Ce parere aveti...?
Raspunsuri - Pagina 5
A_Iulia spune:
Babyblue 
E drept ca mult fac facultate si nu le ajuta la nimic...insa mi-e greu sa cred ca o diferenta mare intre nivelul intelectual al partenerilor poate fi trecuta cu vederea pe termen lung.
In orice caz, exista si exceptii. Dar poti sa-ti doresti cu tot sufletul sa fii o exceptie si sa se dovedeasca in final ca n-ai facut altceva decat sa confirmi statistica. 
Pana la urma e un risc destul de mare pe care ti-l asumi, dar decizia este numai a ta.
Adina + Olivia Q1.04
irisM spune:
Eu zic ca la asta se reduce totul,la difernta de nivel intelectual si nu la diplome.Cred ca fiecare cunoaste cazuri de oameni care au terminat facultatea dar nu prea stiu pe ce lume sunt si altii care nu au diplome dar care au un IQ ridcat.
Eu am cunoscut doua cupluri foarte fericite,cu casnicii de zeci de ani in care ele aveau studii superioare si cariere de invidiat iar ei doar liceul,desi evdent ca nivelul lor intelectual le permitea mai mult.Si desi toata lumea era fericita si multumita din cand in cand simteau nevoia sa se justifice.Din nefericire gura lumii se mai face simtita...
IreneCAM spune:
De acord cu necesitatea unui nivel cultural, intelectual similar...asta inseamna compatibilitate, dar intrebarea initiala era despre diplome...
Evident ca daca descoperi ca nu ai lucruri in comun cu o persoana, din pdv intelectual, nu te inhami la casnicie cu ea...ramai la furtuna hormonala, asta numai daca tii neaparat si numai pentru un timp.
"Daca pamantul pe care il cauti nu exista, Dumnezeu il va crea pentru a-ti rasplati indrazneala" - Isabela de Castilla catre Cristofor Columb
dulcetica spune:
A nu avea studii superioare nu semnifica automat ca esti analfabet.
De curind am vazut un film despre viata scriitoarei Jane Austen,pe care vi-l recomand cu caldura.Avea o personalitate debordanta si cu greu se putea incadra in respectiva perioada cu niste reguli extem de rigide.Filmul m-a facut sa reflectez la modul de a-ti alege sotia in acea epoca.Gindeam ca acum e relativ simplu in sensul ca exista o "selectie naturala" pe baza studiilor,educatiei, aspect exterior,atractie,etc. In acea perioada nu prea permitea societatea ,regulile ei ,sa te manifesti. Finalul:ea nu se casatoreste niciodata desi are o mare iubire.
Cum mai toata lumea remarca riscam sa devenim o tara de intelectali,cu universitati in toate intersectiile din toate oraselele. Diploma se obtine intr-o maniera extrem de facila si, atitea persoane in jurul nostru devin peste noapte "intelectuali". De regula in timpul studiilor ,traind intr-un mediu cu preocupari intelectuale stimulative persoanele se cizeleaza,dezvolta preocupari noi, au posibilitatea de a avea conversatii "savante" , interactioneaza cu oameni inteligenti,dedicati ,ceea ce implicit isi pune amprenta asupra lor.
Evidenta ca e dificil sa dai un sfat cind ai un singur detaliu despre acea persoana,n-are facultate.... De exemplu si eu m-am gindit intr-o zi ,dupa ce am urmarit un interviu cu Patapievici ,ca m-ar inhiba o conversatie cu el.
Tu cum il vezi? Ii functioneaza neuronul ?
ruxij spune:
Dupa mine, situatia se prezinta in felul urmator (de fapt asa cum a spus rilbuc doar in doua vorbe o sa zic eu in 100 :))).
Daca el are studii si face suficienti bani si ea nu are studii si/sau nu face bani relatia are sanse bune de reusita.
Daca ea are studii si el nu are relatia va functiona in general daca si numai daca el face mai multi bani decat ea si in general mai multi bani decat media/unul cu stuii. Pt. un barbat conteaza sa aiba confirmarea ca este un barbat adevarat, sa simta ca e cineva. Asta nu tine neaparat de studii, ci mai mult de cat de bine se realizeaza el in societate. Dc el nu are studii si ea are studii, iar el nu face cine stie ce bani, in vreme ce nevasta avanseaza in cariera, castiga mai mult, parerea mea este ca foarte rar va merge relatia. Intr-adevar el se va simti complexat mai devreme sau mai tarziu. Daca ea are studii da' ma rog, nu profeseaza, nu avanseaza pe baza lor, hm, poate, de la om la om, el dc. e ticalos o poate persecuta pe tema "studiilor" ei.
Uitati-va la exemplele pozitive de la subiect, cel "fara studii" castiga mult si asta compenseaza din plin in ziua de azi. Pe vremea comunistilor era mai greu sa tina asa o relatie pt. ca studiile dadeau o pozitie sociala, barbatul nu prea avea cum sa isi faca firma si prin asta sa castige confirmarea barbatiei lui. Eventual era considerat "bisnitar" dc. incerca sa castige mai mult decat o leafa obisnuit. Acum studiile in sine sunt mai putin importante.
Off-topic: Apropos de ce au spus babyblue si xio, nu e o conditie, dar inteleg si eu treaba cu lucratul in acelas domeniu si conversatiile de acasa despre subiecte legate de munca. E f. f. placut, dar depinde de fiecare persoana, dc. nu sunt pasionati de ce fac, nu conteaza. La noi merge asa cu conversatii aprinse din/despre domeniul comun de 17 ani si din acest punct de vedere e f. misto. Putem povesti chiar cu lux de amanunte cum ne-a fost ziua de munca si se creaza o apropiere mai mare intre noi, pentru ca ne intelegem f. bine problemele.
babyblue spune:
adina iulia, ruxij
(f bine punctat ruxij).
poi da...si eu zic ca e frumos sa stai de vorba cu sotul despre meserie....despre mediul in care lucrezi, pt ca acolo petreci o buna parte din zi.cea mai lunga.
eu m-am implicat in viata profesionala a tuturor prietenilor mei, indif ce meserie aveau. mi-a placut sa cunosc cate ceva despre munca lor, sa-i ajut dc puteam, sa le cunosc colegii, sa vad care e atmosfera in domeniul lor...si mi-au placut oamenii deschisi, care au facut un atu din diferentele care erau intre noi..nu cei care aruncau cu pietre si denigrau, cum facea ex-ul.
eu il laudam pentru fiecare reusita, il ascultam despre chestiile lui ingineresti (pricepeam 2%:))) si rar de tot reuseam sa ma fac si eu inteleasa/ascultata. asta dc, din fericire niciun alt medic nu mai arunca pe nimeni pe geam, sau nu mai taia pe cineva in mod eronat... era horror, cum aparea ceva la tv despre esecuri medicale, avea o placere morbida sa ma "pedepseasca" si pe mine... si apoi se oftica ca nu mai discut nimic cu el. eram "ingamfata" si "ascunsa" si "parshiva"...
pe cand cu ex sotul meu.....hehe...seara, prin bucatarie, discutia pendula intre ultimul vaccin impotriva HPV, cum fierbem carnea de vita , si ce a mai facut x-uleasca pe care y nu o mai ia de nevasta...:)) si da, uneori mai spargeam si niste seminte la o barfa mica, pana ma ustura buza de sus de la sarea de pe seminte..:))) (coincidenta DOR, nu?)
_
Babyblue va pupa pe toti!!
"Dorintele neimplinite sunt sursa dramatismului interior. (Cioran)" -
babyblue spune:
aaaa si acum off topic (ca eu in topic ma refeream strict la cupluri)....am o foarte buuna prietena, care nu are facultate, doar un colegiu parca, sau o scoala ceva ca era suplinitoare la limba franceza, pe la un liceu si...acum a ajuns o foarte buna scriitoare, i se publica carti, are un stil ff acid si modern si interesant...si o admir nespus. imi plac la nebunie cartile ei.
si e ca o mica bomba plina de energie si de idei. si are foarte multa ambitie. si e toba de cultura...spre deosebire de exul meu, cu bursa doctorala si cu masterate prin alte tari, care nu excela deloc, dar care avusese norocul sa fie taica-su rectorul facultatii...mdeah..
_
Babyblue va pupa pe toti!!
"Dorintele neimplinite sunt sursa dramatismului interior. (Cioran)" -
DOR spune:
Babyblue,
Ai surprins esenta in ultimul mesaj, prin exemplele prezentate.
Adiereamarii spune:
Dragele mele,
Ma bag si eu in seama,desi n-am mai postat de mult la acest forum.Eu am sa dau propriul meu exemplu.Mi se pare sugestiv.Lucram ca medic,nu conteaza unde,nu aveam pe nimeni,si am cunoscut pe cineva fara studii.Castiga mult mai bine ca mine,era plin de viata,m-a cucerit.dar timpul avea sa-mi demonstreze ca nu ne potriveam,el neavand studii superioare.Parintii mei au fost tottal impotriva acestei relatii,dar nu mi-a pasat.Ei bine,trecand timpul,nu numai ca il rodea ca ma cunostea lumea ca doctor,dar ajunsese sa stie si medicina.Cica de pe net,si ce mai auzea de la mine.Gata,era si el de-acum domnul doctor.Daca ma intreba cineva ce sa ia pentru o anumita boala,si era si el de fata,raspundea inaintea mea.Si asta a umplut paharul.La mine nu a mers.Se poate ca in alte situatii sa mearga,sa fie totul bine.Eu nu as accepta,la momentul asta asa o relatie,indiferent de sarmul lui,de bani.Dar a trebuit sa simt pe pielea mea ce inseamna,si nu am ascultat pe nimeni.asa credeam eu ca e bine,si asa am facut.Nu e vorba de orgoliu prostesc,sau de grandomanie.Sunt multi oameni cu scoala,care au diploma,dar degeaba.Important e omul,nu hartia.Dar ajungi sa te invarti in medii in care se simte inferior tie,si de aici problemele.Eu m-am convins atunci.Si acum cred la fel.
MariaG spune:
Adiereamarii - partea ironic-amara e ca daca el ar fi avut studii si tu nu (de ar fi fost el medic si tu nu-mi vine in minte ce, dar n-ai fi avut studii superioare) problemele ar fi fost ceva mai mici.... in cazul vostru mi se pare ca problema nu erau studiile tale ci spiritul lui competitiv care e un lucru bun ("castiga mult mai bine ca mine,era plin de viata") dar care manifestat intr-o relatie sau intr-o pereche strica tot.
Si ca sa imi dau si eu cu parerea: "gura lumii" este cea care provoaca problemele in cuplurile in care el sau ea n-are studii (desi afirmatia am auzit-o mai des referindu-se la el decat la ea). Insa e o constrangere care se aseaza in creierele noastre inca din copilarie, ne formeaza sau ne deformeaza si depinde de cat de puternici sunt cei doi, amandoi impreuna, ca sa nu lase prejudecatile sa ii afecteze dramatic. La urma urmei, daca unul a studiat cum sa proiecteze o racheta si celalalt a studiat arheologie nu-i cu mult diferita situatia. Fiecare se va simti pe dinafara in cercul celuilalt. Dar daca il iubesti pe omul acela si te completeaza nu incerci sa faci ce face el la fel de bine, sau sa faci ce faci tu mai bine decat ce face el. Cum spuneam: competitia e buna, dar nu intr-o relatie. O relatie nu e un concurs de cine e mai popular, sau cine stie mai multe. Ci o completare si o crestere impreuna pentru a ajunge la o stare de echilibru sau cum spunea un prieten - o relatie e un parteneriat pentru a ii face pe amandoi mai buni.
Am prieteni care nu au studii superioare si unii au terminat o scoala profesionala doar. La momentul respectiv scoala/diploma nu li se parea cel mai util lucru. Unora nu li se pare nici acum. In schimb sunt niste prieteni extraordinari si am grija sa nu-i priveasca nimeni de sus pentru ca nu au diploma. Pot purta o conversatie, pot sa spuna glume si mai presus pot sa ma sprijin si pe ei cand am nevoie. Si am invatat de la ei ca pentru o viata frumoasa am nevoie de mai putin decat am crezut.