E important cum ne striga copilul?

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

quote:
Originally posted by Andrada

quote:
Originally posted by XIO



Nu este nesanatos si cu atat mai putin anormal




http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/



Deci faptul ca ai fost crescuta de bunica n-are nimic de-a face cu acela ca ei ii spui mama, ca mamei tale ii spui pe nume si ca aici pe site din 2 in doua posturi amintesti de tatal tau (caruia ii spui pe nume) si nu de mama.


E si anormal si nesanatos momentul in care un copil incepe sa te strige "arpagic" si pentru mine ar fi important sa aflu cum am trecut dintr-o familie normala in familia allium.
L’amore che move il sole e l’altre stelle.

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu



Stai ca nu am inteles , Andrada.
Deci familia mea e una cu probleme si eu de asemenea am probleme , nu ?

Daca vrei sa luam mott-a-mott tot spune si nu mai fac glume , e mai usor asa decat sa stam la discutii inutile.
Ideea este urmatoarea:
eu as putea la fel de bine sa fac obiceiurile tale anormale si familia ta una cu probleme doar pt. ca nu esti ca si mine . Suna corect?

Tot ce incerc sa subliniez aici este ca daca voi nu practicati un lucru nu inseamna ca este anormal.
Nu am inteles ce ai vrut sa spui cu pomenitul tatalui meu pe site din 2 in 2 posturi (??) si alte actiuni de revolta.
Mi s-a mai inatmplat sa se manifeste o doamna mai zgomotos in ghilimele (deci in ghilimele) ca EI nu i se pare normal sa-i spui mamei pe nume si taica-miu (il pomenesc din nou , de notat) a intrebat "si care este grija ei ?".
Daca vrei o analiza de psihologie spune ca-mi scot cartile si ii dam bice.
Daca doresti o dicutie care se vrea in limitele normalului , adica tu nu ma cunosti , eu nu te cunosc , incercam sa intelegem lucrul asta si sa nu luam painea psihologilor de la gura e OK. Ca daca mai ai de gand sa-mi faci analize o lasam balta , mai ales ca sunt paralele cu realitatea.
;)
Ca un argument in plus ca nu prea conteaza cum te striga copilul: cred ca ati vazut destui care spuneau "mama" acompaniat de un tir de injuraturi sau alte epitete. Persoane care isi bat "mama" , samd.
ca sa nu mai pomenesc de toate umele folosite pt. bunici , de la bunu/buna , la mosu ,bubu,lugu,nana si mai stiu eu ce .
;)

Aaa , prietenul meu ma mai alinta si "vierme". De asta ce spui?

http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns daniela_b spune:

quote:
Originally posted by XIO

Daca vrei o analiza de psihologie spune ca-mi scot cartile si ii dam bice.(1)


Aaa , prietenul meu ma mai alinta si "vierme". De asta ce spui?
(2)

http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/



1: nu stiu altii cum sint dar eu chiar ca vreau niste bice, scoate-ti deci cartile si sa pornim: incepe tu.
2: prietenul tau e funny. Cred ca stie el ceva.


www.helpsonia.com

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:



N-am zis ca ai familie cu probleme, din contra...(dar ma opresc aici, sorry)
Pentru mine felul in care ne adresam unei persoane e simptomatic pentru relatia stabilita in contextul unui limbaj comun.
Daca copilul te cheama "arpagic" e important sa afli ce l-a determinat sa renunte la universalul "mama" si ce insemna ceapa ptr copil. Poate fi o evolutie sau o involutie a relatiei, dar faptul in sine ca numele e schimbat semnalizeaza o schimbare a directiei.
De ex faptul ca unele cupluri adopta "mami" si "tati" dupa nasterea copilului ar putea fi explicat prin faptul ca meseria de parinti le ocupa mai mult timp decit cea de iubiti. Sa zicem ( e hardly romantic: "mami, hai sa ne iubim lasciv in noaptea asta" sau "tati ai luat prezervative?")
N-am zis ca e un diagnostic ci doar un simptom.
A

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ancuta-Maria spune:

Eu am doua mame: mamei mele ii spun mama, iar bunicii... mami. Nu cred ca are nici o importanta cum ne strigam parintii, fiecare stie, cred, de ce am ajuns , noi, sau copiii nostri (ai vostri, ca io inca n'am) sa ne strige altfel decat mama/tata. Dar sa spui ca este nesanatos... am io o vb... cine nu are probleme, isi face

PS: pe forumul asta sunt permise jignirile, fie ele chiar si voalate?!

„timpul nu-i menajeaza pe cei care se cred in afara lui” (Francois Fayolle)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Porumbita spune:

mi e mi se pare ca exagerati si generalizati;

chiar nu vad relevanta la cum iti strigi parintii si am si cateva cazuri in apropiere - sotul isi striga tatal pe nume si maicasi ii zice mama (in cdt in care e mult mai apropiat de tata si ambii parinti s-au ocupat de cresterea si educarea lui)
- vara sotului isi striga mama pe nume si tatalui ii zice tata desi are o relatie absolut deosebita cu maicasa (la fel ambii parinti s-au ocupat de ea);
-verisoara mea le zice ambilor parinti pe nume si a asa a fost mereu (desi tota lumea din jjur comenta de zor ca nu e normal); e copil unic si e extrem de atasata de ei;

si mai am cateva exemple de la fosti colegi de liceu/facultate

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns filofteia spune:

quote:
filofteia , mi-a placut mult ce ai scris tu si voi tine cont de asta. E bine de stiut. Culmea este ca si eu si sotul meu suntem cam la fel: multi-tasking, facem 2-3 lucruri in acelasi timp. O sa vedem cum se dezvolta juniorul si ne adaptam din mers. In rest, eu discutiile filozofice si de suflet le port cu sotul sau cu prietena mea cea mai buna, deci sper sa pot avea distanta necesara sa nu vreau sa-l transform pe copil intr-un fel de confident sau "prieten", fiindca nu asta e rolul lui in viata mea. Multumesc de avertisment. O sa incep sa ma interesez cum functioneaza o bicicleta ... sau mai bine, i-l pasez pe David lui Bogdan si in timpul asta eu intru pe forum sa palavragesc cu voi


Ai vrea tu sa-l pasezi Felicia, dar vorbind si cu alte mamici, care au si baieti si fete, mai repede baietii vin la mame decat fetele.
La noi discutiile importante se desfasoara intai cu mine si apoi cu tati. De altfel i-a spus si lui tati "Ii spun lui mami ca ea are mai multa rabdare sa ma asculte"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MissParker spune:

Hai, "viermisor", baga mare, ca si eu sunt dornica de bice. Da' rau de tot

In rest, Xio draga, nu stiu de ce te-ai simtit atacata si ai inceput sa te justifici asa vehement, daca tot sustii ca iti privesti relaxat propria familie si consideri ca totul e ok acolo.

Uite, pentru mine nu ar fi ok sa cresc spunandu-i bunicii mele "mama" (!) si sa realizez la maturitate ca propria mea mama m-a pasat bunicii spre crestere, ca era mai usor...

Tu esti inca o dovada a ce spuneam pe paginile trecute: ca o mama care doreste sa fie "Marghioala" si nu "mama" o face in cea mai mare parte deoarece fuge de raspunderea imensa a cresterii propriului copil si a rolului de MAMA.

Restul sunt detalii retorice si argumentative.


Felicia 17+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

quote:
Originally posted by MissParker

Hai, "viermisor", baga mare, ca si eu sunt dornica de bice. Da' rau de tot

In rest, Xio draga, nu stiu de ce te-ai simtit atacata si ai inceput sa te justifici asa vehement, daca tot sustii ca iti privesti relaxat propria familie si consideri ca totul e ok acolo.

Uite, pentru mine nu ar fi ok sa cresc spunandu-i bunicii mele "mama" (!) si sa realizez la maturitate ca propria mea mama m-a pasat bunicii spre crestere, ca era mai usor...

Tu esti inca o dovada a ce spuneam pe paginile trecute: ca o mama care doreste sa fie "Marghioala" si nu "mama" o face in cea mai mare parte deoarece fuge de raspunderea imensa a cresterii propriului copil si a rolului de MAMA.

Restul sunt detalii retorice si argumentative.


Felicia 17+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE




MissParker , justific spusele mele pt. ca asa este normal . Sau e mai bine sa spun "n-aveti dreptate" si gata? Tu de ce tot justifici si te agiti sa demonstrezi una si alta?

In rest te-as ruga sa ai un minimum de bun simt si sa nu te bagi in afirmatii belicoase privind viata mamei mele ca pana una alta n-ai stat sa-i monitorizezi micarile si nici macar nu ai habar de nimic.
Ca tie nu ti se pare normal e una , sa jignesti persoanee care nu fac ce faci tu e deja de domeniul comediei si ignorantei.
Eu inteleg ca ai o pasiune pt. psihologie si esti entuziasmata , dar pana sa faci cuiva un profil psihologic si sa-i lipesti o eticheta cred ca esti constienta ca trebuie sa stai fata in fata cu persoana respectiva , sa discuti de mai multe ori , samd.
Ca o eticheta iti pot lipi si eu tie pe baza a ce am citit aici , dar na ....eu imi dau seama ca este ceva superficial , ilogic,gresit si fara acoperire.

Vezi ca si Ancuta ii spune bunicii "mami" ...poate o fi si ea "bolnava" .

http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Tonnia spune:

Aoleu, unde s-a ajuns!

Nu era vorba de a impune copilului sa ne strige in vreun fel, ci a-l lasa sa ne spuna pe nume atunci cand simte el asa. Nu mi se pare ca se deterioreaza cu nimic relatia, aici capeti probleme si cand nu le ai. Ca fugi de raspundere, ca vrei sa -i fii prietena in loc de mama, ati citit prea multe dupa parerea mea, asta e pericolul cand nu esti psiholog, citesti mult dar ce te faci cu interpretarile?
Sa fiti vigilente, nu cumva sa va strige altfel decat "mama" ca ar insemna sa uite cine e mama si ar insemna chiar ca nu mai sunteti mame, ci niste prietene, ba chiar nu unele anume, ci unele aiurea asa pe care le cheama chiar ca pe altele, Ca Marii si Oane mai vezi, macar sa ne strige cu alte prenume mai rare.
Si precizez ca al meu copil m-a strigat de vreo 2-3 ori pe nume, ma striga "mama", nu mi s-a clatinat pamantul sub picioare cand m-a strigat pe nume.
Fiti atente, sa nu va lasati, cine stie la ce se ajunge intre voi, s-au vazut atatea cazuri, asa au inceput, intai i s-a permis sa-i zica pe nume.....



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Simonna spune:

quote:
Originally posted by filofteia

quote:
filofteia , mi-a placut mult ce ai scris tu si voi tine cont de asta. E bine de stiut. Culmea este ca si eu si sotul meu suntem cam la fel: multi-tasking, facem 2-3 lucruri in acelasi timp. O sa vedem cum se dezvolta juniorul si ne adaptam din mers. In rest, eu discutiile filozofice si de suflet le port cu sotul sau cu prietena mea cea mai buna, deci sper sa pot avea distanta necesara sa nu vreau sa-l transform pe copil intr-un fel de confident sau "prieten", fiindca nu asta e rolul lui in viata mea. Multumesc de avertisment. O sa incep sa ma interesez cum functioneaza o bicicleta ... sau mai bine, i-l pasez pe David lui Bogdan si in timpul asta eu intru pe forum sa palavragesc cu voi


Ai vrea tu sa-l pasezi Felicia, dar vorbind si cu alte mamici, care au si baieti si fete, mai repede baietii vin la mame decat fetele.
La noi discutiile importante se desfasoara intai cu mine si apoi cu tati. De altfel i-a spus si lui tati "Ii spun lui mami ca ea are mai multa rabdare sa ma asculte"



Shpilul e sa-l bagi pe tati la inaintare... De la sase luni, cind arunca prima jucarie de cauciuc din tarc si pe urma se crizeaza sa i-o dai inapoi... Te uiti la copil si zici: 'Mami nu poate s-o ridice, da' poate tati!" S'apai, mai departe, cind i se strica o jucarie: "Oh, s-a rupt???!! Nu stie mami, da'l asteptam pe tati sa vina de la serviciu sa repare! Hai sa ne jucam cu altceva!"
Pitic dupa pitic, infantul face distinctia intre "job description-uri" :)

Pupici,
Simonna

Mergi la inceput