o (mai) fi posibil sa ne indragostim ?!
Raspunsuri - Pagina 3
elara spune:
quote:
Originally posted by Ramona J
In mintea mea nu tin chestiile astea mai mult de citeva secunde. E ca si cind visezi cu ochii deschisi ca esti mai slaba, sau ca ai banii lui Bill Gates, sau mai stiu eu ce ginduri din astea mai avem fiecare.
Exact! Asa simt si eu. Foarte fain ai zis.
hai, bebitza, vino...
Aspiranta optimista din martie 2007
"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni." Seneca
Elise spune:
quote:
Niciodata nu mi-a placut alt barbat mai mult decat am simtit eu ca pot gestiona incat sa nu pun in pericol realtia noastra. Se pare asadar ca am puterea de a ii spune inimii mele ce sa simta. De fapt, eu cred ca puerea e in constiinta, in minte, in ratiune..nu in inima.....Si afectele (bune sau rele, generatoare de fericire sau de cosmaruri) tot de ratziune se leaga... si tot de ratziune sunt generate...tot prin ratziune pot fi explicate...sau solutzionate..cand e necesar.
Doar ca, atunci cand e vorba de dragoste, ne cam place noua, oamenilor, sa credem ca nu-i asa.
ei, e de bine daca nu ti-a placut niciodata cineva mai mult decit poti gestiona... Dar cam incurcam borcanele.
Comportamentul e controlabil, sau in majoritatea cazurilor ar trebui sa fie. Reactia afectiva nu. Daca mi se intimpla o kestie de kko, nu pot sa nu ma simt de kko, dar pot sa incerc sa ma port neutru. Asta e gestionarea situatiei.
In acelasi mod, daca imi place un tip nu inseamna ca sar pe el - pot sa gestionez situatia si sa pastrez distanta daca vreau, asta nu inseamna ca nu-mi place de el in continuare.
Elise & BBLisa
misulescum spune:
Sunt sigura ca raspunsul e DA.
Si pt.ca aici vorbim de inima ,de suflet ,si nu de matematica ,se poate intamla orice .Nu poti zice"mie n-o sa mi se intample ,eu sunt maritata ,am familie, copil " pt. ca nu stii ce-ti ofera viata.
Chiar zilele astea spuneam sotului ca mi-e dor de timpul acela cand eram indragostita ,cand nu mancam nimic o zi intreaga gandindu-ma la "el" ,cand timpul trecea greu pana la urmatoarea intalnire ,si musiu mi-a zis ca lui nu-i este dor.
Eu zic ca depinde pe ce "sol" cade samanta ,cat e de arid terenul acela al corazonului ,si cat de multi iti doresti sa mai simti" fluturi in stomac".
Disponibilitatea bat-o vina!
Andries spune:
daca iti iubesti partenerul cu adevarat, dar sincer, cu adevarat inseamna sa vrei din suflet sa faci orice posibil pentru voi doi (si eventualii copii) imi e greu sa cred ca poate sa apara pe neasteptate alta persoana capabila sa faca override
nu exista indragosteala asa din senin, undeva exista o lipsa peste care se potriveste indragosteala
ps: scuze de scepticism
Andries
Elise spune:
pai probabil e vb. si de "teren prielnic", ideea e ca... nah, cine baga mina in foc ca lui sau ei nu i se poate intimpla pentru ca terenul nu e prielnic? De unde stii ca nu e?
Astea ca "esti fericita" si "n-ai nevoie" si "nu te uiti in stinga si in dreapta" sint bla bla-uri... de parca nu poti sa ai surprize decit daca esti absolut nefericit si te tot uiti in stinga si in dreapta dupa vreun Fat Frumos pina il gasesti. Altfel, nu.
Elise & BBLisa
MissParker spune:
De acord cu Vandal, cu RamonaJ si Andries.
Daca intalnesc un om care-mi place, il pot iubi, admira, respecta pentru ce este el ca om, dar nu trebuie neaparat sa ma indragostesc de el si sa-mi zboare fluturii prin stomac, ala ar fi pt. mine semn de imaturitate. Citeam pe la Fromm ca intotdeauna acea stare de "nebunie" si de indragosteala in care cineva isi pierde capul nu este nici pe departe dovada intensitatii iubirii, ci doar o dovada cat de singura si de disperata era persoana respectiva inainte...
Pentru mine personal fenomenul de a se indragosti inseamna a vedea in cineva ceva pe care credem ca-l vrem (deci il cautam inconstient, dar nu intotdeauna stim ce ne trebuie, de cele mai multe ori e vorba de un surogat).
Ori, daca deja ai iubire in viata ta, nu mai poate aparea disponibilitatea (nevoia etc.) de a vedea in altcineva acel ceva ce ne "trebuie".
Cine se indragosteste este in cautare. Cine iubeste a gasit deja ceea ce cauta.
Raspunsul meu la intrebarea din titlu este: da, e posibil sa se indragosteasca din senin mamele cu kupii atunci cand nu exista iubire adevarata in viata lor. Cand iubirea exista, nu cred ca cineva mai poate sa se indragosteasca. Cel mult sa se re-indragosteasca de partenerul iubit, in anumite imprejurari, da' aici nu mai intru in detalii, ca deja e prea personal.
Pentru mine personal a se indragosti este un fenomen destul de egoist, in timp ce a iubi este altruist.
Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
Adevar > Autonomie > Identitate
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!
She spune:
Si eu sint de acord cu Vandal. Nu mi-i s-a intimplat si nu cred in dragoste la prima vedere. Asa ceva nu exista pt mine pt ca pt a ajunge la sentimentul de iubire sau de a ma indragosti,am nevoie de o perioada de cunoastere, de un mic "trecut", de intimplari sau de niste emotii traite cumva. In perioada aia devin focusata.Foarte. Ca o bomba spre tinta. Daca acasa as avea probleme, poate doar una mica care are sau poate avea efecte majore in timp,devin iar focusata. Devin atenta de fiecare data cind ceva imi ameninta sentimentele. Deci nu am cum sa ma indragostesc sau nici macar sa trec prin primele faze ale indragostelii ,de care pomeneam mai sus. Un mascul frumos sau interesant este asisderea cu o rasa de catel frumoasa, sau un ritm auditiv frumos si placut. Nu este nimic mai mult. Nu pot merge paralel cu o problema acasa si o intensitate placuta in alta parte pt ca probabil ca devin atunci mascul: trebuie sa le iau pe rind.Am avut poate noroc ? Pt ca nimic din toate astea nu are de a face cu logica sau gindirea ci survin, exista, natural. Nici macar un one night stand nu am avut. Era sa fie dar a durat aproape doi ani nebunia. Deci cade si asta. Nu sint atrasa sexual de ceva nou.Si daca nu exista atractie sexuala, pt mine nu exista nici macar posibilitatea de vreo iubire viitoare. Iubirea platonica ptmine este Zero. Nu o vad..deci nu exista. Ceva ce nu se poate concretiza,un sentiment fara tinta si fara sfirsit( indiferent care este acela), nu incepe si deci nu exista. Ceva ce da sentimentul de "degeaba" este inexistent din start. Sau care de la inceput pune semne de intrebare. Nu stiu cit de bine este sau cit de avantajos,dar inconstient nu merg decit la sigur. Spre "ceva" anume. Si trebuie sa fie clar pt ca daca nu este dclar, nu pot focusa si daca nu sint focusata nu sint interesata. Ceva ce imi ia numai jumate din atentie este sortit pieirii( in materie de atractie catre sexul opus).
Raspunsul este NU, nu mi-i se poate intimpla. Si amtrecut de virsta cind credeam ca iubesc si de fapt era abureala. Stiu cind o simt. Si daca o simt, nu "vad" altceva. Sau raspunsul este DA, am din constructie niste bariere care imi fac bine pt ca in relatia dintre mine si cel de linga exista totul sau nimic. Pina nu apare "nimicul" nu se poate intimpla altceva.
Nu gestionez nimic emotional. Atita ca sint ft fixata cind e vorba de emotii.Pot fi fixata si doar o luna:)Dar sint.
strumfi2004 spune:
quote:
Originally posted by Andries
daca iti iubesti partenerul cu adevarat, dar sincer, cu adevarat inseamna sa vrei din suflet sa faci orice posibil pentru voi doi (si eventualii copii) imi e greu sa cred ca poate sa apara pe neasteptate alta persoana capabila sa faca override
nu exista indragosteala asa din senin, undeva exista o lipsa peste care se potriveste indragosteala
Andries
Cat de adevarat!!! (cel putin in cazul meu/nostru - sper )
Gratiela, Mariuca si Stefu
www.versuripenet.ro/versuri/voltaj/crede/" target="_blank">crede
elara spune:
quote:
Originally posted by Elisequote:
Niciodata nu mi-a placut alt barbat mai mult decat am simtit eu ca pot gestiona incat sa nu pun in pericol realtia noastra. Se pare asadar ca am puterea de a ii spune inimii mele ce sa simta. De fapt, eu cred ca puerea e in constiinta, in minte, in ratiune..nu in inima.....Si afectele (bune sau rele, generatoare de fericire sau de cosmaruri) tot de ratziune se leaga... si tot de ratziune sunt generate...tot prin ratziune pot fi explicate...sau solutzionate..cand e necesar.
Doar ca, atunci cand e vorba de dragoste, ne cam place noua, oamenilor, sa credem ca nu-i asa.
ei, e de bine daca nu ti-a placut niciodata cineva mai mult decit poti gestiona... Dar cam incurcam borcanele.
Comportamentul e controlabil, sau in majoritatea cazurilor ar trebui sa fie. Reactia afectiva nu. Daca mi se intimpla o kestie de kko, nu pot sa nu ma simt de kko, dar pot sa incerc sa ma port neutru. Asta e gestionarea situatiei.
In acelasi mod, daca imi place un tip nu inseamna ca sar pe el - pot sa gestionez situatia si sa pastrez distanta daca vreau, asta nu inseamna ca nu-mi place de el in continuare.
Elise & BBLisa
Ce incerc sa spun e ca nici nu am ajuns pana acolo.
Ca sa ajung la o reactie afectiva de acest tip (adica indragosteala) trebuie sa se intample mult mai multe intre mine si posibilul subiect al afectelor mele.
Nu am ajuns atat de departe. Ce gestionez nu e reatia afectiva (ca nu am avut-o) ci realatia cu barbatul/barbatii pe care il/ii plac/admir.
Pentru ca, sunt probabil o norocoasa, dar stiu pana unde ma pot intinde cu flirtul si nu am suferit niciodata din pricina asta si nici pe altii nu i-am facut sa sufere (adica nu am avut parte de marturisiri a unei iubiri mai mult ori mai putin imposibile cum se intampla unora) pentru ca am stiut intotdeauna sa o fac (si sa o facem, ca unii din ei sunt insurati/sau angajati in relatii trainice si ii banuiesc eu ca actioneaza cu aceleasi rationamente ca si mine) asa incat sa fie limpede pentru amandoi (si pentru tertzi) ca nu e nimic mai mult decat un flirt menit sa inveseleasca atmosfera si sa ne faca viata mai frumoasa.
"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni." Seneca