M-am hotarat.............adoptie(44)
Raspunsuri - Pagina 8
asi spune:
Tzuni felicitari mamico!
Vrem poze cu Maria si mamica fericita.
Catty draga nu esti nebuna suferi doar de o depresie similara cu depresia postpartum.O sa vezi ca in 1-2 saptamani va trece.Din pacate nu te ajuta nici boala fetitei.Am trecut si eu prin asta si a trecut.Relaxeaza-te cat poti de mult si lasa-i si pa altii sa te ajute.Eu am facut gresala ca nu am lasat pe nimeni sa se apropie de copil
dar eram disperata ca nu sunt o mama buna.A fost grea perioada de adaptare dar incet trece.Curaj ca totul va fii bine
Mami de Razvan(07 martie 2004)
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.
Alexa Ioana spune:
tzuni, bine ca sunteti bine ! eram ingrijorata, ca nu mi'ai rapsuns nici pe mess nici la sms... pupam mariuca scumpa !!!
catty, ia'o incet ! da'i timp piticei, si da'ti si tie timp ! iubeste'o, tine'o in brate, canta'i, plimbati'va prin casa, povestiti cu animalutele de plus... dar nu uita nici de tine. cand doarme ea, dormi si tu. si cum a zis si asi, lasa'te ajutata cu treburile casei.
si, din nou, ia'o incet si cu rabdare ! totul va fi ok, o sa vezi ! dar ia ceva timp... nu se intampla de pe o zi pe alta !
oricum, noi suntem aici !
aissa spune:
DodoSilvia: nu stiu, sincer. Nu prea ar fi ok, dpdv legal dar...pe langa se pot face multe. Nu aveti si voi pe cineva cu care sa va sfatuiti? Asistenta care v-a atestat nu va e apropiata? Cat sa ii spuneti fara sa specificati date concrete, ipotetic doar?
Lory si pe tine te vor atesta DPC din Ro? Nu stiu cum va fi situatia ta dar pe masura ca vei avea intrebari sigur te va ajuta cineva! Despre empatie pot spune ca depinde de la caz la caz, eu am zis de multe ori ca dna care ne-a avut pe noi "in grija" a fost chiar o DOAMNA si ne-a ajutat ffff mult si nu ne-a pus nici o piedica, dar multe alte cazuri am auzit ca au fost diferite...e si chestie de noroc.
Tzuni felicitari din inima si ma inscriu pe lista celor ce vor o poza
Catty te-am lasat la urma pt a iti scrie mai pe larg. Nu dispera si nu te condamna pt ce simti. Eu in prima zi cand am avut-o pe ALe acasa nu ma gandeam decat sa vina cineva si sa o ia. Am fost fff speriata si mi se parea ca in veci nu ma voi descurca. Cand am inceput cu problemele (vomita la fiecare masa) m-am speriat fantastic si dupa 3 zile capiasem, in asa hal incat duminica seara fiind sunam disperata la asistenta de la maternitate al carei tel il aveam, ea mi-a dat nr pediatrei care o avusesem in grija si am sunat-o si pe aia si m-am certat cu ea ca nu mi-au spus de pb copilului, ca mi-a zis ca mananca 150 ml si ea abia baga 90 din care dadea afara 80 etc. Incet insa m-am adaptat, cand am fost la alti dr si mi-au confirmat (din 2 surse ) care e diagnosticul, cand m-au invatat ce trebuie sa fac si cand am inceput sa ma invat cu tinutul in brate 1-1,5 ore dupa fiecare masa si plimbarea prin casa de rigoare, nici copilul nu a mai plans, nici eu nu am mai fost speriata. Ti-e f greu acum ca e copila bolnava atat de rapid dand tu de greu. Nu iti va fi nici peste 20 de ani usor cand o vei stii bolnava. Dar o sa vezi ca o sa isi revina si nu va mai plange si nu te vei mai teme. Si tine-o in brate mult, sper ca stai acasa acum pt ca altfel ti-ar fi greu. O sa fie bine, fii sigura de asta.
A, si tine cont ca te simte cea mica si toata agitatia ta o resimte si ea si plange. Calmeaza-te si va fi bine! 
bustea spune:
quote:
Originally posted by dodosilvia
Buna seara doamnelor! Sunt din Galati si am inceput dosarul de aoptie. Am facut copiile legalizate, cazierul, caracterizarile, dar nu stim de unde sa facem rost de acel certificat medical si ce analize sa ne facem ca sa putem sa-l depunem cat mai repede posibil. Avem deja o solicitare din partea unei cunostinte de a ne da spre adoptie un copil, insa nu stim daca vom reisi. Se poate daca mama declara ca vrea sa ni-l dea noua spre adoptie sau cei de la DPC il dau celor dinaintea noastra? Conteaza cuvantul mamei?
Multumim ca existati si speram sa ne ajutam reciproc ca sa trecem cu bine peste toate problemele care vor aparea.
NOAPTE BUNA!
DODO
bustea spune:
ma bucur ca sunteti parinti fericiti,as vrea sa impart si eu aceasta bucurie cu voi dar din pacate nu pot.ma poate ajuta cineva?
vreau un bebe sa-mi lumineze viata si casa.daca stiti pe cineva care este insarcinata si nu poate sa aibe grija de bebe, si vrea sa-l paraseasca in spital dati-mi mesaj pe mail(ionel_doinita@yahoo.com).
va multumesc anticipat.veti face o familie fericita.
Witchie spune:
Felicitari tzuni!
sorana spune:
Catty draga
Ceea ce simti tu din punctul meu de vedere simte orice mama la un moment dat.
Monica, fetita mea, este nascuta de mine nu adoptata.
Si eu am fost depasita de situatie de multe ori, mai ales cand era mititica dar si acum mi se mai intampla. Nu cred ca exista mama perfecta. Greseli face orice mama. In plus cand e copilul mic si tu esti nedormita parca totul mare mai negru.
Parerea mea este sa incerci cumva sa dormi o noapte fara sa ai remuscari - de exemplu sa-ti rogi mama sau soacra sau pe cine crezi tu ca se descurca sa stea o noapte la tine, sa doarma cu cea mica. A doua zi vei vedea totul mai in roz.
Eu cred ca o mama odihnita, calma si iubitoare dar care si-a lasat copilul cu altcineva o zi pentru a se odihni si ea este de preferat unei mame nedormite, obosite, nervoase, care e pe punctul de a claca.
Pupici
Sorana si Monica (5 ani)
maimutzak spune:
Buna.
Nu v-am scris de mult, dar vin cu vesti noi.Mi-a fost prezentat azi un baietel de 2 ani, super frumos, sanatos, dragalas, si mi-a placut foarte mult.Pb ar fi ca a stat in asist maternala in mediul rural, unde nu prea i s=a dat atentie, nu a fost stimulat sa vb, si provine dintr-o mama nescolarizata, cu un IQ cam mic.Ce sa ma fac? Imi vine sa innebunesc.Daca a fost cineva intr-o sit asemanatoare, sa-mi spuna si mie, desi stiu ca fiecare caz este unic.Va multumesc si va pup.
Gianni spune:
Maimutzak,
Cunosc pe cineva care a adoptat un copilas de un an, tot din mediu rural ( foarte as putea spune , adica satucul era rupt de lume, printr-un podulet peste care nici o masina nu putea -indraznea sa treaca). Asistenta maternala care-l avea in grija , mai avea si alti copilasi si mai maricei, deci cel mic sigur nu era foarte stimulat, desi n-am auzit-o pe prietena mea decit cu vorbe de lauda la adresa asistentei maternale , deci o femeie sufletista, care facea ce putea si ea...
In fine , ca sa scurtez povestea, pot sa-ti spun ca acest copilas acum vorbeste de dimineata pina seara , prietena mea chiar ii spune i n gluma , bineinteles , 'mai am sa-ti scot bateriile, sa mai fie un pic de liniste'. Este uimitor de inteligent.
Deci , stimularea copilui , cu ajutorul programelor de televiziune speciale pt.copii , dvd-uri de perspicacitate ( le gasesti pe virste) , bineinteles fara abuz si mai ales cu multa dragoste si rabdare , face miracole.
Virsta de 2 ani este o virsta foarte frageda cind un copil asimileaza si are dorinta de a asimila, curaj.
Catalina
maimutzak spune:
Multumesc pentru raspuns, Catalina.Problema e ca mama a beneficiat de o testare in centrul maternal, unde a stat o vreme cu copilul, inainte de a ajunge la asist maternala, si i s-a stab un IQ in jur de 60, ceea ce pare a fi groaznic.Desi copilul pare a fi ok.Oricum, eu asa zic, ca e normal.Trebuie sa ma gindesc foarte bine.Copilul e un scump.Va multumesc ca ma ascultati.O aspiranta disperata.