Eutanasie-catelusa

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Cici, imi pare rau... Stiu cum e, pierzi un membru al familiei.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alina922 spune:

Cici, imi pare tare rau Din pacate, prietenii nostri cu 4 labute nu traiesc cat noi, oamenii. La un moment dat, tot ii pierdem (de batranete, de boala) si suferim.
Sper sa depasesti cat mai repede momentul...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns moniboni spune:



Imi pare tare rau! Eu am trecut prin ceva similar acum 7 ani cand a trebuit sa o eutanasiem pe dalmatzianca noastra si, crede-ma, si acum imi lipseste...Dar avea 13 ani, f.f. bolnava si nu am avut alta solutie.

mamica de rockerash

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ashera spune:

Cici, imi pare tare rau . De cand am citit mesajul tau, nu ma pot opri din plans. Si, fara sa vreau, retraiesc si eu ziua de 23.07.05, cand a trebuit sa o eutanasiez pe scumpa mea Ashera. A avut cancer, care a evoluat foarte repede, si in 3 luni a ajuns in faza terminala. Am incercat TOTUL, banii nu mai inseamna nimic in astfel de momente. Pana la urma a trebuit sa o adormim, era cea mai buna decizie ptr ea. Nu am putut sa ma uit in ochisorii ei, am plecat de acasa. Nici acum nu am puterea sa o intreb pe mama daca a murit usor. Au trecut 2 ani, dar eu nu mi-am revenit. Plang de fiecare data cand ma gandesc la ea, mi se pare ca o data cu ea a murit o parte din mine. Timp de 11 ani a fost cel mai apropiat suflet de sufletul meu. Sper ca tu sa fi mai puternica si sa treci mai usor peste. Dumnezeu sa aiba grija de sufletelul ei.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns miti2004 spune:

Cici imi pare tare-tare rau
Mi-au dat si mie lacrimile cand am citit...
Stiu ce inseamna sa pierzi prieteni necuvantatoare, insa nu avem ce face...imi pare tare rau...

miti, mamica de 20 iunie 2006
POZE_Alex
www.dropshots.com/mitilica" target="_blank">FILME_Alex

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cici spune:

Stiam ca va fi rau fara ea, totusi nu credeam ca poate fi atat de rau,ca doare atat de tare,cuvintele sunt de prisos,incercam si eu si sotul meu sa ne ascundem ochii umflati de plans .
Catelusei mele ii datorez viata,ea m-a trezit dintr-un somn adanc, latrandu-mi la ureche cu disperare,cand in bucataria mea ardeau deja oalele ,mancarea era scrum,iar eu eram prea obosita ca sa simt fumul gros si negru.
Iti multumesc Axy pentru ca ai trecut prin viata mea!!

Va multumesc si voua pentru gandurile bune,si sper ca sufletele prietenilor nostri necuvantatori sa fie linistite acum.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andriushca spune:

draga cici,
imi pare tare rau, dar vine o vreme cand nu mai avem ce face si trebuie sa ne despartim de ei.
si eu am o catelusa, implineste 12 ani la toamna si o vad cum abia isi mai duce batranetile, exact ca un om.
te imbratisez cu drag.

andreea

...daca viata ti-a dat lamai... fa limonada!...

http://tt.lilypie.com/JUibm7.png

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lia spune:

Cici,imi pare tare rau...pup la voi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crisjo spune:

Eu nu am putut sa-mi eutanasiez catelul cu care am impartit 17 ani de viata. Ne-am chinuit un pic, adica ultimile 6 luni, dar am preferat asa. S-a stins de batranete, atunci cand a fost sa fie. Ne este foarte greu fara el, dar avem sufletul impacat, ca nu 'l-am grabit'. N-as fi putut sa fac asta.

Crisjo + 26s

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabi_j spune:

Cici,
Abia azi am avut curaj sa deschid subiectul tau... si, m-au dat lacrimile, mai ales cand am citit ca Axy ti-a salvat viata!
Imi pare foarte rau. Si eu am avut un techel, de 16 ani, pe care a trebuit sa il duc la eutanasiere. A fost poate cea mai grea zi din viata mea. Bumi era PRIETENUL meu, ne intelegeam din priviri. Stiam ca daca stranuta, nu ii convine ceva, iar eu vorbeam mereu cu el, ii povesteam tot. Sunt ferm convinsa ca m-a si inteles, desi unii cunoscuti care veneau pe la mine, se uitau ciudat la mine cand vedeau ca vorbesc cu cainele. Ei nu stiu... nu au cum sa stie.
Eu sunt convinsa ca toti cainii ajung in Rai! Sa te gandesti ca acum e intr-un loc bun, undeva aproape de Doamne-Doamne, si ca intr-o zi o sa va reintalniti.


www.telefonie-mobila.ro" target="_blank">FITZE MOBILE

Mergi la inceput