Educaţia Montessori
Raspunsuri - Pagina 4
magnolia spune:
Dragi mamici si dragi pitici!
Eu sunt una dintre cele care , acum aprox. 1 an ( cred!-eram si eu in CIC atunci , am scuze solide
)ceream informatii aici , pe forum , despre metodele Montessori. Intre timp am primit mai multe informatii , si as dori si eu sa discut , cu cine doreste , pe marginea acestui subiect ,pe PM , pt. ca nici la mine in oras nu exista gradi Montessori , asa ca incerc sa aplic acasa acest gen de pedagogie.
Cu drag , magnolia.
Gandacel spune:
Magnolia, hai sa discutam aici, ca ne foloseste tuturor.
Eu as vreau sa-l inscriu pe Bogdan pana la urma la gradi de stat, asa ca voi incerca sa creez acasa conditiile pentru educatia pe care mi-o doresc. Poate ne impartasim ideile.
Tu, daca ai ceva experienta deja, poti incepe sa povestesti! Eu una astept cu interes. Ce ai amenajat si ce rezultate aveti?
dianocica spune:
gandacel, am promis, am revenit. am gasit ceva prin licenta mea. daca vreti pun si bibliografia.
1.Metoda Pestalozzi
Pentru Pestalozzi procesul de educare incepe cu mama. Aceasta trebuie sa il invete cum “sa observe”. Atunci cind obiectul este imposibil de adus in fata copilului, Pestalozzi accepta substituirea cu imagini ale acestuia dar intotdeauna prefera obiectul in sine. Copilul trebuie sa joace rolul principal in propria educatie si nu sa fie un receptor asupra caruia se actioneaza din exterior dat fiind faptul ca viata este cea care educa si unui astfel de subiect nu ii trebuie spuse lucruri pe care el le poate afla singur. Respingind teoriile despre “memorie, disciplina si conformitate” scrie in cartea sa din 1801, “How Gertrude Teaches Her Children” despre cum , dupa cinci ani in care sunt lasati sa exploreze natura, “ii obligam sa petreaca ore, zile, ani, ingesuiti ca oile in camere rau-mirositoare, ii legam fara mila de contemplarea neinteresantelor, monotonelor alfabete si ii condamnam la o existenta care, in comparatie cu viata lor anterioara este repulsiva pina la extrem”. El merge mai departe si afirma ca atunci cind copii nu sunt atenti la o lectie profesorii ar trebui sa isi asume responsabilitatea. “Atunci cand un copil este obligat sa asculte in liniste lungi explicatii sau cind trece peste exercitii care nu au nimic cu care sa suscite interesul, aceasta este o taxa asupra spiritului pe care un profesor ar trbui sa se abtina sa o foloseasca.” Pentru Pestalozzi calea de invatare este cea a naturii; incepe de la aproape la departe, de la simplu la complex, de la forma concreta la abstact. Si daca un copil nu a reusit sa inteleaga o lectie este absurd sa ii ceri sa invete pe dinafara ceea ce el numeste sunete fara sens.
Impotriva bannarii aelitei
diana si david 03.12.06
Alaptatul Help-line. Pentru Sonia. Pentru Diana. Pentru Darius
dianocica spune:
2.Metoda Froebel
Aportul lui Froebel la principiile lui Pestalozzi consta in elaborarea unui set de “daruri”, (gifts) menite sa ajute copilul in joaca sa: o serie de obiecte aranjate in ordine crescatoare a complexitatii, care incurajeaza descoperirea formelor, tiparelor, simbolurilor. Froebel foloseste denumirea de gifts pentru toate materialele pe care le foloseste in gradinita. Desi aceste obiecte pentru joaca nu sunt ele insele noi –sfere, cuburi, bete, creioane, hirtii, adezivi – metoda de educatie integranta in care sunt folosite este o noutate. Jucariile lui Froebel sunt simple, clare, facute din materiale bune; ele nu incearca sa imite aspectul formelor naturale ci au un caracter generic. Din elementele simple copilul poate construi forme complexe, mai mult simbolice decat transpuneri ale unui obiect real. Crearea celor 20 de daruri ii ia lui Froebel cincisprezece ani (1835-1859).
Primul dar este initial o sfera, fiind caracterizat de usurinta miscarii si reprezinta pentru Froebel un simbol al unitatii; este prima forma activa, simbolizind o serie de elemente naturale: soarele, luna, bulele de sapun, etc.. Acest dar a fost modificat ulterior, in forma sa finala fiind compus din 6 bile in culorile curcubeului, carora le-a fost atasat si un mecanism de sustinere pentru a facilita observarea pendularii; acest dar era oferit copiilor intr-un cos.
Cel de-al doilea dar a fost conceput sub forma unui cub care, desi, ca si sfera, este un volum echilibrat, atrage atentia asupra colturilor, muchiilor si fetelor, copilul observind acum diferentele intre primul si al doilea dar. Si acest dar a fost modificat continind in forma sa finala, un cub, o sfera si un cilindru, toate din lemn foarte dur, fiind modulate dupa dimensiunea de doi inci si prezentate copilului intr-o cutie de lemn.
Darul al treilea este initial un cub mai mare, modulat apoi dupa cele din al doilea dar, la doi inci, care se diviza in alte patru cuburi mai mici, egale. Scopul sau era sa elaboreze un set de relatii parte – intreg, interior – exterior, egal – inegal, multi-istrat – uni-strat. Sunt exemplificate directii in spatiu prin muchii si colturi ce ajuta logica in ordonare si numarare.
Darul al patrulea este un cub masiv, tot de doi inci, divizat o data pe verticala si de trei ori pe orizontala, obtinindu-se opt paralelipipede de dimensiuni egale. Acest dar subliniaza diferentele de poportii si dimensiuni, copiii trebuie sa observe diferentele de echilibru, de rezistenta, fiind invitati sa faca aranjamente cu toate obiectele primite.
Darul al cincilea este tot un cub din lemn, de 3x3x3 inci, impartit si el, in 27 de cuburi cu latura de un inci, impartite la randul lor ajungind la 39 de paralelipipede cu proportii diferite fata de cele din darurile anterioare. Cel de-al saselea dar contine, intr-o prima varianta 27 de paralelipipede cu proportiile 6:9:12, iar in a doua varianta 36 de paralelipipede cu proportiile 6:12:18. Acesta este ultimul din darurile tridimensionale. Celelate daruri, desi bidimensionale, creeaza o imagine 3D, tranzitia fiind considerata echivalentul spre concepte mai abstracte.
Darul al saptelea introduce suprafete care constau in tablite patrate si rectangulare realizate din lemn lustruit, in diverse formeHirtie colorata de diverse forme si dimensiuni este pusa la dispozitia copiilor pentru a fi suprapusa peste tablite.
Darurile cu numerele opt, noua, cincisprezece, saisprezece si saptesprezece introduc elemente liniare ce ajuta copilul, prin alcatuirea unei serii de tipare vizuale dimensionale, in familiarizarea cu notiunea de lungime. Darurile contin o serie de betisoare de lemn, cercuri sau inele si sferturi de cerc confectionate din sirma argintie si fisii de hartie din care se poate tese. Profesorii au fost instruiti sa nu incerce construirea de blocuri 3D prin suprapunerea betisoarelor decit dupa un numar de lectii, dupa ce copii si-au insusit proprietatile pentru care a fost creat darul. Desi cel de-al noualea dar (impletirea fisiilor de hirtie colorata) necesita multa indeminare si este , de multe ori, provocator si pentru adulti, manevrarea lui ii ofera copilului dexteritate si este unicul dar care permite ca o singura “linie” sa se transforme in mod continuu.
Darul al zecelea consta intr-o tablita pe care copii o folosesc, la inceput, pentru a copia desene pe baza unui tipar, iar ulterior, folosesc acelasi tipar pentru propriile creatii. La baza acestui dar stau influentele teoriei lui Pestalozzi despre importanta desenului in educatia copiilor.
Darul al unsprezecelea reprezinta punctul de final in deconstructia volumelor. De la cub, la impartirea lui in subunitati, la elemente bidimensionale pina la punct. Acest dar consta intr-o bucata de hirtie pe care copiii o perforeaza, cu un ac infipt in capatul unui creion de lemn, mai intii dupa o forma deja desenata, apoi creind din puncte imaginea dorita.
Cel de-al doisprezecelea dar, ultimul din categoria “desenului”, consta in realizarea de figuri geometrice prin cusut. Acest dar ii incinta pe copii prin multitudinea de culori pe care le ofera si le da posibilitatea sa deseneze printr-o noua metoda.
Darurile treisprezece, paisprezece si opsprezece sunt cele care ii atrag si mai mult atentia copilului prin culori. Ele constau in taierea, teserea si impaturirea bucatilor mari de hartie colorata stralucitoare pusa la dispozitie. Daca bucatile de lemn puteau forma figuri pe masuta de lemn, acum, pot forma figuri din hartie pe o baza la fel de maleabila, stralucitoare si colorata.
Solid, plan, linear, punctual, linear, plan si acum, din nou, tridimensional. Pentru darul al nouasprezecelea, Froebel foloseste betigase si conectori, initial boabe de mazare inmuiate in apa si ulterior bilute de ceara pentru a le da copiilor posibilitatea sa creeze structuri tridimensionale, pe baza tuturor lucrurilor invatate din jocul cu darurile anterioare.
Darul cu numarul douazeci este cel care le da copiilor libertatea sa modeleze nestingheriti, fara nici un fel de tipare sau constringeri si se bazeaza pe experienta acumulata din jocul cu primele optsprezece daruri si pe imaginatia tridimensionala diferita rezultata din jocul cu cel de-al nouasprezecelea dar.
Structura darurilor lui Froebel este una extraordinara. Dorind sa le prezinte copiilor tot ce i-ar putea ajuta sa inteleaga natura si principiile dupa care se stabilesc legaturile, realizeaza o serie de obiecte cit mai simple pe care copiii le pot asocia usor lucrurilor cunoscute. Descompune apoi aceste elemente pina copiii inteleg totul despre natura acestora. Odata cele mai simple lucruri intelese, elementele originare sunt iar construite si de-abia dupa aceasta, copilul poate trece la studiul unor lucruri noi.
incerc sa pun si poze cu ele
Impotriva bannarii aelitei
diana si david 03.12.06
Alaptatul Help-line. Pentru Sonia. Pentru Diana. Pentru Darius
dianocica spune:
3. Metoda Montessori
Maria Montessori traieste la un secol dupa Froebel, timp in care au loc schimbari majore in contextul social privind educatia copilului. Contrastul cel mai mare se vede intre prima gradinita a lui Froebel dintr-o vale impadurita in Thuringia si prima gradinita a Mariei Montessori intr-unul din cele mai sarace cartiere ale Romei urbane. Froebel, intr-un mediu rural ideal, se concentreaza pe daruri si pe influenta lor in dezvoltarea copiilor. Pe de alta parte, Montessori isi concentreaza atentia pe mediul existent subliniind importanta sa intr-un mod pragmatic. Dupa succesul pe care il are cu educarea copiilor cu retard si o serie de cursuri de psihologie experimentala si antropologia pedagogiei, ea lanseaza in decursul a trei ani un proiect educational de o imensa importanta sociala. Principul de baza consta in a invata copilul sa fie independent in privinta practicilor de zi cu zi; este neceara o apropiere de mintea copilului si apelarea mai degraba la simturile lor decit la intelect. Stadiile prin care trece fiecare copil sunt diferite intr-o unitate de timp iar copilului nu trebuie sa i se aplice tratament diferentiat in functie de acest stadiu la care el a ajuns. In acest sens, Montessori defineste trei stadii de activitate: exercitii pentru viata de zi-cu-zi, exercitii de antrenare senzoriala si exercitii didactice.
Primul stadiu de instrure in case dei reclama - reclama mascata era libertatea, libertatea de a fi capabili sa indeplineasca actiuni necesare lor insilor: actiunile necesare pentru imbracare si dezbracare, igiena personala si utilizarea obiectelor proiectate in acest sens. Toata mobila din aceste case dei reclama - reclama mascata este proiectata la inaltimea si scara copiilor. Nu exista birouri fixe iar scaunele si masutele sunt proiectate pentru a fi usoare si mobile. Montessori face si un nou set de exercitii fizice care il ajuta pe copil in dezvoltarea coordonarii miscarilor. Desi diferite ca forma, darurile lui Froebel si aparatul didactic al lui Montessori sunt similare in metodologie psihologica.
Impotriva bannarii aelitei
diana si david 03.12.06
Alaptatul Help-line. Pentru Sonia. Pentru Diana. Pentru Darius
dianocica spune:
4. Metoda High/Scope
Aceasta metoda s-a dezvoltat intr-o prima faza in SUA fiind perfectionata de Elizabeth Mayo. Modul de a lucra cu copiii deriva din teoria dezvoltarii a lui Piaget. Bazata pe ideea cum ca copiii invata cel mai bine din propriile experiente, High/Scope ofera un cadrul ce permite adultilor sa ajute copiii in propriile descoperiri. Aceasta metoda implica un set de experiente cheie facut in scopul de a incuraja invatatul activ. Experientele cheie sunt grupate in urmatoarele categorii: folosirea limbajului, reprezentarea experientelor si ideilor, dezvoltarea rationamentelor logice (clasificare, inseriere si concepte numerice) si intelegerea timpului si spatiului. Implicatiile acestui sistem pentru design si arhitectura sunt considerabile. In acest sistem copii sunt cei care decid cum isi vor petrece ziua, de aceea este foarte important ca ei sa-si poata gasi singuri obiectele folosite pentru joaca toate depozitarile trebuie sa le fie accesibile. Mayo sustine ca in gradinite trebuie limitat numarul de reguli si avute in vedere doar scopurile.
Impotriva bannarii aelitei
diana si david 03.12.06
Alaptatul Help-line. Pentru Sonia. Pentru Diana. Pentru Darius