divort dupa 2 luni de la nunta?
Raspunsuri - Pagina 18
Bysko spune:
Voi ati citit post-ul in care Magdalena ne-a spus ca el a fost cel care a tinut neaparat sa faca bebele ca daca nu inseamna ca nu-l iubeste?
De ce nu poate sa fie el cel care face un compromis? Sa-i arate ce mult o iubeste sustinand-o in aceste momente grele.
Bysko spune:
quote:
Originally posted by magdalena67
cel mai mult el a fost cel care a insistat sa facem acest copil, imi spunea ca daca nu il vreau inseamna ca nu il iubesc de ajuns
stoian
anca_vlad spune:
trecand acum cativa ani printr-o situati aasemanatoare magnalenei, raman la parerea sa lase timpul sa actioneze si sa aseze lucrurile pe un fagas normal, ca ceea ce doreste "dansul, sotul" e absurd ca din 1600 ron pe luna e imposibil sa traiesti in conditiile in care ai si rate si mai vine si un bb, altele sunt prioritatile acum si el nu este o prioritate.
nu am experienta coplilui trecut printr-un divort nu am experienta copilului crescut de ambi parinti dar fiecare cu viata lui si nici a adultului pus in fata unui divort si explicatiile care trebuie sa le dea copilului de fapt nici nu imi doresc sa trec prin asa ceva, dar am convingerea ca Magdalena ca femeie si ca viitoare mama va sti ce sa alega ca sa le fie bine copilului si ei in primul rand si apoi sotul are inca timp sa se hotarasca ce isi doreste si daca este pregatit sa isi asume responsabilitatea unei familii.
cat despre parintii magdalenei nu cred ca trebuie judecati numai ei stiu ce este in sufletul lor si crede-ti-m anu ati vrea sa fiti nici o clipa in piele lor, ei sunt sigura ca le vor binele si sa le faca viata mai usoara!
sunteti parinti toti cei care ati scris aici, voi cum ati reactiona si ce ati face si ce raspunsuri ati avea daca copilul vostru ar trece printr-o astfel de situatie!
POZE VLADUT
"Dumnezeu iarta, dar nu lasa nimic neispasit!" Arsenie Boca
inni spune:
Bysko ..eu, recunosc, n-am citit postul asta, dar atunci chiar ca nu mai inteleg nimic.
Pai daca ea isi pune atatea intrebari despre persoana lui...nu si le-a pus si inainte de a face copilul ? Pey el a vrut si ea gata...toc-poc.."desigur iubitule..facem cum zici tu..nu conteaza ca ne avem doar unul pe altul...da-i inainte cu tupeu".
Nu exista..."el a vrut mai mult"...amandoi au vrut-o.
Hai sa fim serioase.
anca_vlad spune:
hai sa despicam firul in 4, cred ca puteti mai mult decat atat!
voi ii cunosteati pe sotii vostri 100% cand v-ati casatorit?
nu ati avut surprize mai putin placute din partea lor!
hai sa fim serioase "sotul a plecat de caasa intr-un moment ales ff prost!" si pentru mine acest gest este de condamnat!
POZE VLADUT
"Dumnezeu iarta, dar nu lasa nimic neispasit!" Arsenie Boca
Elle_seb spune:
Hai mai, mai terminati cu judecatile astea. Voi cand v-ati luat ati inceput sa faceti socoteli: eu atat iau, tu atat, totalul e mic, hai mai bine sa ne despartim? Cand intri intr-o relatie in care investesti sentimente, pe langa sentimentele alea iti pui si sperantele intr-un viitor bun impreuna. Si care-i problema ca s-au luat cand nu aveau nimic impreuna? Din punctul meu de vedere problema nu este aici, problema nu este nici acolo unde spuneti voi ca nu l-a cunoscut suficient de bine inainte de a se marita. Pai ajungi sa traiesti o viata langa un om si-ti face nefacuta si dupa 15 ani, care-i problema? Problema sta in primul rand in lipsa de comunicare, in faptul ca el nu a ridicat problema inainte de nunta. Mai pe romaneste s-a pitit in papushoi pana dupa nunta, n-a obiectat, nu si-a exprimat nemultumirile si acum, de pe teren sigur, face jocul nervilor cu ea. Si hai sa fim seriosi, ce barbat matur, responsabil si intreg la minte isi lasa nevasta gravida si pleaca si n-o suna cu saptamanile? Asa... ca n-are el chef sa mai stea acolo...
Voi care tot ii tineti lui partea, daca barbatii vostri si-ar pune coada pe spinare si v-ar lasa cu burta la gura si ar pleca, cum ar fi?
Magdalena, inainte de a va lua, ti-a spus vreodata ca dupa nunta nu mai vrea sa mai ramaneti in casa parintilor? Care erau planurile voastre locative inainte de nunta?
Elle
putzuruca spune:
Nimeni nu se cunoaste pe sine 100%, dar pe sotz... Insa nu cred ca dupa nunta sotul se trasforma intr-o fiara nenorocita care paraseste domiciliul dupa ce-si lasa nevasta insarcinata. Asta e subiect de film siropos. Dupa ce-si doreste un copil si se casatoreste devine un drac impielitat? Voi asa credeti?
Nu stie nimeni problemele reale ale acestui asa-zis cuplu. Femeia de obicei se complace in rolul de victima si sotzul intotdeauna e vinovatul. Eu sunt sigura ca amandoi gresesc si nici unul nu vrea sa lase de la el. Singurul care va suferi f mult din acesta situatie este bebelusul.
inni spune:
Da, eu il cunosteam, nu 100% ca nici nu aspiram, nici atunci si nici acum, dupa procentul asta...dar in jur de 90% da. Ne-am casatorit dupa 7 ani de cand ne-am cunoscut. Si am stiut ca vreau sa ma casatoresc cu el, am vazut ca ne potrivim din multe puncte de vedere si...cam atat.
Sunt de acord ca sotul si-a ales prost momentul, dar nu-l ingropati numai pe el.A spus/facut si ea destule...dar nu vrea sa le spuna aici. Care om cu scaun la cap, dupa ani de relatie cu o tipa, pleaca de langa ea...fara un motiv bine intemeiat..cu atat mai mult cu cat si-a dorit acest copil ??? Barbatii renunta foarte, foarte greu la o relatie lunga.
Alynutza spune:
Magdalena normal ca nu te poti baza pe o persoana care asteapta doar de la tine diverse 'dovezi de dragoste', pe care el nu e dispus sa le dea, iar cand nu le primeste isi ia jucariile si pleaca. Asa cum spuneai si tu, n-ai nici o garantie ca daca ii indeplinesti capriciile va fi multumit, sau ca nu va veni cu alte capricii. Prima data a pus problema ca daca nu-i faci un copil nu-l iubesti. Acum pune problema ca daca nu-l urmezi orbeste nu-l iubesti. Asta e un mod de gandire super pueril. Mai ales ca astea sunt decizii mari, se iau de comun acord si in nici un caz nu se recurge la santaj emotional.
Incearca sa te linistesti, cum ti-au spus multe fete aici, si sa pui bebele pe primul plan. Nu spun sa-l excluzi pe sotzul tau din viata ta, nici sa divortati. Insa trebuie o discutie seriosa, sa-i expui planul tau, ca locuitul in apartamentul alor tai este o situatie temporara si cand va veti putea permite o sa va luati ceva al vostru (mi se pare super de bun simt cum gandesti tu), ca vrei sa fie langa tine si copilul vostru, insa daca isi va lua acest angajament, sa fie constient ca o face pentru totdeauna, ca tu nu esti o chestie la care vine si pleaca asa cum vrea si cand vrea. Nu asta inseamna o casnicie. Si nu te mai gandi ca tu vei cadea vinovata in fata copilului. Eu una l-as blama mai tare pe parintele care m-a parasit din orgolii stupide decat pe acela care s-a gandit, rational si cu bun simt, sa-mi fie mie cat mai bine (pentru ca oricum ai lua-o, un copil are nevoie si de comfort material, doar dragostea nu este de ajuns).
www.flickr.com/photos/9684774@N08/sets/72157600636179296/" target="_blank">prajituresc si www.flickr.com/photos/9684774@N08/sets/72157600636180054/" target="_blank">bucataresc