amandoi ok, normali - fiecare o fi avand frustrarile lui, dar cine n-are, in limite rezobnabile desigur?. Pana la urma important e sa existe un model masculin in viata unui copil (mai ales baiat fiind), indiferent daca e sau nu tatal natural. Si ei au avut, de aceea sunt probabil normali.

Sa fim seriosi, sunt atatia copii adoptati, pentru ei ca zic mama "naturalilor" sau "adoptivilor" totuna e. Am mai spus, important e cine te creste, mai putin cine te face.

Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

hugolina spune:

buna si eu sunt tot o mamica singura pe el nici nu la interesat si nici nu a dorit sa auda de asa ceva....asa ca ma parasit din prima luna de sarcina..nu ,nu eram casatoriti dar locuiam impreuna si aveam planuri de casatorie,am decis sa pastrez acest sufletel ptr ca asa am hotart ca e cel mai bine..adik eu merg dupa premiza ca dc Dumnezeu da trebuie sa cresti...si in plus eu chiar miam dorit acest copil chiar dc am numai 20 de ani.Nu cred ca liniutza din dreptul numelui tatalui este un dazavantaj in cresterea si dezvoltarea lui educationala,si nici in relatiile de zi cu zi .acum am un ingeras de 4 luni si 10 zile,vesel frumos si fericit.in plus am niste poarinti care ma sprijina si cred ca asta este foarte important.

hugolina spune:

offf chiar credeti ca e bine sa o judecati ...in primul rand nu e treaba nimanui ca a hotart sa pastreze copilul si in al doilea rand nu este nimeni in masura sa o judece ptr faptul ca a fot pe pot de amnata ..am vazut unele comentarii chiar rautacioase...deci stai linistita ca dc ai sa stii sa ii explici copilului tau ce sa intamplat in realitate intre tine si tatal lui probabil o sa te aprecieze ca iai dat viata sau poate ca o sa te judece ca nu a avut un tata dar e foarte putin probabila a doua variata ...adevarul spus cand trebuie si cum trebuie este foarte de mare ajutor in cazul tau chevara....in plus nu esti nici prima si nici singura in situatia asta..bafta si tine cont ca nu e importanta liniutza din dreptul tatalui...pupici tie si ingerasului tau

KULTA spune:

Chevara, sunt mamica casatorita, am doi copii minunati insa nici nu ma gindesc sa te pun la zid. Ai vrut un copil cu el, numai pentru tine, il vei avea insa nu poti forta pe cineva sa stea linga tine doar de dragul copilului pe care nu l-a dorit. Daca ai facut copilul (desi nu cred) pentru a-l lega pe el (barbatul) de tine, NICI O SANSA. Daca l-ai facut pentru tine, concentreaza-te pe relatia ta cu copilul tau si uita de "tata". Sotia lui cred ca se simte oribil - asa m-as simti si eu - insa ar trebui luat si el la intrebari si pus sub lupa. Nimeni nu pleaca in gradina vecinului daca acasa e cit de cit bine.
Tu ai gresit prin faptul ca i-ai facut un bb desi el nu voia. Il va iubi pentru ca un om care-si iubeste copiii nu face diferenta intre ei, doar ii iubeste insa pe tine nu te va ierta niciodata pentru asta.
Ai grija de burtica si gindeste-te la un viitor cu bebicul tau si cu o cariera buna care sa va mentina pe linia de plutire pe tine si bb.

roxi23 spune:

Of, e tare usor sa judeci... e pacat mai fetelor sa dati raspunsuri rautacioase unei persoane care cere un sfat...
Eu am avut ambii parinti alaturi, dar din toata copilaria nu imi amintesc decat tipetele tatei si plansetele mamei... cu siguranta as fi preferat sa fiu crescuta de un singur parinte, dar in liniste... Eu, avand experienta alor mei, am divortat de sotul meu cu toate ca am un copil mic. Am hotarat sa il cresc singura, departe de certurile interminabile... Ii ofer multa protectie, sprijin, dragoste pentru ca acum nu mai am "stresul" pe cap. Sunt linistita si fericita. Si de ce marginalizati copiii cu un singur parinte? Conteaza cum il educi, cat de aproape esti de copil, cat de bine ii intelegi problemele... chiar nu conteaza cati parinti il cresc. Bineinteles , ideal ar fi sa creasca intr-o familie fericita...dar viata este mai mult decat dura, noi trebuie sa stim sa trecem peste toate cu fruntea sus, sa ne asumam responsabilitatea greselilor si a actiunilor pe care le intreprindem. Trebuie sa descoperim frumusetea de a trai si sa ne bucuram de orice clipa traita alaturi de puiutii nostri.
In ceea ce priveste situatia Chevarei...iubirea e oarba si , da, atunci cand iubesti nu iti mai pasa de nimic...si te multumesti si cu putin... Daca ai gresit sau nu...tu esti singura care poate raspunde. Ideal ar fi sa te concentrezi acum asupra faptului ca in curand vei deveni mamica... iar bebelusul are nevoie de multa caldura din partea mamei. Lasa gandurile negre si reprosurile ca nu isi mai au rostul.

AVoogt spune:

Pag. 4 | Pag. 6

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici