Dezbatere: Armele de foc...

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 3

ocebine spune:

Nici eu nu as fi de acord cu o arma in casa, in special pentru ca am copii. La fiecare playdate eu intreb daca sint arme in casa. Pe cumnatul meu (NYPD) nu il las sa imi intre in casa inarmat (cu toate ca ei cica ar trebui sa aiba arma la ei mereu)...daca vrea sa ne vada, noi promitem ca nu muscam. La inceput s-a suparat, apoi dupa ce a avut si el copil, m-a inteles. La ei acasa e si mai greu ca sint 2 arme (si el si prietena lui sint NYPD). E de la sine inteles ca acolo nu imi las baietii sa se joace nicioada...Copiii cotrobaie, sint curiosi, etc.

Daca vrei arma pentru aparare, degeaba e in seif si cu gloantele separat...pentru vreo situatie in miez de noapte ar trebui sa fie sub perna pistolul...

Anamaria

"After all is said & done, more is said than done."

ANDRUSHKA spune:

quote:
Originally posted by Ramona J

Andrushka, sint cu tine. Oare sotii nostri se cunosc? Ca al meu vine cu aceleasi propuneri.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Nu stiu daca ei doi se cunosc, dar noi sigur ar trebui sa facem ceva sa ne cunoastem! Sa facem front comun!

Pe mine ce ma preocupa acum este sa gasesc argumentele care sa-l faca sa-si puna intrebari si sa analizeze mai bine chestia. Am cam ajuns la fundul sacului cu argumente, si el nu pare sa fie miscat de vreunul din ele. Ceva idei?

Ana-Maria, si al meu vrea sa intre in politie (daca il prind pe seful ala al lui, ii rup picioarele...!!aoleo, parca eram pasnica...), asa ca, cica ma pregateste pentru viitorul inca indepartat in care va umbla cu pistolul peste tot. Nasol moment.

cristina1974 spune:

Si eu am avut aceeasi parere inainte, vis-a-vis de tinutul armelor in casa.Eram total impotriva, pana cand, in februarie anul asta, pur si simplu s-a intamplat sa fim atacati in propria casa. Pe atunci nu ne prea gandeam la metode sofisticate de aparare,chiar daca avem o casa mare, avem o afacere destul de extinsa, avem masini destul de tentante..... Nu au venit pentru noi, daca va puteti da seama. A fost o greseala stupida, au ratat adresa. De fapt, era o rafuiala intre jamaicani,care, din fericire, s-a terminat numai cu o cumplita spaima pentru noi. Sotul meu dormea, fetita cea mica dormea, cea mare inca nu adormise, dar era in pat,iar eu eram la baie, ma demachiam.La un moment dat, s-a auzit o bufnitura cumplita jos,iar eu am iesit din baie sa vade ce se intampla. Atunci am vazut cum pe scari deja urcau spre etaj, unde aveam dormitoarele, trei tipi, jamaicani ,unul cu gluga trasa pe ochi, unul cu un cutit enorm in mana.Am paralizat, cateva secunde, nu mai stiam nici cum ma cheama. Precizez ca aveam alarma destul de buna la casa, iar poarta nu se putea deschide decat din casa sau folosind un cod,sau telecomanda. Faza e ca sotul meu s-a trezit cu ditamai iataganul la gat, eu am inceput sa urlu de nu ma mai puteam opri,ceea ce i-a deranjat pe tipi si i-a facut sa ma taie pe piciorul drept,fetita mea cea mare a auzit tot, si a facut pe ea de frica,ne-au furat niste chestii nu prea semnificative, insa multumesc lui Dzeu ca au realizat ca nu suntem cei pe care ii cauta, si, ca, de fapt, au gresit adresa.
Urmarea? Alarma conectata la politie non stop, caini extrem de agresivi lasati liberi,camere de luat vederi,si, bineinteles, arma, in ultima instanta.
Nu spun ca o voi folosi,dar pe cuvantul meu ca si acum imi suna in urechi pasii aia pe scari,iar copilul meu si acum se intreaba de ce?
Aici e destul de greu sa obtii autorizatie de port-arm, insa am facut-o, si, oricum, de cand stiu ca am chestia aia in casqa, dorm mai linistita.

Ajutati-o pe Sonia

ocebine spune:

Singurul argument valid este ca rata de accidente este (foarte) mult mai mare fata de rata de incidente de auto aparare. Iar in cazul unui atac (gen home invasion) arma nu va fi pregatita. Deci egala cu 0...mai bine un baseball bat sub pat.

Pe undeva el se simte in nesiguranta plus ce baietas rezista "cops & robbers"...Cauta motivul nesigurantei...

Daca vrea politie, aici e mai nasol...dupa cite vad a cumnatul meu si prietena lui este un soi de virus.

Anamaria

"After all is said & done, more is said than done."

BellaDonna spune:

si eu dorm cu bata de besball sub pat si katana dar nu e mai rapida ca un glont deh.......si autoapararea ...scuzama ...imi vine sa rad...am ceva ani de antrenament sotul si mai mult si depinde de situatie e foarte neprevazut ...nu tot timpul iti iese sa poti dezarma pe unul care are un cutit sau pistol.......ce te faci ..( cei care ataca sau jefuiesc au experienta strazii care e DIFERITA de ce inveti tu la autoaparare...sau la carate ....nu toti instructorii fac asta ca nai sa apuci tu sa dai nus ce lovitura sofisticata de picior ..ca pana ridici piciorul...esti deja atacat)
n cazul cristinei de ex. ?
cand ai sii copii....cum ii educi...sa reactioneze in o asemenea situatie?
cum reactionezi tu intr-o asemenea situatie?

si da chiar daca ne gandim a pai mie nu o sa mi se intample si e posibil...dar?...daca esti pus in aceasta situatie cum reactionezi ?
ce faci?
ce-i spui copilului sa faca?
va-ti gandit?

Nimic fara Dumnezeu!

BellaDonna spune:

si inca ceva ..va-ti gandit cum veti reactiona daca aveti un pistol la tampla?

aici sant multe incidente de rapire si nu neaprat la domicilu poti sa te afli si in parcare sau la benzinarie ce faci?

cum reactionezi?

deci ei te safatuiesc ..sa nu ajungi sa fi inchisa in masina sau porbagaj.. ca nu te mai intorci viu...sa faci orce poti sa iesi din situatie

va-ti gandit la asta ...cum ati reactiona? santeti pregatiti mental?

daca nu voi parinti? nu santeti pregatiti ..atunci copii vostri cum pot fi?.. cum pot iesi dintr0un pericol?

Nimic fara Dumnezeu!

BellaDonna spune:

cristina1974,

cred ca santem amandoua in acelasi an nascute

imi pare rau ca ai trecut prin asa ceva , nimeni nu ar trebui sa treaca.....e ingrozitor, sper ca santeti bine acum cu toti e greu sa uiti asa ceva,

Nimic fara Dumnezeu!

Ramona J spune:

N-am raspuns la intrebarile astea, din pacate. Stiu ca nu m-as simti mai in siguranta cu arma in casa, dimpotriva.
Aici mai toata lumea are arme. Recent l-am lasat pe Alexandru la prietenii nostri, desi stiu ca si ei au... Stiu ca le tin incuiate etc., dar tot am un nod in git.
Nu ai nici o garantie ca daca exista arma in casa apuci s-o si folosesti la nevoie.
Eu stiu ca nu pot trai cu asa ceva in casa, sotul ma cunoaste destul de bine si desi o tine pe a lui cred ca realizeaza ca nu are sanse...

The best thing you can do for your children is to love your wife.

cristina1974 spune:

Sa fereasca Dzeu Sfantul pe oricine de experiente ca a mea..... Si noi am fost norocosi , totusi. Un caz similar s-a intamplat tot in Londra,cu vreo doua saptamani inaintea noastra. Au intrat in casa, tot din greseala,iar inauntru era o doamna singura. S-a speriat atat de tare, incat a sarit pe geam ,si-a rupt coloana si de atunci e in scaun cu rotile....pe toata viata. N-avea nici 40 de ani.....
Daca ar fi avut arma,ar fi fost altfel. Oricum, un glont e mult mai rapid decat orice alt cutit.
Aici e rata criminalitatii foarte mare. Rafuieli intre traficanti, rapiri, spargeri de case,...la ordinea zilei. Ce face politia? Se agita un pic, cum a fost in cazul nostru, de-au amprentat toata casa, si gata,baga dosarul intr-un sertar,pe motive de dovezi insuficiente,si gata. Iar indivizii isi vad mai departe de treaba lor.
BellaDonna, daca esti nascuta in 1974, sa stii ca avem acest lucru in comun. Si mai avem ceva in comun: eu tot din Iasi provin.

Ajutati-o pe Sonia

MissParker spune:

Serviti si o AR-15 la cafea?
(Jan Christoph Wiechmann pt. revista germana Stern)

In Europa se serveste de obicei un biscuite la cafea. In SUA poti primi o pusca: in desertul texan gasesti magazine de arme deghizate in cafenele, unde chelnerite cu parul tapat iti ofera spre cumparare pusti. Atmosfera cotidiana in tara lui Bush.

De fapt oprisem la cafeneaua singuratica de pe soseaua 317 numai ca sa beau o cafea. Ma aflam intr-un cuib mititel in Texas, unde traiesc fermieri si femei cu coafuri à la Farrah Fawcett. Cafeneaua parea foarte primitoare. Pe acoperis era fixat un tun vechi din razboiul civil mexican, iar in spatele tejghelei o femeie ca din anii '80. Avea blugi si o camasa cu franjuri, iar parul blond il avea facut permanent si il potrivise intr-un munte masiv cu ajutorul a cateva kilograme de fixativ. Arata putin ca Lucy Ewing din "Dallas". Vorbea chiar ca Lucy. Era o persoana autentica.

Lucy Ewing mi-a adus cafeaua si mi-a spus pe un ton prietenos ca arat ca un barbat care cauta o AR-15. Eu am intrebat-o ce este o AR-15. Ea mi-a adresat un zambet misterios si a scos o AR-15 din dulap. Era vorba de o pusca de asalt cu pat de masa plastica, cu palier de presiune cu gaz si din aliaj de aluminiu. Am intrebat-o cum arata cineva care cauta o AR-15. "Pai, asa ca tine", a spus ea vesela, "se vede din prima". M-am intrebat ce a vrut sa spuna cu asta. Poate credea ca sunt un cowboy. Sau vreun psihopat. Nici una din cele doua posibilitati nu mi se parea prea placuta. Eu voiam doar sa beau o cafea.

"Doar 970 de dolari", a spus ea. "Pret special. E cea mai buna oferta pe o raza de 100 de kilometri, probabil pana la Dallas". In timp ce vorbea, legana pusca in mana. Apoi a facut o pirueta si a aruncat foarte sigura pe ea arma dintr-o mana intr-alta. Mi-a zburat gandul la Zinedine Zidane. In spatele femeii care arata ca o copie a lui Lucy Ewing si jongla la fel de talentat ca Zidane mai erau in dulapul cu usa de sticla si alte arme. Erau acolo Winchester 95, arme semiautomate, Colt-uri si Glock-uri. Erau insirate ca si sticlele de alcool din spatele tejghelei. Stateau acolo ca prajiturile si torturile din cafenelele nemtesti.

Daca voiam sa iau acea AR-15 imediat, mi-a spus Lucy Ewing, nu trebuia decat sa-i arat permisul de conducere texan. Am intrebat-o ce legatura are permisul de conducere cu arma, si ea mi-a spus: "Nimic, dar daca ai permis de Oklahoma sau New Mexico, trebuie sa astepti sa te verifice FBI-ul. Asta poate dura si doua zile". Legea din Texas este una din cele mai bune din lume, mi-a explicat Lucy Ewing. In Texas cumparatul unei arme e la fel de simplu ca si cumparatul unei gume de mestecat. Conform legii, in Texas au voie si copiii sa poarte arme incarcate. La fel de simplu ca in Texas nu mai e decat in Virginia (unde un criminal in masa tocmai a impuscat 32 de oameni dupa ce achizitionase fara probleme o arma).

Lucy m-a intrebat de unde sunt si cand i-am spus ca din Germania, m-a intrebat ce arme avem in Germania. Nu mi-au venit in cap decat livrarile secrete de arme in Irak, dar in vremurile astea politice infierbantate mi-am pastrat gandul pentru mine. I-am spus ca in Germania nu se pot obtine asa usor arme. Trebuie sa fii vanator sau politist. Lucy Ewing n-a vrut sa ma creada. M-a intrebat cum isi apara sotiile cei care nu sunt vanatori sau politisti.

M-a intrebat daca nu ma tem de ucigasii in serie sau de criminalii care ar intra noaptea in casa mea si mi-ar viola sotia si mi-ar rapi copiii. I-am spus ca nu m-am gandit foarte intens la asta, la care ea a comentat ca multi dintre "liberalii astia" nu se gandesc la asta, iar cand e prea tarziu vin si solicita pedeapsa cu moartea, liberalii astia. M-a intrebat daca avem si in Germania liberali. Mi-a venit numai Westerwelle in minte, dar in Texas nici asta nu mi-a parut un raspuns potrivit. [Westerwelle e un politician homosexual].

M-a intrebat ce as face daca ar veni un criminal, un violator si eu as avea la indemana o arma, cum era superba AR-15. "Sper ca ati apasa pe tragaci, nu?". "Poate", am raspuns. "Nu m-am gandit inca la asta". "Nu poate", a spus ea. "Precis apesi pe tragaci". M-a privit mirata, de parca apartineam unei alte specii, de parca m-as fi teleportat din anii '70. Eu ma tot intrebam unde am mai purtat o asemenea conversatie. Mi-am amintit de perioada cand am refuzat stagiul militar si m-a cuprins nelinistea.

In spatele ei, deasupra unei mese cu suveniruri, era un afis cu capetele lui Hitler, Stalin, Fidel Castro si Saddam Hussein. Deasupra scria "Cu o arma buna am fi fost scutiti de unele lucruri". Lucy Ewing mi-a explicat ce aveau in comun Hitler, Stalin, Fidel Castro si Saddam Hussein. Dupa parerea ei, exista pe lume oameni buni si oameni rai si oameni foarte rai, iar oamenii foarte rai nu merita decat moartea si ca razboiul din Irak este deja un mare succes deoarece omul foarte rau care a fost Saddam Hussein a fost inlaturat inainte de a ataca America. Si m-a intrebat daca nu sunt de aceeasi parere.

Mie mi-a zburat gandul la armele de distrugere in masa care nu fusesera gasite niciodata si la toti mortii din Irak, insa un duel cu Lucy Ewing in acest magazin de arme cu eticheta de cafenea in Texas nu mi s-a parut o idee buna. Lui Lucy Ewing ii placeau insa discutiile politice. Ea voia entertainment. Localitatea era asa mica, incat foarte rar se ratacea vreun strain pe acolo. Strainii erau interesanti.

"Sau pe vremuri cu tipul ala rau de tot, Hitler", a spus ea. "Ala era tot din Germania". Eu am corectat-o: "Din Austria". "Din Australia?", m-a intrebat ea. Nu stia asta si m-a intrebat daca sunt sigur in ce priveste Australia. I-am spus "Austria". Ea a parut ca nu ma crede. "In orice caz pe Hitler ala ar fi trebuit sa-l impuste cineva la timp", a spus ea. "Atunci lumea ar fi fost scutita de multe. Un glont curat dintr-o AR-15 sau alta arma ar fi scutit lumea de multe chestii, asa e." Acum astepta un raspuns. "Nu-i asa?".

Intrebarea atarna singuratica in incaperea plina de praf in care nu se mai auzea decat ceva muzica country si scarpinatul unui caine in spatele unei usi. "Nu-i asa?", a repetat ea.
Am dat din cap aprobator.
Ea radia. Castigase.

I-am spus ca ma mai gandesc in ce priveste acea AR-15 si am plecat fara sa-mi termin de baut cafeaua. Afara ma astepta departarea nesfarsita a sudului. Nu se vedeau decat o benzinarie si o casa de tabla, care fusese pe vremuri o puscarie. M-am urcat in masina si am trecut pe langa panoul de la intrarea in localitate: "Bine ati venit in Crawford. Orasul de bastina al lui George W. Bush, cel de-al 43-lea presedinte al Statelor Unite ale Americii".