iubire neconditionata
Raspunsuri - Pagina 5
Elise spune:
F. bine, astea-s criteriile fiecaruia: din punctul meu de vedere, oricum conduc mashina mea, nu stau in dreapta lui, poa' sa aiba si avion. Nu simt nevoia sa demonstrez nimanui, nimic. Nici prin intermediul meu, nici prin intermediul lui. Si-s prea sigura pe "feminitatea" mea sa o scot la lictiatie sa ma asigur ca e inca valabila.
Iar daca imi doresc sa beau o cafea la Paris, il invit la Paris, ce-i asa de complicat?! Trebe sa intru in tipologia "daca nu plateste el, nu ma iubeste", altfel sint consdierata fraiera? De catre cine? Si who cares de parerea altora? 
Imi plac oamenii interesanti.
Pot fi fascinanti in pofida faptului ca n-au un leu - genul de artisti, boemi, cu care poti sa vorbesti orice, care au o cultura si niste talente impresionante dar nu-i intereseaza sa defileze cu ultimul tip de mobil pe strasse.
La fel de bine cum pot fi si indivizi business deosebit de inteligentzi sau de abili - absolut fascinanti. Ei, nu mashinile lor. Si nici ce-mi ofera mie relatia.
Ma rog, nu ma refer strict la criterii romantice - cu la unele generale, cit de cit apropiate de modul in care apreciez pe cineva.
Oricum, sint de acord cu faptul ca pot exista si alte opinii - chiar am spus asta intr-un mesaj anterior, sint unele persoane care iubesc omul in sine si altele care iubesc modul in care relatia se reflecta asupra lor. Atit.
Miramar - iubirea din Love Story este neinterpretabil pura. "Te iubesc asa cum te-am cunoscut cind m-am indragostit" nu inseamna "te iubesc doar daca ai bani" sau "te iubesc doar daca n-ai bani". Nici "pentru ca ai" sau "pentru ca n-ai".
In momentul in care apare o conditionare atunci nu vorbim de iubire.
Aici conditionarea nu exista. Daca ar fi spus "te iubesc mai mult fara bani" ar fi fost conditionare. Deci...si asa e valabil.
Elise & BBLisa
Miramar spune:
Elise faptul ca ai sau n-ai bani se reflecta si asupra personalitatii si nu se limiteaza la bunurile materiale exclusiv. Respectiv intr-adevar imi conduc propria masina, n-am nevoie de masina lui, imi pot cumpara singura bratari si inele, ba mai mult stiu sigur ca-mi vor placea ca le aleg eu, intr-adevar asa este. Insa un om cu o situatie materiala buna poate fi mai galant si mai generos, mai nonsalant si mai natural, mai sigur pe fortele lui spre deosebire de unul cu posibilitati limitate care poate fi mai zgarcit, dar si mai pragmatic, mai determinat, mai chibzuit. Respectiv cel cu situatia materiala buna poate ramane sarac lipit dar din fire va ramane galant, generos, nonsalant si invers celalalt va ramane zgarcit (in sensul de cumpatat mai degraba decat sindromul Hagi Tudose) pragmatic, chibzuit, determinat, chiar daca situatia lui materiala se va imbunatati. (Bineinteles ca in ambele cazuri putem vorbi si de aroganta, snobism, parvenism, etc, dar presupunem ca nu vorbim de lucrurile astea, in cazul de fata vorbim de trasaturile frumoase de caracter care pot inspira sentimente profunde precum iubirea)
In plus dupa cum spuneam in general omul, fiinta egoista cauta in partener o completare a sa. Astfel cel ce are nu va fi la fel de interesat de partea materiala precum cel care nu are.
Si lucrurile si atractiile astea se intampla de obicei in mod inconstient.
Uite de exemplu tu spui ca prin natura meseriei tale intalnesti barbati la costum cu Rolex la mana stg. si cu Mercedesul in parcare - nu te atrag, ba dimpotriva ii respingi desi cum bine ai spus si tu uneori aparentele inseala.
La fel pentru o pers. care traieste si activeaza intr-un mediu cultural sau in invatamant de exemplu care intalneste pers. imbracate simplu si calatorind cu tramvaiul, cel mult conducand o Dacie 1300, stanjenite si stangace o data scoase din cercul lor - un domn spilcuit, ce vrobeste 5 limbi straine, care le deschide usa Mercedesului, le ofera o seara la opera la Covent Garden sau o vizita la biblioteca Vaticanului poate fi interesant...nu!?
Depinde foarte mult de asteptarile proprii. Ceea ce am vrut sa subliniez eu este ca ceea ce ne atrage nu este o trasatura anume ci un tot unitar.
Elise spune:
Miramar - de acord ca te atrage "un tot unitar".
in cazul in care il vezi intr-o mashina buna si te gindesti "uite ce bine mi-ar sta mie in limuzina si ce bine as duce-o eu cu painea lui pe masa!" - lucrurile stau putin diferit.
Asta nu mai este farmec personal, ci calcul.
N-are nici o treaba cu iubirea, atractia etc.
Ce legatura are fraza asta a ta:
quote:
Si lucrurile si atractiile astea se intampla de obicei in mod inconstient.
cu asta:
quote:
Daca vreu unul cu masina (BMW, Mercedes sau Logan) nu e pentru a face fite de 2 bani, ci pentru ca-mi ofera comoditate si independeta. Daca vreau sa ma duca la Paris, nu e pentru a face shopping à la Columbeanu, ci sa vad Louvre, de ex.
Unde e "atractia inconstienta"?!
Elise & BBLisa
Miramar spune:
Elise de acord cu tine, insa repet. Daca as conduce eu insami o masina buna ce-mi ofera tot confortul, nu neaparat insa o masina de lux, poate n-as fi atat de atrasa de limuzina de lux precum ar fi o pers. ce merge cu tramvaiul. Si asta e un lucru ce se intampla repet inconstient.
Dar da, daca ai ajuns la calcule intr-adevar aici nu mai e vorba de iubire.
Miramar spune:
Fraza aceea nu imi apartine si nu poate fi relationata cu ce am spus eu.
Strict referindu-ma la acea fraza iti folosesc cuvintele si spun - aia nu e iubire, ala e calcul matematic, materialism pur.
Edit - fraza mea se aplica si in cazul asta dar cu completari, respectiv:
"Lucrurile astea se intampla inconstient, cand alegerea se face in mod constient atunci nu mai vorbim de iubire, ci de materialism pur!"
ileanna spune:
quote:
Originally posted by Elise
Altfel, cred ca iubirea autentica poate fi foarte bine si platonica (n-are importantza homosexualitetea lui Platon
Elise & BBLisa
Sunt in asentiment cu aceasta idee.
Daca clarificam obiectul iubirii
.Este obiectul iubirii omul de langa mine? Este viata pe care o am cu el? Este felul in care ma face sa ma simt? Etc etc.
Din punctul meu de vedere doar prima intrebare vorbeste despre iubire. Celelalte vorbesc despre ... ipostaze in care eu ma simt ok. Si ... este normal sa tzin la ele si sa le caut, sa le pastrez, sa lupt pentru ele. Dar ... nu este iubire.
In aceste conditii revin cu parerea mea: iubirea este neconditionata si cred ca este asa la majoritatea dintre voi, chiar daca nu va dati seama pentru ca o confundati cu nevoile.
Iar cand vorbim de iubire, eu cred ca de fapt este vorba de iubirea pentru semenul nostru si pentru tot ce este viu. Aceasta imbraca apoi mai multe forme in functie de nevoile noastre: iubirea pentru barbat, iubirea pentru copil (nevoia de a procreea, de a continua in aceasta lume si de a fi un cuplu).
Undeva in strafundurile noastre iubirea pentru semenul nostru este neconditionata. Adik chiar daca ti-a dat in cap, cand il vei vedea pe marginea prapastiei nu il vei lasa sa cada. Cand vei avea posibilitatea sa-i pui matraguna in cafea fara sa stie nimeni nu o vei face. Daca va muri de foame in strada, te vei duce sa-i dai o bucata de paine. Si nu cred ca toate astea sunt doar pentru ca ai o constiinta. Cred ca asta e doar un nume pentru iubirea neconditionata. Il iubesti chiar daca ti-a dat in cap. Doar ca vei alege sa nu mai stai in preajma lui si te vei duce sa lupti pentru nevoile tale.
Deci daca barbatul te-a inselat si il parasesti nu inseamna ca nu il mai iubesti. Inseamna doar ca ... nu vedeti lucrurile la fel
, motiv pentru care este inspre binele tuturor sa va continuati viata conform propriilor valori in loc sa ramaneti sa vi le faceti tzandari reciproc.Never say NEVER.
ileanna spune:
quote:
Originally posted by nume
off topic. In legatura cu interesul material... Pe la 30si de ani mi-am dat seama de o chestie foarte interesanta(o descioperire la vremea aceea). In timp ce toata viata mea am vrut sa demonstrez ca n-am nevoie de nimic de la nici un barbat(intr-un mod demonstrativ care de fapt era o expresie a nesigurantei), comportament menit sa demonstreze naiv ca dragostea mea e dezinteresata, am constatat ca interesul oricarui barbat are corespondent material. La ce mod?! E foarte simplu sa apreciezi cat de importanta esti pt. un barbat dupa cadourile/eforturile materiale pe care le face. Barbatii(nu spun asta depreciativ ci ca reper) asociaza legatura sau viitorul legaturii cu posibilitatea lor de a ``asigura painea pe masa`` sau etalarea posibilitatii. Si cum nu toti sunt agricultori painea s-a schimbat in parfum/vacanta/etc. Daca nu consideri situatii materiale extreme, cand gesturile de generozitate isi pierd semnificatia, un barbat care iti aduce de ziua ta o cutie de bomboane sau o floare e ori imatur ori neinteresat.
E o mare greseala, cu efect invers, sa afisezi o siguranta materiala de nezdruncinat,ca femeie, chiar daca e reala. (Daca nu e reala e artificiala/ridicola.)
... Nu vorbesc de fete care fac eforturi sa faca rost de bani de solar si care ar fi recunoscatoare/indragostite pt. ca li se da posibilitatea sa admire detaliile de fatade de la Sofia prin ochelari de soare Gucci... Aici e vorba de o tranzactie simpla care poate fi numita oricum in functie de imaginatia partenerilor.
Nume, cu unele lucruri pe care le-ai spus sunt de acord, cu unele nu. Nu sunt de acord in special cu ceea ce ai inrosit. Daca vorbim despre iubire. Dar daca iau mot a mot ceea ce spui ... I agree!
Cat timp vorbesti despre interes.Da, interesul barbatului poate fi proportional cu eforturile materiale. Mai ales cata vreme interesele lui sunt in doo directii: sa-ti capteze atentia (ca sa nu spun sa te aiba) si sa se intample cat mai repede.
Cand interesul lui se va chema iubire, iti va darui mai degraba timp decat bunuri.Sa nu uitam ca efortul material trebuie judecat in functie de capacitatea financiara. Un mafiot ii va cumpara pana si unei fufe cu care sta 1 noapte 1 inel cu diamant. Pentru ca nu are TIMP pentru ea si doreste o reactie rapida si pe masura. Si pentru ca este pragmatic si stie ca u get what u paid for.
Barbata-meu care stie ca sunt o iresponsabila care are numa' iaurt stricat in frigider, de ziua mea a dat o fuga din alt orash, de ziua mea, a stat cu mine toata noaptea, mi-a facut delicatese de mancare si m-a tzinut in brate. N-as fi dat asta pe un inel cu diamant ... Esti sigura ca efortul financiar este masura iubirii? Deci pentru mine o cutie de bomboane would do just fine dc stiu de la cine vine.
Toate astea le consider valabile daca vorbim de faza premergatoare si de inceput a relatiei. Daca vorbim de situatia in care esti nevasta-sa, se poate spune ca si eforturile financiare iti dau o idee cat de mult te iubeste. Pentru ca daca dupa 10 ani de casatorie face eforturi sa-ti ia un inel cu diamant sau sa te duca la Paris ... nu mai inseamna ca il interesezi. Ci ca il intereseaza sa te faca fericita by all means
.Never say NEVER.
Rosey spune:
quote:
Originally posted by blue eyes
cand am fost la Florenta, m-am intors cu aproape 30 de carti (27, exact)
Si cine le-a platit? Tu sau el?
MissParker spune:
quote:
Originally posted by Luna1
Intre adulti regulile jocului se schimba, iubim credem noi neconditionat insa de cele mai multe ori nu vedem conditiile impuse.
Mi-ar placea sa cred ca-mi iubesc sotul neconditionat si el pe mie la fel, insa exista multe conditii, aceea de a ma respecta, de a nu ma insela, de a imi recunoaste meritele s.a.m.d. Din partea lui la fel.
Pentru mine toate au fost un dat de la bun inceput, nu conditii. Adica erau toate prezente si au venit cu the whole package.
Ca atare nu trebuie sa ma gandesc concret la ele, fiindca le-am avut de la inceputul relatiei, fara sa fie nevoie sa le solicit cumva. Si atunci cand le ai cu adevarat (o stiu fiindca am stat 10 ani cu cineva la care nu le aveam), o stii si o simti. Asta e experienta mea actuala, dupa ce 33 de ani nu am stiut ce inseamna iubirea neconditionata.quote:
Depinde ce intelege fiecare din iubire neconditionata. Spre ex Miss Parker afirimi ca tu si sotul va iubiti neconditionat, sa inteleg ca orice s-ar intampla, orice schimbare ar fi intre voi ca si cuplu (te poti gandi la ce-i mai rau) voi tot va veti iubi? Mi-e greu sa cred.
Da, orice s-ar intampla, orice schimbare ar (mai) interveni, noi tot ne vom iubi. Schimbari dealtfel au si intervenit: eu m-am desprins de parintii mei (dupa o perioada de criza sufleteasca majora) , el s-a desprins de sora lui care profita de el si care - la fel ca parintii mei - intriga din rasputeri intre noi, si cu toate astea am ramas uniti.
Facem amandoi terapie pentru ca amandoi am fost abuzati grav in copilarie, dar ... constientizam impreuna, discutam despre orice in mod deschis si cu dragoste si intelegere, mergem pe acelasi drum (el este ceva mai avansat, fiindca el a primit iubire macar de la tatal lui, daca mama nu a putut), comunicam profund si cu incredere, astfel totul se rezolva. Totul. E verificat.
Cu iubire am incredere ca vom trece prin toate: si daca nu vom putea avea copii vom continua sa ne iubim, si daca el va dori vreodata sa aiba copil cu altcineva (e cu 6 ani mai tanar ca mine), la fel i-am spus inca de la inceput - si nu ma razgandesc - ca nu-i voi sta in cale daca vreodata imi va spune ca vrea sa fie cu altcineva (fie pentru a avea un copil sau nu) etc. In fond ce inseamna sa iubesti daca nu sa-ti doresti din suflet ca celalalt sa fie fericit? Fara conditii, fara pretentii. Si fiindca acest criteriu nu se va schimba niciodata, indiferent de alte schimbari, consider ca da, ne vom iubi in continuare neconditionat.
Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
Adevar > Autonomie > Identitate
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!
Luna1 spune:
Miss Parker ceea ce ai scris tu mai sus m-a dus cu gandul la altceva. Ce inteleg eu prin iubire neconditionata inseamna de asemenea puterea de a ii reda libertatea partenerului tocmai pentru ca il iubim si il vrem fericit. Adica daca intr-o zi el vine acasa si spune vreau sa fiu liber, sau m-am indragostit de o alta femeie, noi sa putem sa-l lasam liber, iubindu-l in continuare insa neincercand sa-l ingradim. Ma intreb cate dintre noi pot face asta?
Luna 
29 sapt+
www.alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=2623" target="_blank">Adelise Raluca
www.alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=1036" target="_blank">Cosmin