Orbitor...dupa Cartarescu :-))

Da, subiectul asta e o prelungire a "Clubului cititoarelor", asa cum cum "Aripa dreapta" (pe care o astept sa vie) vrea sa fie rotunjirea "Orbitorului", o intregire a simetriei omului!! Ca urmare, vreau sa-i intreb pe cei care au citit sau inceput sa citeasca "Aripa dreapta", daca aripa asta e viitorul si daca il completeaza pe omul Cartarescu si pe noi toti - conform viziunii sale din "Aripa stinga", cum ca omul sta "intre trecut si viitor, ca un corp vermiform de fluture intre cele doua aripi ale sale"? Imi place la Cartarescu ideea asta de simetrie umana plana, in care pe axa x-silor e timpul si pe cea a y-cilor, spatiul. Imi place ideea de simetrie creier-sex si de greseala genetica a speciei umane, aceea a reflectarii memoriei in dragoste si vice-versa...aka, sexul ar trebui sa aiba memorie, iar creierul- dragoste!!!

La recitire, imi dau seama ca "Orbitor" e, daca nu o carte pentru orbi, o carte pentru miopi. O carte care are un contur difuz de la distanta, greu de inteles, greu de definit, dar care, pe masura ce te apropii si te apropii de ea, acel contur laolalta cu miezul lui ti se dezvaluie din ce in ce mai clar, clar ca visul pe care-l visezi, ca visul care ti-e clar doar in vis si nu mai departe de momentul in care te trezesti!

Natasa, tu spuneai de "Nostalgia" (n-am citit-o) ca e cartea ta preferata scrisa de Cartarescu?? De ce? Are de-a face cu sentimentul nostalgiei din Orbitor??