ENDOMETRIOZA nu ne va impiedica sa avem un bebe-26
Raspunsuri - Pagina 13
ginamaria spune:
Fetele mele dragi,am intrat sa va urez un AN NOU FERICIT!!!!!!!!!Un an care sa ne aduca tot ce ne dorim noi,un an mai linistit,unul mai relaxat cu mai multe lucruri bune.....si cred ca stiu ce v-ati pus fiecare in gand la cumpana dintre ani......sa dea DD sa se indeplineasca.Va pup cu drag
ginamaria spune:
Cand ma gandesc ce an am avut nici nu stiu ce sa zic.........a fost bun,a fost rau?Bine ca a trecut?Nu stiu daca a fost bun sau rau dar a fost extrem de greu..........Am inceput anul suspecta de chist dermoid.....deci stiam ca urmeaza o operatie......la inceputul lui februarie eram diagnosticata cu endometrioza,operatie clasica o luna conceiu medical........stiam ca tre sa facem bebe asa ca am inceput cu febra cumpararii unui apartament......in martie eram cu el in buzunar ca sa zic asa.....au inceput cele 6 luni groaznice cu diphereline,timp in care amenajarea apartametului era in toi.......ne-am mutat in iunie,in iulie mi-a venit CM........ieeeeeeeee liber la bebe......decat ca medicul ne-a dat vestea proasta...."nu e asa usor,tre sa fecem inseminari si daca nu ferilizare"BOMBA ANULUI.......in septembrie incepem inseminarile,septembrie,octombrie,noiembrie 3 luni in care traiam cu indoiala dar si speranta ravasita de fiecare data........un inceput de decembrie cu vestea "gata incepem ferilizarea" si un decembrie cu calcule cum facem sa strangem bani sa facem fertilizarea,unde sa o facem............La Cluj ca doar mai stiu pe cineva care a facut si a reusit tot cu endometrioza si acum e gravida..........un sfarsit de decembrie in care aflu ca a pierdut sarcina,sarcina oprita din evolutie in saptama 7.........
Dar a fost bun anul.........am cunoscut un medic extraordinar,care ne-a ajutat tare mult si careia ii multumim,daca nu aveam boala asta poate si acum eram in aprtamentul surorii mele ca doar ne era tare comod,daca nu era boala asta nu va cunosteam pe voi,prietene dragi,
tot anul acesta s-a nascut finuta mea draga...........un an bun pana la urma........ITI MULTUMESC DOAMNE ...........ne-ai ajutat pe mine si pe sotul meu sa ne dam seama cat de tare ne iubim si ca putem sa invingem muntii impreuna....
Nu stiu ce mi-a venit dar simteam nevoiea sa trag linie si sa calculez.....cate bune cate rele........cate grele cate usoare..........calculul final nu il mai fac ca suntem in 2008 deja si sunt convinsa ca va fi un an mult mai bun pentru noi toate.........va pup cu drag fetele mle dragi
blahblah spune:
Avand in vedere ca mi-am terminat anul trecut cu o operatie, si citind povestea lui MadaS, m-am gandit ca ar fi bine sa postez experienta mea, poate ajuta pe altcineva vreodata. Am mai postat in thread-ul de fibrom acum cateva luni, atunci cand ma dadeam de toti peretii incercand sa iau o decizie.
Povestea a inceput prin faptul ca nu m-am dus la control ginecologic vreo cativa ani buni. Nu aveam probleme si nici activitate, in schimb munca multa si putini bani. Greseala! Cand intr-un sfarsit m-am dus la un control de rutina, au gasit chisturi ovariene bilaterale mari (5cm) si un fibrom de 7 cm. Mi-au pus in vedere operatia. Asta era acum vreo 4 ani. Am intrat in panica si am aplicat metoda strutului.
In ultimul an insa, situatia devenise foarte neplacuta. Aveam brusc dureri majore (despre care daca nu ma insel am vorbit si cu MadaS, constatand ca sunt asemanatoare), nu la ciclu, ci in perioada ovulatiei. Dureri majore inseamna ca in faza foliculara, traiam cam o spatamana cu ibuprofen 400x5 ori pe zi si tot ma durea asa de tare incat abia puteam merge la lucru. Nu se intampla in fiecare luna. Uneori da, alteori nu. In plus, un flux hemoragic imens la ciclu si inevitabila anemie in ciuda fierului inghitit cu galeata.
Decizia operatiei (era clar ca nu se poate laparo, ci trebuie clasic, iar asta ma speria imens) a fost f grea. M-am hotarat pt ca durerile erau mari, pt ca drii m-au speriat spunand ca se pot sparge chisturile respectiv ca endometrioza distruge tesutul ovarian cu cat sta mai mult acolo. Nu ma grabeam sa fac un copil (30 ani) si am crezut ca pot astepta, stiind de posibilitatea revenirii bolii.
La una dintre ecografiile de anul asta, m-au speriat si pe mine f rau, m-au trimis sa fac rmn/ct pt ca au zis ca unul dintre chisturi este partial solid si suspect de malignitate. Ca 125 fusese in 2006 de 86, ceea ce i-a dus pe dri la suspiciunea de endo. In 2007 in vara CA125 era de 140 si m-am speriat rau. Cei de la RMN m-au linistit suficient incat sa nu ma panichez, avand in vedere ca nu reuseam sa gasesc un chirurg in care sa am incredere ca opereaza conservativ si conservator. Teoria spune ca abia la operatie poti sa constati daca e malign sau nu, dar cert e ca am reusit sa dorm cateva luni datorita acelei RMN.
M-am operat in 17 decembrie in Frankfurt, laparotomie/operatie clasica. Alaturi de mine era o fata operata laparoscopic (a doua oara in 2 ani pentru ca revenisera chisturile). Ea a plecat a doua zi, eu am stat 5 zile. Operatia a durat 2 ore jumatate si am suportat-o relativ bine, dar ma asteptam sa fie greu. Acum, doua saptamani mai tarziu, sunt refacuta destul de bine.
Dupa operatie imi aduc aminte doar ca aveam dureri mari si ca am cerut analgezice. Mi s-au dat si am dormit pana seara. Seara a venit dr sa-mi povesteasca ce si cum> a scos doua chisturi ovariene mari (mai mari decat vazute la ecograf, 6 si 7 cm). Amandoua erau chisturi de endo, pline cu sange si s-au spart in timp ce le scotea (erau si lipite de uter). Dupa care a constatat ca organele erau lipite intre ele cu adeziuni si de intestin si de vezica si a prestat munca harnica sa dezlipeasca ce era de dezlipit. Pe urma a bucatit fibromul intramural (10 cm) si alte doua micute. A constatat ca un tub are o leziune endo pe interior si ca probabil este astupat, dar macar m-a lasat cu ambele ovare si cu uter, ceea ce nu era de la sine inteles.
Si eu am avut probleme cu hemoglobina (cand am intrat in spital era 8, dupa oepratie au masurat-o, dar nu vreau sa stiu cat a fost, voiau sa imi dea sange si am refuzat). Dr a spus ca ma simt asa de slabita si din cauza lipsei de sange.
Mi-a fost destul de greu in spital pt ca 2 zile nu m-am putut da jos din pat de durere. In prima noapte ma trezeam la intervale regulate sa apas pe butonul care -mi dadea analgezice. Nu a fost dragut sa constat ca se terminasera pe la 4 dimineata. Apoi ziua a 4-a a fost neplacuta pana a inceput sa se miste intestinul (eram balonata si asta apasa peste tot).Cand m-au externat, am crezut ca nu ajung la masina, respectiv am injurat toti edilii de gropile prin care am trecut, dar am ajuns cu bine acasa.
Acasa - socul. Totul mult mai greu decat in spital, pt ca nu aveam de ce sa ma tin/sprijin pt mers la baie/closet, daca ma asezam in pat nu ma puteam ridica, scaunul meu f f comod anterior acum era un cosmar etc. Dar nici nu am avut pe cineva care sa ma ajute si a trebuit sa ma descurc singura.
Inainte de op am cautat sa vad cum se poate reduce riscul aderentelor post op, dar probabil ca nu am cautat suficient. Abia acum am gasit un studiu care zice ca doze mici de aspirina (la cele 80 de kg ale mele parca calculasem ca 135 mg/zi) ajuta la reducerea inflamatiei care cauzeaza aderente. Prea tarziu pt mine. Poate altii pot cauta daca ii intereseaza. Oricum mi-au dat heparina contra trombozei si nu cred ca aveam voie sa combin cu aspirina.
Dr mi-a spus clar ca riscul de recidiva e mare. Prin urmare mi-a dat sa inghit conceplan m, un anticonceptional sau sa ma grabesc cu bebeul. Conceplan nu se gaseste in Ro, va trebui sa incerc sa fac rost, dar dr a zis ca se poate face o combinatie din substntele componente: 0,03 Milligramm Ethinylestradiol si 0,5 Milligramm Norethisteron, ambele se gasesc la noi pe piata.
Treaba cu bebeul eu as fi vrut sa o mai aman un an sau doi din motive de slujba/partener nedoritor, nu stiu cum sa fac, sa vad cum evolueaza dupa cateva luni.
blahblah spune:
Am uitat: cicatricea e si la mine usor peste parul pubian, de vreo 10 cm lungime, dar e subtire si nu pare sa deranjeze. Sa vedem cum evolueaza, sper sa nu se ingroase prea tare. Ma deranjeaza un pic faptul ca abdomenul e inca mai mare decat normal, mai ales in partea dreapta unde erau multe aderente de endo si a taiat si din uter. Acolo inca ma doare la atingere, destul de tare. In jurul buricului zona e fara senzatie pentru ca a trebuit sa taie un nerv. Dr zice ca o sa se refaca. Acum cicatricea pare a fi un pic intarita, dar cred ca e ceva normal.
Mai tare decat cicatricea ma deranjeaza faptul ca burta nu arata ca burta mea! ok, suna amuzant, dar ma uit in oglinda si nu-s eu.Cusatura e exact acolo unde se uneste burta cu parul pubian (nu stiu cum sa ma exprim altfel) si imi da senzatia ca mi-a modificat felul in care "cade" acea mica sunculita... ce sa zic, am 165 si 80 de kg. (cu 3 in minus fata de intrarea in spital, dar acum am o pofta de mancare cam mare...)
Citisem pe net despre adenomioza si imi faceam griji ca ar fi asa ceva. L-am intrebat pe dr dupa op si a zis ca nu, a fost endometrioza de gradul 4, ce nu-mi ajunge? :P
Detalii despre spital intereseaza poate mai putin, dar am fost foarte foarte multumita, mai ales ca am fost singura cuc, cu nimeni sa ma ajute. Nici nu a fost nevoie. Asistentele au fost ok (in ultimele 2 zile au lasat -o mai moale, dar era normal, nu mai aveam atata nevoie de ele), dr magnific, chit ca a spart endometrioamele la mine in burta :P Op a costat per total 4500 euro, din care 2000 doar spitalizarea. M-am simtit prost ca am fost acolo chiar inainte de Craciun si nu am dat nici o cutie de bomboane, dar fiind singura, era mai greu sa ma gandesc si la asta. A fost scump, as fi putut iesi mai ieftin la un alt spital, dar acolo am avut recomandarea si increderea in doctor.
ok, daca vrea cineva sa ma intrebe ceva, ma bucur sa ajut.
Ioanatugs spune:
LA MULTI ANI FERICITI SI PLINI DE BUCURII!! UN AN NOU DOAR CU VESTI BUNE VA DORESC DIN INIMA!!
Boo sunt cu ochii pe tine iubita!!
http://tt.lilypie.com/50m8p3.png
unducthable spune:
LA MULTI ANI SI FARA BOLI, NUMAI VINDECARE SI VESTI BUNE SI FOARTE BUNE !!
Felicitari tuturor pentru curajul si puterea de care au dat dovada , sa va dea Dumnezeu putere i continuare si multa iubire, sa va traiasca cei dragi , sa ii faceti fericiti, si sa va faca fericiite !!
diana
A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .
ancaoradea spune:
Azi de ziua mea, am primit un cadou naspa, z20, s-a transf in z1. Asa ca trag mare nadejde ca imi voi primi cadoul de la Boo. Nu am mai luat utrogestan luna asta si uite, cm la 20 de zile. Of. M-am saturat de hormoni si toate cele, as vrea sa nu mai aud, dar stim toate ca o vom lua de la capat, in 2008 cu noi sperante. Aproape toate am avut anul trecut multe obstacole, interventii, dar vorba ceea.. Ce-a fost greu a trecut, asteptam rezultatele, deci Un An Nou cu bebei va doresc, si cu multa sanatate!
aerlilian spune:
LA MULTI ANI! ,dragele mele si in special tie Ancuta !Sa fiti sanatoase,iubite si mamici anul acesta!!!
Boo...maine este 03.01!Succes draga mea,sa ne dai vestea cea mare!Sa incepem anul in forta,cu o veste mare!
mada23 spune:
Anul ce a inceput sa fie plin de realizari si de impliniri, burticilor nastere usoara si bebei sanatosi, burticilor aspirante sa rodeasca cat mai repede, DD sa fie alaturi de voi!
Ancutzule...
LA MULTI ANI! multa sanatate, fericire, Bunul Dumnezeu sa-ti aline sufletzelul si sa-ti daruiasca un an mult mai bun.Tot raul spre bine!
Boo... sunt cu gandul la tine 
, hai cu vestile bune, sa incepem anul cu multa speranta.
Blahblah...multumim ca ne-ai impartasit din durrea ta, DD sa iti dea multa sanatate 
Diana...mai ai putin si devii miresuca in fata Lui DD,sigur iti va darui cadoul mult visat, numai bine iti doresc
pupici pentru toate 
am nevoie de un miracol...madutz 
http://tt.lilypie.com/r2aEp2.png
mada23 spune:
Aerlilian... multe impliniri
in 2008 miracolul va veni pe strada mea...madutz
http://tt.lilypie.com/r2aEp2.png