miraje
Raspunsuri - Pagina 2
principe spune:
de ce ne agatzam de lucruri care nu exista? De ce speram in lucruri care nu se pot intampla? de ce ne pierdem timpul cu oameni care nu ne merita prezentza? De ce intram in compromisuri din care nu putem ieshi? De ce ne vindem sufletele? De ce ne trezim atat de tarziu? De ce e greu sa renuntzam? De ce traim urat? De ce ne inchidem si ne izolam de shanse? De ce suntem slabi si tematori?
---------------------------------------------------------------------
din lipsa de dragoste ptru noi insine ,din lipsa de autostima,din lipsa de vointza,din teama shi lashitate.
diana gindeste bine ce faci cu viatza ta.
ai grija.
dianaintruder spune:
a face ceva cu viatza mea, din pacarte presupune un plan de pe bataie pe termen lung. trebuie sa trec unele etape pentru a deveni o femeie independenta financiar si pentru a intemeia o casa, numai a mea. Numai asha ma voi descatusha. Nu e chestie de lashitate, e chestie de a nu ma arunca cu capul inainte. Posibilitatzile actuale sunt limitate, fooooooooooaaaaaaaaaaaaaaarte limitate. Sau poate e si chestie de lashitate. Nu stiu exact. Multzumesc mult ca ma sustzinetzi si nu ma lasatzi sa cad.
diana
marci spune:
Dumnezeule, Diana, nu-mi vine sa cred ca se poate intampla asa ceva!
Eu cred ca ar trebui sa analizezi la rece ce te tine langa el, ce ti-ar trebui sa te desprinzi de el si sa actionezi. Am impresia ca scuzele pe care le invoci sunt generate de lipsa curajului, iti este teama de ceea ce va urma, de necunoscut.
Gandeste-te ca astfel de episoade vor avea loc si in prezenta copilului, chiar vrei ca fetita ta sa fie martora unor astfel de scene?
Am o prietena care duce cam aceeasi viata ca a ta: o injura,o bate, o pupa, isi cere scuze si o ia de la capat. Cand am intrebat-o ce-o tine langa el mi-a zis ca si-au facut atatea lucruri impreuna (niste nimicuri pe care mi le enumera de fiecare data) si ca nu poate sa renunte la munca ei de-o viata.
Ceea ce-i mai trist pentru prietena mea este ca a renuntat la prieteni, la parinti (ii vede de 5 ori pe an, desi stau la doua statii de ea) pentru el.
Nu pot sa-ti spun sa iesi din ralatia asta, pentru ca sunt sigura ca in momentul acesta nu ai puterea sa renunti, dar macar incearca sa dicuti cu parintii, cu prietenii si poate ca la un moment dat vei avea forta sa faci ceea ce trebuie.
Daca nu poti sa faci ceva pentru tine, gandeste-te la copilul tau, nu cred ca ti-ai dori pentru ea o atmosfera tensionata si plina de violenta verbala si fizica.
marci spune:
Vad ca ultimul tau mesaj a aparut inainte de a posta eu si-mi pare rau sa constat ca am avut dreptate.
Nu te judec, e greu sa judeci atata timp cat n-ai trecut printr-o asemenea situatie, dar daca stai sa ajungi independenta financiar mai ai mult de asteptat, si nu pt ca nu ai fi capabila sa faci asta, dar la vremurile pe care le traim e cam greu sa faci bani pentru avansul unei case.
Nu stiu cu ce te ocupi si unde lucrezi, dar daca esti bugetara e foarte greu.
Eu daca as fi in locul tau as merge pe descoperire de card. As lua maxim posibil, i-as schimba in euro si mi i-as trece intr-un cont in care sa fiu eu si unul din parinti. Daca incerci sa economisesti e cam greu, de fiecare data gasesti un pretext sa mai amani, dar cand trebuie sa ii dai bancii.... cu asta incepi.
Varianta de care am vorbit eu necesita bani si timp si, din pacate, timpul nu va lucra in favoarea ta.
N-as vrea sa te plictisesc, dar nu ar fi mai bine sa pornesti de la ceea ce ai in momentul asta (resurse materiale, umane)?
Nu uita ca in momentul in care intri in actiune pot sa apara si solutii, stii tu cum e, Dumnezeu ne da atunci cand ne trebuie.
oana1177 spune:
Eram contienta de acesti pashi obligatorii, dar m-a surprins ca acum a schimbat patternul, tocmai pentru ca am invatzat sa contracarez sau sa zicem sa evit pashii obligatorii care se desfashurau pentru ca eram vulnerabila. O vreme a stat in banca lui, pentru ca a vazut ca am renascut ca Phoenix din cenusha si mi-am recashtigat increderea in sine si autocontrolul, insa s-a reorioentat rapid si a gasit o noua metoda sa ma surprinda. Am precizat... e vina mea, eu am permis, trebuia sa fiu atenta la semne, in special ca nu sunt nici mama nici fata mea acasa si ce a sperat el dupa ce m-am intors la munca nu s-a prea potrivit cu realitatea. Am lasat garda jos de vreo saptamana si nu l-am mai bushit cu indiferentza si stapanire de sine, caci am avut un examen destul de greu si am pierdut. M-a simtzit iar vulnerabila si incearca sa ma calce, dar tre sa ridic garda urgent la loc si sa-l tzin cat mai la distantza posibil.
Oricum merg inainte asha cum am planuit si nimika nu ma da in laturi. Mai e putzin.
vorbe, vorbe, vorbe.... goale
situatia e aceeasi, dintotdeuna, si asa va ramane; ca vrei tu sa pui funditza rosie din cand in cand... problema ta, viata ta
acum esti in perioada in care vrei sa-l faci albie de porci; da' nu-i nimic, iti va trece, revii imediat la sentimente mai "bune" si nu fiindca el sau tu v-ati schimbat, ci pt ca semanati atat de tare...
stii, a fost o perioada cand m-ai pacalit, chiar credeam ca esti o tipa super care a dat peste un idiot, o tipa ce merita incurajata pt ca vrea sa faca ceva cu viata ei; dar nu te-a tinut mult si ti-ai aratat adevarata fata - lamentari, lamentari, lamentari, tot timpul altcineva vinovat pt viata ta
periodic revii, cu aceleasi povesti, aceleasi "preocupari" si nu pot decat sa-ti spun: ai ce meriti si daca tie iti place sa te imbeti cu apa rece macar abtine-te sa-i "obligi" si pe altii sa o faca
giulia71 spune:
Diana, pari si sunt convinsa ca esti o femeie deosebita!
Chiar nu meriti o astfel de viata!
Mai mult nu-sh ce sa spun..
ai grija de tine draga mea...
Doamne cu puterea Ta, ajuta-i micutei Diana sa se faca bine!
dianaintruder spune:
quote:
Originally posted by oana1177
Eram contienta de acesti pashi obligatorii, dar m-a surprins ca acum a schimbat patternul, tocmai pentru ca am invatzat sa contracarez sau sa zicem sa evit pashii obligatorii care se desfashurau pentru ca eram vulnerabila. O vreme a stat in banca lui, pentru ca a vazut ca am renascut ca Phoenix din cenusha si mi-am recashtigat increderea in sine si autocontrolul, insa s-a reorioentat rapid si a gasit o noua metoda sa ma surprinda. Am precizat... e vina mea, eu am permis, trebuia sa fiu atenta la semne, in special ca nu sunt nici mama nici fata mea acasa si ce a sperat el dupa ce m-am intors la munca nu s-a prea potrivit cu realitatea. Am lasat garda jos de vreo saptamana si nu l-am mai bushit cu indiferentza si stapanire de sine, caci am avut un examen destul de greu si am pierdut. M-a simtzit iar vulnerabila si incearca sa ma calce, dar tre sa ridic garda urgent la loc si sa-l tzin cat mai la distantza posibil.
Oricum merg inainte asha cum am planuit si nimika nu ma da in laturi. Mai e putzin.
vorbe, vorbe, vorbe.... goale
situatia e aceeasi, dintotdeuna, si asa va ramane; ca vrei tu sa pui funditza rosie din cand in cand... problema ta, viata ta
acum esti in perioada in care vrei sa-l faci albie de porci; da' nu-i nimic, iti va trece, revii imediat la sentimente mai "bune" si nu fiindca el sau tu v-ati schimbat, ci pt ca semanati atat de tare...
stii, a fost o perioada cand m-ai pacalit, chiar credeam ca esti o tipa super care a dat peste un idiot, o tipa ce merita incurajata pt ca vrea sa faca ceva cu viata ei; dar nu te-a tinut mult si ti-ai aratat adevarata fata - lamentari, lamentari, lamentari, tot timpul altcineva vinovat pt viata ta
periodic revii, cu aceleasi povesti, aceleasi "preocupari" si nu pot decat sa-ti spun: ai ce meriti si daca tie iti place sa te imbeti cu apa rece macar abtine-te sa-i "obligi" si pe altii sa o faca
Buna Oana1777 ne reintalnim - am priceput ideea. No sa mai scriu pe forum aceleashi preocupari, ca nu vor unii. va pup.
diana
eloise spune:
Cred ca intre tipologiile astea doua: victima-agresor, exista o atractie aproape irezistibila. Poate ca asta va tine impreuna, asta te tine langa el. E aproape ca o simbioza. Magnetul te atarge din nou langa el dupa ce o perioada ai luptat sa te eliberezi.
E terifiant.
Pentru cineva care priveste de departe si analizeaza la rece, nici un motiv, oricat de "intemeiat" (lipsa independentei financiare, lipsa unei locuinte) nu cantareste indeajuns de greu ca sa justifice umilinta, abuzul, si mai ales perspectiva trista in care fetita ta va fi afectata pe viata de relatia dintre voi. Asa ca singura explicatie pare dependenta psihica de el.
Da, esti neindoielnic e femeie deosebita, inteligenta, sensibila, dar e atat de trist ca toate astea nu te protejeaza in situatia data.
Andra si 
Vladut (14.10.2006)
puiul meu creste...
oana1177 spune:
off topic:
poate sa-mi explice cineva ce inseamna o femeie deosebita? cineva care se agata de un tip cu disperare si indeferent in ce mod el ii spune ca n-o vrea -direct sau indirect - ea zice ca nu-i asa?
cineva care azi vine si spune ca-l da afara din sufletul ei si "va face si drege" ca maine sa o ia de la capat in acelasi stil?
cineva care s-a folosit de un copil ca sa-l "lege" pe barbat si continua sa se foloseasca de acel copil pt a-l pastra???
cineva care da vina pe soacra pt "vanzarea sufletului" si piedica impotriva "progresului", pe parinti ca au caine si fumeaza si n-o ajuta si ma stiu eu ce motive???
si toate astea sub ce motiv?? ca il iubeste??? asta e iubire???
sunt eu nebuna sau acum iubirea inseamna "punerea la adapost" fata de orice responsabilitate, justificare pt inertie si lipsa de orice alta preocupare???
Diana, poate ar trebui sa mai citesti o data ce ti-a scris Elise cu ceva vreme in urma... asta daca nu cumva "s-a pierdut" subiectul
imi pare rau ca nu-ti pot spune ca esti o femeie inteligenta si deosebita; nu-ti pot spune pt ca din punctul meu de vedere nu e asa; daca ar fi asa, ti-ar pasa de copila ta - copila ce a aparut din egoismul tau, ai lupta pt fericirea si linistea ei, nu pt "iubirea" ta bolnava
si poti scrie in continuare; mereu vor fi noi veniti pe forum care te vor gasi extraordinara dar tu vei fi mereu aceeasi
dianaintruder spune:
trebuia sa plec de pashte la apartamentul unui iubit al unei prietene ale mele. Mi se intinsese o mana, aveam o shansa de a pleca.
Am ezitat si am optat sa nu plec, simtzeam ca nu e ceva sigur, orice se putea intampla. si s-a intamplat. Tipa s-a despartzit la nici o luna de el, cu tam-tam, a batut-o. in plina strada. L-a inshelat timp indelungat si eu stiam ce face, stiam ca nu are de gand sa fie cu el, asha cum ii servicse lui mirajul. El ishi facea planuri cu ea, urmau sa se casatoreasca in capul lui la toamna. Ea ii alimenta mirajul, zi de zi. Si radea in spatele lui. L-a tradat cumplit si el s-a razbunat. A lovit-o. Relatzia lor s-a terminat brusc. El a vandut apartamentul in care urma sa stam intai eu si fata mea, apoi si ei.
Ce se alegea de mine si de fata mea acum? Nu regret ca n-am plecat.
Cand ai copil mic de crescut nu itzi pui palma pe spinare si pleci vazand cu ochii, in special cand stii ca potzi sa pirzi lamentabil.
Unii dau solutzii, e simplu...
"vointza sa ai. Nu se poate asha ceva, cum suportzi, de ce nu pleci, eshti dependenta de el psihic, simbiota cu el. De ce nu te duci la mama ta, stai si fa cutare si drege cutare, stai cu chirie in Bucureshti ca banii cad din pom.
Ma infurie cumplit modul asta simplist de-a privi lucrurile. Asta tre sa faci si maine eu ma mut la alt subiect si uit cat te chinui, uit ce-tzi rezerva viitorul, ca la o adica ma doare in cot.
Apoi : aaaaaaaaaaaa, n-ai plecat? Ai luat alta hotarare decat ti-am spus noi, ca noi itzi ducem povara si noi stim cum e sa traieshti in pielea ta, pai rushine, eshti o lasha, pai ce mai cautzi pe net, pe forum? Te mai plangi, itzie greu? Ti-ai facut-o cu mana ta."
Asha suna unele mesaje. Cel putzin asha le percep eu. Apoi eu ma scuz si bla bla, o luam de la capat. NU, NU. Merci, am terminat de mult cu asta.
Multzi aici pe forum debordeaza de putere interioara, de solutzii, de hotarare, vointza si determinare. Multzi te incadreaza in tipare: a, stiu eu ca asta e asha si pe dincolo, preconceptzii, preconceptzii. Nu accepta nimeni ca nu se poate altfel, nu vede nimeni ca viatza nu-i facuta din negru si alb. Cineva mi-a spus candva ca trebuie sa invatz sa jonglez intre pumni si sa nu ma atinga nici unul pentru ca: bani nu am, casa nu am, iar viitorul meu e scris cu litere negre.
Singurul mod de a supravietzui, si aici nu ma refer fetelor la a duce o viatza mai buna, ci la a supravietzui. Cate dintre voi suntetzi puse in aceasta situatzie si atzi ajuns la limita si atzi fost in stare sa va ridicatzi? Dar fara sprijin, fara resurse materiale sau umane.
Pe ce resurse sa ma bazez cand la mine sunt 0 sau chiar pe minim.
Cred ca mi-am racit ideile degeaba. Care parte a ecuatziei, unele dintre voi nu o pot pricepe. Shanse de una singura 0. Calculate si para calculate, si cu prieteni, si cu rude, si singura.
diana