Abordarea subiectului "Tati nu e, ca nu te-a vrut"

Abordarea subiectului "Tati nu e, ca nu te-a vrut" | Autor: HaveF8

Link direct la acest mesaj

Desi copila mea nu are decat 4 luni, imi tot pun intrebarea cum sa procedez cand vor veni intrebarile despre TATI. El... a visat cu mine la momentele cind vom avea minunile noastre de copii, iar cand s-a intamplat sa raman insarcinata...a dat bir cu fugitii si nu l-a mai interesat deloc de mine sau de ea. Cu toata supararea si dezamagirea mea, nu as vrea sa-i vorbesc ftitei noastre despre tati al ei in termeni negativi, sa-i spun ca nu a vrut-o, dar parca nici nu ma vad inventand povesti cu Fat Frumos. Acum i-am pus in patut o poza cu tati, in ficare dimmineata ii dam buna dimineata si noapte buna seara la culcare dar nu stiu daca e bine sa fac si asta (adica sa-l vada in poza cand el nu exista). As dori un sfat si de la voi mamici sau tatici dar si un sfat dpdv psihologic cu explicatii. Am cautat sa citesc si pe net, dar nu am gasit nimic referitor la acest subiect. Poate stiti voi vreun link
Va multumesc

HaveF8 si Ana Martina

Aici cateva poze cu noi
http://community.webshots.com/user/HaveF8

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Noi am ramas fara "tati" acu` 4 luni, Giulia avea 3 ani pe atunci. Tatal ei vine fff rar la ea, in rest, e plecat cu "serviciul". Nu il aduc in discutii, nu tin mai multe poze decat pana atunci. Cand sunt intrebata raspund. Eu nu deschid subiecte despre tatal ei.
In locul tau, e doar si numai parerea mea, nu as tine nicio poza acolo. I-as spune, de fapt asa fac si eu cu fie`mea la fiecare pas, ca o iubesc si o ador si orice ar fi se poate baza pe mine. Atat.
Iti dau dreptate, nu are rost sa cladesti povesti, insa adevarul , asa cum e el, nu poate fi spus unui copil. Si va veni timpul intrebarilor, probabil cand va incepe gradinita si va vedea ca nu doar "mami" au copiii. Dar pana atunci mai ai f mult timp
Parerea mea.
Motivul plecarii la noi este "serviciul".
Fie`mea a acceptat foarte bine ideea, pt ca tatal ei petrecea foarte putin timp cu ea sau deloc.
Copiii accepta mult mai usor lucrurile decat credem noi.



Daria & GIULIA(2004 08 16)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns A_Iulia spune:

Cam la fel zic si eu ca mamagiuliei.
Cand va veni timpul, vor veni si intrebarile: ai tot timpul din lume sa aranjezi raspunsurile pana atunci. In plus, in viata multe se schimba - nu poti sti cum evolueaza lucrurile, poate te vei recasatori in scurt timp, sau cine stie...
Nu incerca de pe acum sa dai raspunsuri la intrebari ce nu exista. S-ar putea sa-ti fie mai greu sa schimbi variantele ulterior.
Mai ai timp cam asa, vreo 2 ani...

Adina + Olivia Q1.04

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ocebine spune:

Trebuie sa fii atenta cum abordezi subiectul si oricit de mult te doare pe tine, nu plasa vina tatalui, mai ales faza cu "nu te-a vrut"...asta pune (pe viitor) vina toata asupra copilului, de fapt. Isi va pune intrebarea: "Cu ce am gresit eu, de nu m-a vrut? Ce am in minus ca nu m-a vrut? Insemn prea putin ca cineva sa ma vrea?"



Anamaria

"Nearly all men can stand adversity, but if you want to test a man’s character, give him power."

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Criss75 spune:

Eu cred ca el habar n-are ce a pierdut. O femeie frumoasa si o mica printesa.
Nici eu nu cred ca trebuie sa inventezi povesti, doar de ochii lumii. Ai incredere in tine, ofera-i toata atentia si dragostea ta si o sa fie bine.

Criss si Alex

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sanziana72 spune:

Te inteleg foarte bine pentru ca si eu am trecut prin asta si continui sa trec. Iar momentan am ajuns la un echilibru zic eu.

Nu cred ca e bine sa ii pui tot timpul la cap poza tatalui. Ii vei crea o dependenta falsa fata de el, ceea ce o va impiedica sa se adapteze la situatia reala si sa accepte un nou tata daca acela o sa apara. In primul rand nu rasfrange asupra ei frustrarile tale legate de tata.

Fetitei mele i-am aratat cateva poze cu el cand era mai mica si i-am spus cum il cheama. Asta pe la un an si ceva, doi ani cand a inceput sa intrebe. Deci nu iti fa iluzii, va intreba destul de curand. Apoi i-am spus ca e departe, la serviciu si ca nu se va intoarce (pentru ca o perioada l-a tot asteptat - nu i-am spus-o foarte clar, atat cat sa faca o obsesie din asteptarea lui).

Ce are nevoie sa stie la varsta asta e ca e iubita, si de mami si de tati, si ca are dreptul sa ii iubeasca si pe mami si pe tati. Asta daca aduce vorba, nu sa ii repeti tu ce mult te iubeste tati. Va avea timp mai tarziu sa inteleaga ca exista tot felul de tipuri de dragoste.

Fetita mea se joaca uneori ca si cum ar vorbi cu tati la telefon, iar cand au invatat la gradinita despre familie, m-am hotarat sa ii dau si o poza de a lui, ca sa nu se simta diferita. Si a fost ok. Apoi mi-a insirat toti membri familiei (bunici, veri, printre care si pe tati) si mi-a spus ca ii iubeste pe toti. Si am inteles ca ea are nevoie sa il iubeasca, chiar daca eu consider ca el nu merita. Atunci cand eu am incetat sa ma mai crispez cand aducea vorba despre el, chiar daca incercam sa nu o arat, cand eu am invatat sa ma relaxez, a fost mult mai ok si pentru ea. Daca vrea sa vorbim despre el, vorbim, daca vrea sa inventeze jocuri cu el, e ok. A devenit ceva obisnuit, care apare din cand in cand, nu e ceva de care se agata.

De fapt, a gasit singura solutia care i se potriveste momentan (are 3 ani). Intr-o seara mi-a insirat membri familiei si a spus ca tatal ei e bunicul (tatal meu) si mai are un tata de departe, X. Daca tu vei reusi sa tratazi situatia cu naturalete, asa o va face si ea.

Deci parerea mea e sa nu incerci tu sa creezi un tata fals printr-o fotografie, dar nici sa nu ii negi existenta atunci cand va intreba de el. Lucrul de care va avea insa nevoie destul de repede e o prezenta masculina cu care sa vina in contact, chit ca e tatal tau, fratele tau, un prieten mai apropiat...

Sarbatori fericite si sa va bucurati de ele!



"We can do no great things - only small things with great love." ("Nu putem face lucruri mari – doar lucruri mici cu multa dragoste.")Mother Teresa (1910 - 1997)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns HaveF8 spune:

Va multumesc pentru ce m_ati sfatuit. O sa mai astept si alte rasounsuri desi cred ca toate vor fi cam la fel.

ocebine vad ca esti din New York. Si eu am nascut-o pe Ana tot la New York dar acum am revenit acasa ca parca aici e mai bine

va pup pe toate si Sarbatori Fericite

HaveF8 si Ana Martina

Aici cateva poze cu noi
http://community.webshots.com/user/HaveF8

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ocebine spune:

quote:
Originally posted by HaveF8

ocebine vad ca esti din New York. Si eu am nascut-o pe Ana tot la New York dar acum am revenit acasa ca parca aici e mai bine

va pup pe toate si Sarbatori Fericite

HaveF8 si Ana Martina

Aici cateva poze cu noi
http://community.webshots.com/user/HaveF8



Bine ca dupa toate prin cite ai trecut, ti-ai gasit locshorul unde te simti bine...eu sint acasa aici

Anamaria

"Nearly all men can stand adversity, but if you want to test a man’s character, give him power."

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns laurajr spune:

Oriunde ai fi , "ai in continuare speranta"..imi place nick-ul tau...si vreau sa-ti spun ca esti o frumoasa si ca tatal copilului nu are decat de pierdut...doua frumoase .

Parerea mea e sa o lasi mai moale cu povestirile despre el , lasa fetita sa-si puna singura intrebarea unde e tata si ce-i cu el , ca altfel eu zic ca foto+povestirile ii vor crea ca o asteptare si va fi dezamagita ca nu vine .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns HaveF8 spune:

Laura, da am speranta, vreau sa cred ca totul va fi bine cu noi si eu voi fi sanatoasa si voi trai sa-mi vad copila crescand.
Cat despre tati, nu stiu ce impact ar avea asupra ei mai tarziu lipsa unui tata care s-o iubeasca care sa se joaca cu ea asa cum fac alti tatici cu fetitele lor. Multumesc pentru sfat si ca sa vezi, eu ma numesc tot Laura.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Laura, nu va avea mare impact, vad de la noi si noi l-am avut pe tati cu noi 3 ani ... pur si simplu accepta situatia si-si ocupa timpul cu altceva. Nu ca noi care gandim si facem scenarii
Uite, fi`mea a avut vizita de la tata`so de Craciun, a stat cu noi apoi a plecat. Si gata. Atat. I se pare "normal" asta.
Iar azi ne chefuim noi doua si ea e in extaz. I-am aratat ca vom bea sampanie, ne imbracam frumos, ne coafam, stii tu, treburi femeiesti si-l asteapta pe acest "Revelion"
Iar cand intreaba unde e tati al ei ii spun ca e plecat, insa ma are pe mine si pe bunicul ei si pe restul prietenelor.

LMA si un 2008 plin de bucurii !



Daria & GIULIA(2004 08 16)

Mergi la inceput