l-am prins.... DE CE nu recunoaste???

Luna1 spune:

Eu pot sa strig sus si tare ca n-as ierta, dar...n-am fost in situatia asta, nu mi s-a intamplat si ma rog sa nu ajung acolo.

Kores iti doresc multa rabdare si stapanire de sine, iti doresc ca timpul sa treaca repede pt ranile tale sufletesti, pentru relatia voastra si sa renasteti mai puternici din toate punctele de vedere.

Luna 28 sapt+
www.alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=2623" target="_blank">Adelise Raluca
www.alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=1036" target="_blank">Cosmin

She spune:

Kores..citeste-ma si pe mine un pic...
ce as vrea eu sa pot face intro situatie asemanatoare, din care cred ca ai iesi si cu sotul care clar te iubeste si cu mindria nesifonata, aruncind "pisica moarta" in curtea lui. Am citit jumate din postari..si am vrut sa scriu rapid sa nu pierd esenta..

L-as lua in brate si i-as spune ca m-a linistit cu treaba legata de tehnica. Probabil asta trebuie sa fie...ceva necurat cu mesajele care daca el spune ca nu sint de la el..(asta i-as spune)...asa trebuie sa fie si ca pare logic sa fie asa. I-as mai spune, tinindu-l in brate, ca mi-a fost frica de altceva, ca am vrut sa-l parasesc in acelasi timp in care il iubeam ingrozitor de mult, i-as spune tot ce spui tu aici noua, unor straini, dar tot...prin ce treci. I-as mai spune ca am incredere in el ca niciodata nu m-ar murdari, pe mine sau copiii nostri si rizind, i-as mai spune ca.."uite..ce usor si ce aiurea poti afla...chiar si peste ani.." L-as intreba, "nestiutoare" multe...daca e fericit? i-as spune ca in timpul in care nu il credeam, voiam sa stiu daca ma mai iubeste, daca e fericit cu mine...si ca daca totul s-a rezolvat acum si nu a fost nimic adevarat din ce am crezut, poate ca trebuie sa spuna daca e fericit..cu adevarat, daca nu cumva tot ce face pt familie si pt altii, fiind un om atit de bun, nu l-a adus la disperare, la un clacaj emotional, psihic..

Fii tu iarasi cu el cum erai inainte, zimbeste-i si asa il vei face sa se simta teribil de vinovat.Lasa-l sa-si blesteme singur zilele, pt ca din descrierile tale, pare un tip turbat de tristete pt ce a facut. Lasa-l si da-i sansa LUI singur sa lupte cu ce a facut pt ca numai asa il poti schimba. Lasa-l sa zaca in el fara sa-l afunzi tu. Tu fii doar acolo si tine-l aproape.priveste-l cum se zbate cu propria-i constiinta pt ca ARE!
Intelegi ce spun?

Nu divorta draga mea. Nu inca...
Asa as vrea sa pot face eu daca as fi in locul tau...

She spune:

Am continuat sa citesc dupa ce ti-am scris . Intrebi cum sa traiesti de acum incolo o data ce ai luat decizia sa ramineti impreuna. As avea nesimtirea si neobrazarea sa spun: SIMPLU!
Ai luat o decizie. Atunci du-o pina la capat. Nu arunca venin in viata ta, a copiilor si nici a lui. Pt ca daca ai de gind sa-i reprosezi la fiecare pas ce s-a intimplat, daca ai de gind sa-ti lasi copiii sa-ti vada ochii tristi si plini de intrebari in fiecare zi, daca ai de gind sa-i faci sotului tau din viata, un calvar, atunci NU ai luat decizia buna pt ca nu esti in stare sa te tii de cuvint. Si tu vrei sa te tii de cuvint nu? pt ca vrei sa salvezi ce a fost frumos intre voi nu? Ce a fost frumos a fost armonia draga mea si iubirea, indiferent cum a luat ea infatisarea.. dar ai simtit si tu si copiii armonie. Daca ai decis sa traiti impreuna in continuare, ai mare mare grija, ca trebuie sa fii in stare.trebuie sa poti. Si nu oricine poate asta.
Si asta e simplu: iti spui: De azi inainte..totul este ok. Am trait si trecut prin asta. Stiu cum este. Am decis sa mergem mai departe. "

Fa-o!

si sa nu uiti nicio clipa ca daca un barbat nu te-ar iubi, nu ar ramine cu tine. Te iubeste. Da-ti timp. Nu mai gindi. Bucura-te de fiecare zi si fiecare vorba de dragoste din partea lui pt ca nu stiu de ce dar am impresia ca le si simte. Nu stiu de ce..
Sint atitea femei care nu au avut parte de ele..de nimic din ce ai primit tu de la el.
Fii numai atenta sa nu-ti otravesti viata cu "ce a fost" si mai ales, nu otravi viata familiei tale. Asta va fi marele tau rol. Nici macar viata lui nu ai dreptul sa o otarvesti pt ca iubesti. Corect ar fi sa il lasi, sa-l alungi din viata ta daca nu-l suporti cu trecutul lui..al vostru, nu?
deci daca TU decizi sa-l ti linga tine, de mina, atunci apuca-l cu ambele miini. Fii tu eroul casniciei tale. Nu vei regreta.

She spune:

quote:

---

. Uitam ca de fapt ne simtim bine atunci cand suntem iubiti dar traim cu adevarat prin iubirea pe care o daruim noi.


"lasa-ti inima sa zburde, lasa-ti mintea sa viseze" Nichita

---

Da. Asa este. Dar uite cit de scumpa este lectia asta de viata, cit de greu se ajunge sa afli asta. Dar cit merita. Merita orice sa ajungi sa intelegi asta. Merita orice furtuna.

Ioanaa spune:

Ai dreptate. Am citit si eu acum acest post si din sms-urile alea si felul cum s-a purtat cu ea am ajuns la o singura concluzie: omul asta isi iubeste sotia, ce a avut cu cealalta a fost legat doar de sex. Cred ca inainte de a ne ambala intr-o situatie ca asta ar trebui sa vedem de ce s-a ajuns aici. Ce lipsea? Ce s-a schimbat fata de momentele in care era bine. Si ca sa nu se ajunga aici ar trebui sa nu ignoram momentele cand ni se pare ca ceva nu e in regula, sa nu ne multumim cu un raspuns de genul "nimic" la intrebarea ce ai atunci cand noi simtim ca e mai mult. El a gresit, dar ea il iubeste. De ce sa divorteze atata timp cat si el o iubeste? De ce sa nu lupte sa isi rezolve problema? Si ea a gresit. A gresit cand a simtit prima oara ca ceva nu e ok (si un moment de genul asta cu siguranta a existat) si a preferat sa-l ignore. Oamenii ajung aici din lipsa de comunicare, si nu ma refer la discutii de genul "ce-ai facut azi?", discutii legate de cum te mai simti, cum e viata ta, exact ca si cum ai vorbi cu un prieten, pt. ca cel de langa noi inainte de a ne fi sot ar trebui sa ne fie cel mai bun prieten. Si din astfel de discutii afli multe, frustrari, nemultumiri, dorinte. Eu zic ca ar trebui sa caute prietenul de langa ea si sa merga mai departe. Nu uiti o experienta de genul asta, dar poti sa o pui in balanta cu restul momentelor si sa te gandesti la ce e frumos. Pe mine intr-o situatie de genul asta cel mai mult m-ar deranja minciuna. Si eu zic ca aici aveti de muncit cel mai mult. Invatati sa va spuneti adevarul oricat ar fi de ciudat cateodata, asta apropie 2 oameni.

reiki spune:

quote:

---

Originally posted by mihuta
Reiki, nu minimaliza durerea, indiferent de natura ei. Sunt lucruri mai grave si fara de rezolvare, dar asta nu inseamna ca suferinta ei prezenta nu merita manifestata. Dar fireste este bine sa pui lucrurile in perspectiva, ce s-a intamplat e doar un mic hop in viata. Ca orice alt necaz.

14s + Sophia 80%

---

mihuta,
Chiar asta am incercat sa ii transmit acestei femei.
Am incercat sa o ajut sa ia o hotarare (desi nu a "vazut") si odata luata sa o ajut cu cateva sfaturi. Am incercat sa o fac sa-si estompeze durerea, sa o minimizeze, sa poata trece mai usor peste ce considera ea ca s-a intamplat. Daca vrea cineva sa-i intretina durerea, plngeti-i de mila, ajutati-o sa faca tot felul de scenari care mai de care mai ... interesante, combateti-i hotararea luata, etc. Este dreptul oricui.
Dar ea a cerut sfaturi cum sa treaca peste durerea asta nu sa-si manifeste durerea.

kores eu cred cu tarie ca este cel mai bun lucru pe care puteai sa-l faci
Ai luat o hotarare care ma face sa ma inclin in fata ta.

carmen123 spune:

reiki mia placut raspunsul tau din 25.05
super
kores nu ne mai zici nimic?????
ati trecut peste toata perioada asta????????
eu zic sa apreciezi ca ai linga tine un sot care te iubeste si lupta pt casnicia voastra.
pupici

principe spune:

kores


cum sa treci??

cu cealalta a avut doar sex ,sexul este doar o zvicnire hormonala nu este iubire.
sentimentele lui ptru tine nu s-au schimbat,te iubeste ,obiectul lui sexual nu s-a tocit.
pentru ce atita suferinta ,niciodata nu putem fi siguri ca suntem primul ,sau ultimul sau unicul in viata altui om.
da pagina si mergi mai departe, pentru tine si pentru copii tai si maai apoi pentru sotul tau.

monica mami de print

notquiteso spune:

citind, imi spuneam: nu se poate, tre' sa divorteze! cum sa traiasca asa? in nesiguranta, in minciuna...abia la penultima pagina mi-am dat seama ca nu am sa iti spun sa divortezi.
timp de aproape un an, am avut un iubit care la un moment dat s-a culcat cu fosta lui iubita. noi ne iubeam enorm, faceam planuri de viitor, vroiam sa ne casatorim in max 1 an..era atent, iubitor, tandru, era perfect pt mine. m-a inselat, eu mi-am dat seama, l-am intrebat, el a fost sincer si a recunoscut.. m-a durut. mi-a zis ca nu a insemnat nimic, ca a facut-o pt ca i-a fost mila de ea, ca ea il iubeste, si ca a tot tras de el, si ca era intr-o stare jalnica.. in fine, sex de mila adica. i-am zis ca daca intr-adevar asa stau lucrurile, vreau sa ii spuna de fata cu mine ca nu a insemnat nimic sexul cu ea, si ca pe mine ma iubeste. a facut-o de dragul meu. asta nu m-a facut sa ma simt mai bine, si nici nu m-a ajutat sa trec peste durere. asa ca ne-am despartit. pot spune ca si acum, in clipa asta, daca ar veni la mine sa imi spuna : "hai!", as pleca cu el. eram pustoaica, si nu am gasit mecanismul de aparare care sa ma ajute sa trec peste. acum as face tot posibilul sa rezolv, daca situatia ar fi aceeasi.
ideea e ca daca il iubesti, daca se poarta frumos cu tine, daca e "jumatatea ta", atunci vorbeste cu el. gasiti impreuna metoda de a trece peste durerea asta fara sa va lasati doborati. fa-l partas la ceea ce simti tu, fara sa il acuzi. spune-i ca vrei sa treci peste, dar ca vrei sa treci cu el, nu de una singura.
nu face planuri dictate de logica, peste planurile inimii tale. fa asa cum simti.