o poveste pt.revistele siropoase...
Raspunsuri - Pagina 20
violeta69 spune:
mai,nimeni nu se trezeste asa..."brusc si dintr-o data"!!!
daca se va "trezi" o va face doar pt ca are ceva interese pe langa Mirela....
a se citi ..interese materiale
insa e f posibil ca dupa o perioada (care variaza intre 1 an si max. sa zic, 4 ani) sa isi dea seama ce de tampenii a facut!!!
cine va mai fi,cine va mai putea, cine .....atunci fiecare decide ce vafi mai bine pt viata lui....
insa acum,in momentul acesta,dupa ce e atat de pornit,in nici un caz....
si nu dati cu pietre 
asa stiu yo 
Vio,mamica de viitor "avionar" 
*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*
Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!
A_Iulia spune:
Hai mey Vio, ca nu cred ca interesele materiale ar putea sa-l faca sa decida ceva,s-ar fi dus rostogolindu-se daca erau doar astea...eu zic ca tot in suflet e raspunsul. Desi oricui i-ar fi greu sa se adapteze la un nou stil de viata, oricare ar fi el.
Ii e greu sa aleaga. Nu vrea sa piarda nimic din ce are deja. Eu zic ca asta e. Azi vede roz, maine negru. Si tot asa, pana se obisnuieste.
Adina + 
Olivia 04.03.2004
anca_vlad spune:
Mirela draga ai toata admiratia si respectul meu pt felul in care faci fata acestei situatii, dar din cele descrise de tine D-nului Sot i s-a facut de ros cotetul in vecini si nu-i mai sta lui mintea la familie si la valorile acesteia, vrea sa plece dar nu stie cum pt ca eu cred ca in mintea lui e o nebuloasa.
cum ar putea sa plece asa frumos, sa spuna gata pt mine pana aici a fost si de acum ne vedem fiecare de viata lui civilizat ramanem prieteni si parinti. NU NU POATE SA FACA ASA CEVA, ca sa isi motiveze intr-un fel aceasta decizie in mintea lui cea intetosata crede ca aceste actiuni ii vor confirma ca a luat decizia buna si ca mirela e vinovata stati sa vedeti pana la sfrasit1
eu sper sa se intoarca acasa dar va mai trece ceva timp!
cand voi avea dispozitie am sa va povestesc cum reactioneaza un barbat care isi vrea familia langa el!
se pare ca sotul Mirelei nu mai vrea!
cmirela35 spune:
Fetelor!Daca nu s-ar fi intamplat ce s-a intamplat alaltaseara,m-as fi impacat...,chiar daca as fi facut-o doar pentru copii...Acum insa,mi-e frica de el.Nu,nici macar nu ma mai pot gandi la asa ceva. L-am iubit,la o adica e totusi tatal copiilor si voi accepta dreptul lui la custodie(sa fereasca DD sa fie agresiv si cu copiii!!!!),dar cale de intoarcere nu mai este.Repet,daca ar fi avut alta reactie alaltaieri...Violeta,chiar nu imi pasa daca ar mai avea interese, materiale sau de orice natura.
Anca draga,astept sa ne spui cum procedeaza un barbat care vrea sa se intoarca acasa...
Incep sa ma obisnuiesc fara el,ba chiar pare totul mult mai simplu(?)
Facem ce vrem,papam ce vrem,facem impreuna dezordine si tot impreuna(vorba vine)strangem dezastrul....Iesim in parcuri,la terase...Nu ne plictisim.Evident,pustoaica intreba mereu de tati,dar ii spun ca lucreaza mult...,si ca o sa vina sa o vada cand va avea timp.
cmirela35 spune:
Adina,am inteles perfect!
Nu e o varianta chiar asa de rea...
Ramane sa mai vedem...
A_Iulia spune:
Mirela, nu drept la custodie, drept la vizita trebuie sa-i dai.
Sincer? Eu am luptat si aici. E drept ca la mine pe vremea aia exul nu avea nici o relatie cu fetitza, in plus de asta as fi vrut sa ma protejez pe viitor sa nu fiu nevoita (sau sa fie nevoita fetitza) sa se duca, orice-ar fi.
Asa ca ne-am inteles pe hartie ceva de genul 2 ore pe saptamana.
In practica o ia hai nu zilnic, ci cam la 2 zile. Week-end-uri iar, de cate ori se poate. N-a avut nici o limitare, ba mai mult, mi-am adaptat si eu programul in functie de el.
Adina + Olivia 04.03.2004
cmirela35 spune:
Adina draga,sorry,la dreptul de vizita ma refeream,dar daca nu sunt intotdeauna clara,sorry...
Dar chiar la 2 zile vine?
Pai si tu cum te-ai vindecat?Eu sunt de acord cu o data pe saptamana, dar sa accepte si faptul ca poate vreau sa plec cu copiii in weekend...si ii va vedea in alta zi.Ati divortat de mult?Oricum,fostul tau sot nu greseste macar in privinta fetitei.
Mai povestim,caci trebuie sa le pun papa puiutilor 
A_Iulia spune:
Daaa, vine foarte des. La 2 zile, rar la 3 zile. Sigur ca daca plec undeva cu Vivi, asta e, dar oricum comunicam din timp si stie - si vine inainte si dupa.
Eu am multe deplasari in afara - si in zilele respective ii spun si are el grija. Sau invers - imi planific deplasarile in functie de programul lui, si tot asa.
Cand am divortat? Uite se fac 2 ani (de fapt 1 an jumatate, ca divortul s-a pronuntat la sfarsitul anului).
Cum m-am vindecat? Prietenii. Mare lucru la casa omului. Bine, si sistemul propriu de autoaparare - mi l-am definit ulterior in cap in culori atat de sumbre din anumite puncte de vedere, incat ma uit la el acum si ma intreb ce-am cautat atata timp cu el. Desi nu glumesc cand spun ca tin sincer la el. Si ma mai gandesc ca daca nu era el cu balariile lui, probabil ca as fi avut in continuare o casnicie de cacao, langa un barbat ce n-a fost nici iubirea vietii mele, nici calitatile barbatului ideal (din mintea mea) nu le are...nici...si atunci, la ce bun? Viata mea e mult mai frumoasa acum.
Dar ca sa ajungi sa vezi asa, trebuie sa deschizi ochii in directia potrivita - daca stai mereu sa analizezi de ce ti s-a intamplat, dar de ce tie, dar cum de a facut, dar...nu ajungi nicaieri, mai tare te afunzi si nu-ti face deloc bine.
Adina + Olivia 04.03.2004
cmirela35 spune:
Adina draga,daca tot am deschis eu subiectul,voi fi of topic daca mai dai amanunte?
Chiar,dupa faza de alaltaieri,nu il mai pot vedea des in preajma...Desi, divortul as vrea sa fie de comun acord(nepotrivire de caracter),si chiar as fi vrut sa ramanem prieteni...Si de gand sa discut cu el(dupa ce discuta politia),despre cum sa fim dupa divort,si chiar in timpul lui...Puiutii nostri as vrea sa creada doar ca nu ne-am inteles,dar ca ii iubim amandoi la fel de mult(prea multe filme americane,o sa ziceti)...Nu as vrea sa sufere copiii...Parintii mei au fost divortati,si mereu auzeam de la mama sau de la tata ca"celalalt" a fost de vina....
Si m-a cam bulversat viata asta...,dar,in ani,abia dupa ce am inceput sa ma maturizez,am realizat a cui a fost vina.Sa nu aruncati cu rosii,dar,desi m-a crescut,mama trebuia sa imi insufle si dragoste si respect pentru tata....Eu asa as vrea sa procedez.Sper sa reusesc....Nimic nu doare mai mult in copilarie(si are urmari)decat sa stii ca tatal tau nu te-a iubit si de aceea a plecat,si de aceea nu mai e cu mami,si ca daca te-ar fi iubit,altfel s-ar fi comportat!
Nu vreau sa cresc copiii asa,si Adina.Sper sa reusesc.
violeta69 spune:
Mirela,ceea ce spui tu este f corect...
copii nu trebuie sa ajunga sa creasca gandind ca ei ar avea vreo vina si nici sa fie privati de unul dintre parinti!
partea proasta e ca in orice divort ies la suprafata numai chestii urate.......sa zic,aproape in majoritatea divorturilor(or mai fi si divorturi "dragute" 
)...nu poti sa ocolesti chestia asta de una singura,totul e ca si el sa fie consttient ca ceea ce este intre voi nu are legatura cu copii...
insa ,asa cum spuneam, el nu prea gandeste logic acum...tu esti de vina,tu nu ai facut nu stiu ce,tu nu ai zis,tu nu ai stat drepti,nu stiu.....si asta o sa te faca si pe tine sa nu mai fii atat de deschisa!
eu zic ca ar tb sa incerci sa discuti cu el,sa-i spui ca va avea acces la copii de cate ori isi doreste,ca nu o sa-l opresti sa-si exercite drepturile legale.......si ca pe langa cele legale vor fi si cele "umane"....
va mai curge ceva apa pe Dumnare pana ce el va incepe sa vada clar....
acum e prea devreme si pt tine (care ai avut un soc )cat si pt el care are o gramada de gargauni prin cap...
apropos el ce explicatii are vis-a-vis de ce s-a intamplat?!
Vio,mamica de viitor "avionar"
*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*
Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!